IMPOSTURA/Observati cati dintre cei suspectati de plagiat, au legaturi cu Academia de Politie si cu MAI/”Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”
Aceste acuzatii de plagiat ar trebui verificate cu maxima celeritate, dat fiind functiile inalte ocupate de cei acuzati. Insa in realitate, nu se intampla asta. Se intampla invers. Verificarile treneaza ani si ani de zile.
Europa Libera publica articolul „Zece persoane acuzate de plagiat care încă sunt în funcții publice”:
Președintele Klaus Iohannis a condamnat public impostura academică după o scrisoare deschisă a mai multor universitari, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la modificarea regulamentul de funcționare a CNATDCU. În funcții publice se află în continuare persoane acuzate de plagiat.
Președintele a condamnat imposta academică, încurajând persoanele acuzate de plagiat „să facă un pas în spate” și a afirmat că are „toleranță zero” față de abaterile de la integritatea academică. Reacția președintelui de săptămâna trecută a venit după ce comunitatea academică publicase o scrisoare deschisă cerându-i să-și exprime poziția oficială privind modificările legislației CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) propuse de Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
Reacția lui Klaus Iohannis este importantă în contextul proiectului „România educată”, dar cu toate acestea nu a luat niciodată poziție față de cazurile concrete de persoane împotriva cărora există sesizări de plagiat și care ocupă în continuare funcții publice importante în diverse instituții, de la Academia de Poliție până la Autoritatea Electorală Permanentă.
Europa Liberă face o listă a zece astfel de persoane a căror cazuri de teze de doctorat plagiate au fost documentate în trecut.
„Plagierea este preluarea de către un autor a unor elemente din opera de creație intelectuală a altui autor și prezentarea lor în spațiul public drept componente ale unei opere proprii. Plagiatul este rezultatul acțiunii de a plagia și se referă la opera generată prin preluarea ilegitimă, intenționată sau nu, din punct de vedere deontologic.”
Persoane acuzate de plagiat care se află în continuare în funcții publice
1. David Nicolae Ungureanu, rector în cadrul Academiei de Poliție, doctor în drept și științe militare, este acuzat de plagiat în ambele lucrări de doctorat.
Lucrările rectorului au fost verificate cu softul antiplagiat, prima oară în 2016 și a doua oară în 2018. Prima lucrare de doctorat este plagiată aproape în întregime, iar în a doua coeficientul din rapoarte a ajuns la 49%.
Teza de doctorat a lui Ungureanu, „Drept internațional umanitar aplicat în noile tipuri de conflicte armate”, plagiază din volumul „Drept internațional umanitar”, publicat în 1999 de Ion Dragoman, conducătorul primului său doctorat care a comis, la rândul său, autoplagiate.
O altă sesizare, înregistrată la CNATDCU la 14 mai 2021, vizează lucrarea de doctorat din 2009, cu titlul „Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale”. Acel doctorat a fost publicat o lună mai târziu la editura Sitech, notorie pentru lipsa unui proces de verificare al volumelor publicate. Criteriul pentru publicare este acoperirea costurilor tipăririi.
David Ungureanu a fost numit în funcție de Lucian Bode, ministrul de Interne, la recomandarea lui Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și fost coleg de liceu al lui Bode.
2. Bogdan-Nicolae Țonea, prorector la Academia de Poliție, este, de asemenea, acuzat de plagiat, însă decizia CNATDCU este încă în așteptare.
O sesizare în cazul lucrării de doctorat realizate în 2006, intitulată „Reprezentarea persoanei juridice în actele civile” în cadrul Facultății de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Sindicatul Polițiștilor Europeni ( Europol) a identificat mai multe pagini plagiate integral din alte lucrări și a sesizat CNATDCU.
Sesizare Țonea Bogdan Nicolae
Țonea Bogdan a inclus în lucrarea sa de doctorat pagini întregi traduse din lucrarea lui Sandrine Drapier din 1997 „La representation conventionnelle en droit compare français et irlandais” din 1997.
3. Marin Porojanu este decanul Facultăți de Jandarmi de la Academia de Poliție. Acesta se numără printre personajele cu teze de doctorat plagiate. Este însă vorba de un plagiat mai grosolan, decanul a apelat mai puțin la surse de inspirație academice, orientându-se chiar și spre articole de presă.
Teza de doctorat „ Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”, obținută în cadrul Academiei de Poliție în 2010 plagiază selectiv, din mai multe surse, care lipsesc cu desăvârșire din bibliografia finală, precizează Emilia Șerdean.
Paragrafe și pagini plagiate se pot găsi răsfirate de-a lungul întregului text. Porojanu s-a lăsat inspirat de lucrări academice, materiale de presă, cărți publicate dar și de documente europene.
Comandant de pluton, comandant de campanie, devenit instructor militar, lector universitar și în prezent decan împuternicit, Marin Porojanu a ocupat neîntrerupt funcții în cadrul Academiei de Poliție din 1998. Procesul prin care a obținut unele dintre aceste funcții este lipsit de transparență.
4. Ștefan Cristian-Eduard este decan la Academia de Poliție, funcție pe care o deține din 2016. Și-a susținut teza de doctorat în 2010 sub titlul „Managementul activităților privind dispariția minorilor”. De atunci, acesta a devenit autorul a peste 60 de cărți și 69 de articole în reviste științifice.
Teza lui de doctorat a fost, de asemenea, publicată în 200 de exemplare cu ajutorul unei subvenții de 7.000 lei de la stat. În doctorat, Ștefan Cristian-Eduard plagiază 6 cărți și două articole științifice, potrivit investigațiilor făcute de Emilia Șercan.
Absolvent al Academiei de Poliție în 2002, doctorandul a ajuns lector universitar în 2013 iar din 2016 este decan în cadrul Academiei de Poliție prin împuternicire. În 2017 a reobținut funcția prin alegeri.
Repertoriul tematic al lui Ștefan este foarte larg și ar putea fi chiar impresionant în lipsa dovezilor copleșitoare care arată plagiatul. Decanul Eduard Ștefan susține că a pierdut lucrarea originală de doctorat și a prezentat o carte auto-publicată de el prin editura Sitech, carte identică cu teza de doctorat.
5. Bogdan Licu este prim-adjunct al procurorului general al României și a fost acuzat de plagiat în cazul lucrării de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”, susținută la Academia Națională de Informații a SRI, lucrare coordonată de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, la rândul lui cunoscut ca plagiator.
Bogdan Licu neagă acuzațiile de plagiat legate de teza de doctorat, dar cu toate acestea a cerut instanței să renunțe la titlul de doctor, solicitare respinsă însă de Curtea de Apel București. CNATDCU urma să ia o decizie legată de teza plagiată, însă analiza doctoratului a fost suspendată.
Jurnalista Emilia Șercan a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că profilul moral al lui Bogdan Licu este afectat profund de acuzațiile privind onestitatea academică a acestuia.
Bogdan Licu se află în funcții publice, fără întrerupere, de șapte ani, contrar rapoartelor care dovedesc plagiatul.
6. Ionuț Andrei Barbu, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative de la Academia de Poliție, este acuzat că 88% din lucrarea de doctorat este plagiată, potrivit rapoartelor de similaritate. Decanul a fost numit în funcție de Veronica Stoica – care figurează și ea în rândul celor cu teze plagiate.
A obținut titlul de doctor în 2008 pentru lucrarea „Poziția persoanei fizice în dreptul internațional penal. Individul, destinatar al normelor privind răspunderea internațională și beneficiar al garanțiilor procesuale”, sub tutelajul lui Victor Duculescu. 362 din cele 421 de pagini ale lucrări au fost descoperite ca fiind plagiate.
Printre lucrările plagiate de Barbu, așa cum a dezvăluit pressone.ro, se mai numără și două cărți. La fel ca mai multe personaje de pe această listă, Barbu se află în fruntea Academiei de Poliție de mai mulți ani, unde predă cursuri în domeniul penal. A supravegheat mai multe lucrări de licență, CV-ului său.
7. Constantin-Florin Mituleţu- Buică, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), este acuzat că a plagiat peste jumătate din teza de doctorat susținută în 2016 în cadrul Universtității Naționale de Apărare „Carol I”.
Lucrarea „Cardul juridic privind controlul autorităților cu responsabilități în domeniul securității și apărării pentru respectarea drepturilor omului în situația de conflict armat și operații de menținere a păcii” conține 211 pagini, dintre care 121 plagiate.
O parte din inspirație a venit chiar din lucrări scrise de Constantin Iordache, îndrumătorul său, conducător de doctorate UNAP.
Titlul de doctor i-a fost retras de CNATDCU însă acesta încă se află în funcție.
8. Bogdan Despescu este secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Teza de doctorat în domeniul criminalității conține 345 de pagini, 157 plagiate. Teza intitulată „Criminalitatea în domeniul achizițiilor publice” a susținut-o în 2010.
Bogdan Despescu
Secretarul de stat a respins acuzațiile, menținându-și postul public până în prezent. Cel puțin patru surse bibliografice au fost folosite în teza lui de doctorat, surse neindicate. Despescu a plagiat până la 77 de pagini dintr-o singură sursă, iar un fragment apare de patru ori, pe pagini diferite.
Un spor pentru doctorat i s-a acordat prin instanță în 2019, dar suma exactă nu este cunoscută public. Sporul i-a fost acordat după ce a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR).
9. Veronica Stoica, rector și comandant în cadrul Academiei de Poliție a fost și ea acuzată de plagiat.
Stoica face parte, de asemenea, din Academia de Poliție de o bună perioadă de timp, din 1992. Acolo este și profesor universitar, și director al Școlii doctorale de Drept din 2015.
Jurnalista Emilia Șercana arătat că Veronica Stoica este o adevărată maestră a autoplagiatului, republicând același conținut, fără modificările potrivite, în repetate rânduri.
Printre activitățile Veronicăi Stoica se numără întocmirea structurii anului școlar și organizarea de activități pentru finalizarea studiilor viitorilor doctoranzi.
10.Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror. După ce în 2020 a primit din partea CNATDCU un verdict de neplagiat, Codruț Olaru a primit anul acesta un al doilea verdict prin care i-a fost retrasă teza de doctorat.
Teza plagiată a finalizat-o în 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea lui Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în perioada 2017-2019.
Din teza de doctorat de 249 de pagini, intitulată „Particularitățile criminalității organizate în România”, peste 40 de pagini sunt plagiate, un procent de aproximativ 17% din lucrare.
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
În esență, lupta sindicală are ca „adevărat țel” restabilirea echilibrului de putere inegal dintre angajat și angajator, apărarea necondiționată a drepturilor și intereselor angajatului, chiar și prin conflict direct cu angajatorul.
Alin Sebastian Rusu, Președinte SPRD-SPF Suceava, atrage atenția asupra unui model oportunist de sindicalism care se îndepărtează de acest țel fundamental.
Cum se îndepărtează sindicalismul oportunist de țelul autentic?
Modelul oportunist inversează prioritățile, punând pe primul plan supraviețuirea organizației sindicale și o relație de coabitare pașnică cu angajatorul, în detrimentul intereselor membrilor.
Strategii ale sindicalismului oportunist:
Evitarea conflictului: Conflictul, necesar pentru apărarea drepturilor, este văzut ca o amenințare la adresa statutului liderului sindical. Drepturile membrilor sunt sacrificate pentru a menține o relație confortabilă cu puterea.
Prioritizarea relației cu angajatorul: Puterea liderului sindical nu mai derivă din susținerea membrilor, ci din recunoașterea angajatorului ca „partener de dialog”. Evitarea supărării angajatorului devine mai importantă decât reprezentarea fermă a angajaților.
Capitalizarea victoriilor mici: Rezultate minore, obținute prin compromisuri mari, sunt prezentate ca realizări excepționale, creând o imagine falsă de eficiență, în timp ce problemele grave sunt ignorate.
„Sindicatul sistemului”: O parte a establishment-ului pe care ar trebui să-l conteste
Acest model de sindicalism devine parte a establishment-ului pe care ar trebui să-l conteste, pierzând din vedere misiunea de bază de a apăra drepturile și interesele angajaților. (Irinel I.).
Într-o declarație alarmantă, fostul judecător Andi Malaliu de la Tribunalul București denunță „degradarea statului de drept” din România, acuzând Guvernul că nu mai respectă hotărârile judecătorești definitive, în special în ceea ce privește plata restantelor salariale pentru bugetari. Acuzațiile sunt formulate în contextul deciziei Guvernului de a amâna plata acestor restanțe, deși au fost acordate prin hotărâri judecătorești definitive.
„Cu Guvernul Bolojan a dispărut orice aparență de stat de drept”
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de publicația Lumea Justiției, Andi Malaliu afirmă: „Cu Guvernul Bolojan a dispărut orice aparență de stat de drept.” Fostul judecător susține că, deși guvernele anterioare eșalonau plata drepturilor salariale restante, nimeni nu și-a permis să nu aloce fonduri pentru plata sumelor restante și să nu le plătească, tocmai pentru că o hotărâre judecătorească definitivă, chiar nefavorabilă statului, trebuie respectată.
„Nu veți primi NIMIC”: Bugetarii cu hotărâri judecătorești definitive, lăsați fără drepturi?
Malaliu avertizează că bugetarii (profesori, militari etc.) care au hotărâri judecătorești definitive și speră să primească măcar o tranșă din restanțe, nu vor primi nimic anul acesta, banii urmând să fie dați, „dacă se vor da”, undeva în 2026.
Pasivitatea instituțiilor: „Avocatul Poporului e tot mai pasiv”
Fostul judecător critică și pasivitatea instituțiilor statului, susținând că „Guvernul știe că-și poate permite să încalce liniștit hotărârile judecătorești, deoarece nu prea are cine să atace la CCR respectiva ordonanță.” Malaliu menționează că teoretic, Avocatul Poporului ar putea ataca ordonanța la Curtea Constituțională, dar acesta este „tot mai pasiv într-o democrație tot mai hibridă și tot mai puțină.” (Irinel I.).
Măsura a fost luată joi, dar identitatea magistratului și cauzele suspendării sunt învăluite în mister. Speculații privind motive medicale.
CSM decide suspendarea, dar păstrează tăcerea asupra identității
O judecătoare a fost suspendată din funcție joi, 2 octombrie 2025, printr-o decizie a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dezvăluie publicația Lumea Justiției. Cu toate acestea, CSM nu a făcut public numele judecătoarei, alimentând speculațiile cu privire la motivele din spatele acestei măsuri neașteptate.
Motive medicale, cea mai plauzibilă explicație?
Absența informațiilor oficiale cu privire la identitatea judecătoarei și natura suspendării ridică semne de întrebare. Publicația Lumea Justiției speculează că ar putea fi vorba despre o suspendare pe motive medicale. În astfel de cazuri, CSM nu poate dezvălui numele magistratului, întrucât ar încălca reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
Excludem alte scenarii: Arestări sau sancțiuni disciplinare
Având în vedere că în ultimele zile nu a fost arestat niciun judecător și nici nu au fost pronunțate sancțiuni disciplinare care să implice suspendarea din funcție, ipoteza unei suspendări pe motive medicale pare cea mai probabilă. Rămâne de văzut dacă CSM va oferi clarificări suplimentare în viitorul apropiat. Până atunci, misterul planează asupra acestui caz delicat din interiorul sistemului judiciar. (Irinel I.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
