IMPOSTURA/Observati cati dintre cei suspectati de plagiat, au legaturi cu Academia de Politie si cu MAI/”Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”
Aceste acuzatii de plagiat ar trebui verificate cu maxima celeritate, dat fiind functiile inalte ocupate de cei acuzati. Insa in realitate, nu se intampla asta. Se intampla invers. Verificarile treneaza ani si ani de zile.
Europa Libera publica articolul „Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”:
Președintele Klaus Iohannis a condamnat public impostura academică după o scrisoare deschisă a mai multor universitari, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la modificarea regulamentul de funcționare a CNATDCU. În funcții publice se află în continuare persoane acuzate de plagiat.
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Reacția lui Klaus Iohannis este importantă în contextul proiectului „România educată”, dar cu toate acestea nu a luat niciodată poziție față de cazurile concrete de persoane împotriva cărora există sesizări de plagiat și care ocupă în continuare funcții publice importante în diverse instituții, de la Academia de Poliție până la Autoritatea Electorală Permanentă.
Europa Liberă face o listă a zece astfel de persoane a căror cazuri de teze de doctorat plagiate au fost documentate în trecut.
„Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic.”
Persoane acuzate de plagiat care se află în continuare în funcții publice
1. David Nicolae Ungureanu, rector în cadrul Academiei de Poliție, doctor în drept și științe militare, este acuzat de plagiat în ambele lucrări de doctorat.
Lucrările rectorului au fost verificate cu softul antiplagiat, prima oară în 2016 și a doua oară în 2018. Prima lucrare de doctorat este plagiată aproape în întregime, iar în a doua coeficientul din rapoarte a ajuns la 49%.
Teza de doctorat a lui Ungureanu, „Drept internațional umanitar aplicat în noile tipuri de conflicte armate”, plagiază din volumul „Drept internațional umanitar”, publicat în 1999 de Ion Dragoman, conducătorul primului său doctorat care a comis, la rândul său, autoplagiate.
O altă sesizare, înregistrată la CNATDCU la 14 mai 2021, vizează lucrarea de doctorat din 2009, cu titlul „Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale”. Acel doctorat a fost publicat o lună mai târziu la editura Sitech, notorie pentru lipsa unui proces de verificare al volumelor publicate. Criteriul pentru publicare este acoperirea costurilor tipăririi.
David Ungureanu a fost numit în funcție de Lucian Bode, ministrul de Interne, la recomandarea lui Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și fost coleg de liceu al lui Bode.
2. Bogdan-Nicolae Țonea, prorector la Academia de Poliție, este, de asemenea, acuzat de plagiat, însă decizia CNATDCU este încă în așteptare.
O sesizare în cazul lucrării de doctorat realizate în 2006, intitulată „Reprezentarea persoanei juridice în actele civile” în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Sindicatul Polițiștilor Europeni ( Europol) a identificat mai multe pagini plagiate integral din alte lucrări și a sesizat CNATDCU.
Sesizare Țonea Bogdan Nicolae
Țonea Bogdan a inclus în lucrarea sa de doctorat pagini întregi traduse din lucrarea lui Sandrine Drapier din 1997 „La representation conventionnelle en droit compare français et irlandais” din 1997.
3. Marin Porojanu este decanul Facultăți de Jandarmi de la Academia de Poliție. Acesta se numără printre personajele cu teze de doctorat plagiate. Este însă vorba de un plagiat mai grosolan, decanul a apelat mai puțin la surse de inspirație academice, orientându-se chiar și spre articole de presă.
Teza de doctorat „ Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”, obținută în cadrul Academiei de Poliție în 2010 plagiază selectiv, din mai multe surse, care lipsesc cu desăvârșire din bibliografia finală, precizează Emilia Șerdean.
Paragrafe și pagini plagiate se pot găsi răsfirate de-a lungul întregului text. Porojanu s-a lăsat inspirat de lucrări academice, materiale de presă, cărți publicate dar și de documente europene.
Comandant de pluton, comandant de campanie, devenit instructor militar, lector universitar și în prezent decan împuternicit, Marin Porojanu a ocupat neîntrerupt funcții în cadrul Academiei de Poliție din 1998. Procesul prin care a obținut unele dintre aceste funcții este lipsit de transparență.
4. Ștefan Cristian-Eduard este decan la Academia de Poliție, funcție pe care o deține din 2016. Și-a susținut teza de doctorat în 2010 sub titlul „Managementul activităților privind dispariția minorilor”. De atunci, acesta a devenit autorul a peste 60 de cărți și 69 de articole în reviste științifice.
Teza lui de doctorat a fost, de asemenea, publicată în 200 de exemplare cu ajutorul unei subvenții de 7.000 lei de la stat. În doctorat, Ștefan Cristian-Eduard plagiază 6 cărți și două articole științifice, potrivit investigațiilor făcute de Emilia Șercan.
Absolvent al Academiei de Poliție în 2002, doctorandul a ajuns lector universitar în 2013 iar din 2016 este decan în cadrul Academiei de Poliție prin împuternicire. În 2017 a reobținut funcția prin alegeri.
Repertoriul tematic al lui Ștefan este foarte larg și ar putea fi chiar impresionant în lipsa dovezilor copleșitoare care arată plagiatul. Decanul Eduard Ștefan susține că a pierdut lucrarea originală de doctorat și a prezentat o carte auto-publicată de el prin editura Sitech, carte identică cu teza de doctorat.
5. Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României și a fost acuzat de plagiat în cazul lucrării de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, susținută la Academia Națională de Informații a SRI, lucrare coordonată de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, la rândul lui cunoscut ca plagiator.
Bogdan Licu neagă acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat, dar cu toate acestea a cerut instanței să renunțe la titlul de doctor, solicitare respinsă însă de Curtea de Apel București. CNATDCU urma să ia o decizie legată de teza plagiată, însă analiza doctoratului a fost suspendată.
Jurnalista Emilia Șercan a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că profilul moral al lui Bogdan Licu este afectat profund de acuzațiile privind onestitatea academică a acestuia.
Bogdan Licu se află în funcții publice, fără întrerupere, de șapte ani, contrar rapoartelor care dovedesc plagiatul.
6. Ionuț Andrei Barbu, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative de la Academia de Poliție, este acuzat că 88% din lucrarea de doctorat este plagiată, potrivit rapoartelor de similaritate. Decanul a fost numit în funcție de Veronica Stoica – care figurează și ea în rândul celor cu teze plagiate.
A obținut titlul de doctor în 2008 pentru lucrarea „Poziția persoanei fizice în dreptul internațional penal. Individul, destinatar al normelor privind răspunderea internațională și beneficiar al garanțiilor procesuale”, sub tutelajul lui Victor Duculescu. 362 din cele 421 de pagini ale lucrări au fost descoperite ca fiind plagiate.
Printre lucrările plagiate de Barbu, așa cum a dezvăluit pressone.ro, se mai numără și două cărți. La fel ca mai multe personaje de pe această listă, Barbu se află în fruntea Academiei de Poliție de mai mulți ani, unde predă cursuri în domeniul penal. A supravegheat mai multe lucrări de licență, CV-ului său.
7. Constantin-Florin Mituleţu- Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat că a plagiat peste jumătate din teza de doctorat susținută în 2016 în cadrul Universtității Naționale de Apărare „Carol I”.
Lucrarea „Cardul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” conține 211 pagini, dintre care 121 plagiate.
O parte din inspirație a venit chiar din lucrări scrise de Constantin Iordache, îndrumătorul său, conducător de doctorate UNAP.
Titlul de doctor i-a fost retras de CNATDCU însă acesta încă se află în funcție.
8. Bogdan Despescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Teza de doctorat în domeniul criminalității conține 345 de pagini, 157 plagiate. Teza intitulată „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” a susținut-o în 2010.
Bogdan Despescu
Secretarul de stat a respins acuzațiile, menținându-și postul public până în prezent. Cel puțin patru surse bibliografice au fost folosite în teza lui de doctorat, surse neindicate. Despescu a plagiat până la 77 de pagini dintr-o singură sursă, iar un fragment apare de patru ori, pe pagini diferite.
Un spor pentru doctorat i s-a acordat prin instanță în 2019, dar suma exactă nu este cunoscută public. Sporul i-a fost acordat după ce a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
9. Veronica Stoica, rector și comandant în cadrul Academiei de Poliție a fost și ea acuzată de plagiat.
Stoica face parte, de asemenea, din Academia de Poliție de o bună perioadă de timp, din 1992. Acolo este și profesor universitar, și director al Școlii doctorale de Drept din 2015.
Jurnalista Emilia Șercana arătat că Veronica Stoica este o adevărată maestră a autoplagiatului, republicând același conținut, fără modificările potrivite, în repetate rânduri.
Printre activitățile Veronicăi Stoica se numără întocmirea structurii anului școlar și organizarea de activități pentru finalizarea studiilor viitorilor doctoranzi.
10.Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror. După ce în 2020 a primit din partea CNATDCU un verdict de neplagiat, Codruț Olaru a primit anul acesta un al doilea verdict prin care i-a fost retrasă teza de doctorat.
Teza plagiată a finalizat-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea lui Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Din teza de doctorat de 249 de pagini, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, peste 40 de pagini sunt plagiate, un procent de aproximativ 17% din lucrare.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost astăzi în centrul atenției, pronunțându-se în două cazuri distincte, dar relevante pentru sistemul judiciar românesc. Pe de o parte, Secția pentru judecători a respins o plângere prealabilă formulată de fosta judecătoare Camelia Bogdan, iar pe de altă parte, a decis suspendarea unui magistrat, decizie învăluită în mister, nefiind comunicate oficial nici numele, nici motivele.
Răspuns negativ pentru fosta judecătoare Camelia Bogdan
Fosta judecătoare Camelia Bogdan, cunoscută publicului larg și radiată definitiv din magistratură, a primit un răspuns defavorabil la prima sa acțiune din anul 2026. Potrivit publicației Lumea Justiției, Bogdan formulase o plângere prealabilă contestând pasaje din regulamentul instanțelor, care vizează soluționarea cererilor de recuzare și abținere, precum și repartizarea cauzelor.
Deși solicitase amânarea discutării plângerii, Camelia Bogdan a primit astăzi, 27 ianuarie 2026, decizia Secției pentru judecători a CSM: plângerea a fost respinsă. Observatorii din lumea justiției anticipează însă că perseverența fostei judecătoare o va determina să continue demersurile legale.
Suspiciuni și mister în cazul suspendării unui magistrat
În aceeași zi de marți, 27 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a luat o altă decizie de importanță majoră, hotărând suspendarea din funcție a unui magistrat. Cu toate acestea, secretul planează asupra acestei măsuri, întrucât minuta hotărârii nu precizează nici temeiurile exacte ale suspendării, nici identitatea judecătorului vizat.
Lipsa detaliilor a alimentat speculațiile. Ziarul Incisiv de Prahova a fost printre primele publicații care, citând lipsa motivelor explicite, a sugerat că ar putea fi vorba despre o „suspendare pe motive psihice”. Publicația se întreabă, cu o notă de ambiguitate, dacă magistratul suspendat ar putea fi una dintre judecătoarele despre care a mai dezvăluit informații în trecut.
Până la comunicarea oficială a detaliilor de către CSM, motivele rămân învăluite în incertitudine. (Irinel I.).;
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
