Actualitate
INS. Numărul persoanelor dependente economic a crescut în 2020
Românii ocupați sunt tot mai puțini în raport cu cei inactivi sau care se află în șomaj, conform celor celor mai recente date centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele arată că anul 2020 a însemnat atât scăderea forței de muncă, cât și creșterea gradului de dependență economică. Acest ultim indice este menționat de Banca Națională a României (BNR) pe harta vulnerabilităților structurale la adresa stabilității financiare, conform raportului lansat în această săptămână.
În anul 2020, populaţia activă era de 8.973.000 de persoane, dintre care 8.521.000 de persoane ocupate şi 452.000 de şomeri, potrivit Buletinului statistic al INS „Forța de muncă în România, ocupare și șomaj” pentru anul 2020.
Populația activă a scăzut sub pragul de 9 milioane
Numărul românilor activi a fost astfel în scădere față de pragul de 9 milioane din anul precedent apariției pandemiei de COVID-19. În anul 2019, populaţia activă era de 9.033.000 de persoane, dintre care 8.680.000 de persoane ocupate şi 353.000 de şomeri.
Raportul de dependenţă economică a fost în anul 2020 de 1.267‰, înregistrând o creştere faţă de anul precedent (1.236‰), arată datele INS pentru 2020. Acest indicator reprezintă numărul persoanelor neocupate, respectiv persoanele inactive sau în şomaj, ce revin la 1.000 persoane ocupate, conform metodologiei aplicate, respectiv criteriilor Biroului Internaţional al Munci.
Un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin (1.719‰, faţă de 931‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru cele din mediul rural (1.334‰ comparativ cu 1.212‰ în mediul urban).
Raportul de dependenţă economică a atins valoarea cea mai ridicată în regiunea Centru (1.533‰) şi valoarea cea mai scăzută, în regiunea Nord-Est (1.015‰).
Sub media națională mai este zona București – Ilfov, pe locul doi, cu un raport de dependență de 1.035‰, urmată de regiunea Nord-Vest (1.213‰).

Cu un an în urmă, evoluția raportului era una pozitivă, conform datelor INS. În 2019, raportul înregistrat, de 1.236 ‰, era în scădere faţă de anul precedent, când era 1.248‰. La capetele clasamentului de aflau tot regiunile Centru și Nord-Est, dar cu valori mai scăzute, de 1.520‰, respectiv 981‰, conform raportului dedicat al INS pe 2019.
Care au fost categoriile de vârstă cele mai ocupate
Din totalul populaţiei ţării, în 2020, 84,4% erau persoane de 15 ani şi peste, iar populaţia în vârstă de muncă (12.774.000), adică românii cu vârste între 15 și 64 de ani, reprezenta 65,8%.
Potrivit documetului INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6% în 2020, doar puțin mai redusă decât în 2019, când a fost de 65,8%.
Acest indicator a avut valori mai mari la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei) şi valori mai apropiate pe cele două medii de rezidenţă (67,1%, în mediul urban şi 63,8% în mediul rural). Erau ocupaţi 24,6% dintre tineri (15-24 ani) şi 48,5% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani).
Gradul de ocupare este direct proporționat cu studiile, arată datele INS. Astfel, nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%).
Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Potrivit INS, în 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (80,3% faţă de numai 61,0% pentru populaţia de sex feminin) şi pentru persoanele din mediul urban (71,8% faţă de 69,4% pentru persoanele din mediul rural).
Diferența este de 0,1% față de anul precedent, când rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%.

A crescut numărul casnicelor
Per ansamblu, populația inactivă a scăzut cu aproximativ 27.000 de persoane, la 7.323.000 în 2020, de la 7.350.000 în 2019
În populația inactivă, cea mai mare pondere o au pensionarii și beneficiarii de ajutor social, al căror număr a crescut la 4.409.000 persoane în 2020, față de 4.387.000, din 2019.
În această categorie intră și elevii și studenții, în număr mai mic în 2020, de 1.273.000, față de 1.284.000, în 2019.
Casnicele sunt incluse de asemenea în această categorie, numărul lor ajungând în 2020 la 1.269.000, în creștere cu 13.000 față de 1.256.000 în 2019.

BNR: Problema demografică, o vulnerabilitate structurală
Creșterea gradului de dependență economică se regăsește printre vulnerabilitățile structurale la adresa stabilității financiare din România, conform Raportului Băncii Naționale a României, din iunie 2021, publicat joi.
„Vulnerabilitățile determinate de problema demografică se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3% din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5% în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieței muncii”, se arată în raportul băncii centrale privind stabilitatea financiară.
În plus, potrivit BNR, pandemia COVID-19 a dus la creșterea mortalității (+14% în anul 2020 comparativ cu 2019) și diminuarea numărului de nou-născuți (-5% în anul 2020 față de anul 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020.
„În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populației ocupate și a susține echilibrul pe piața muncii, este esențială îmbunătățirea disponibilității de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educațional, centrat pe pregătirea adecvată a forței de muncă. Îmbunătățirea abilităților digitale și în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creștere de automatizare a activităților”, arată specialiștii BNR.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum o zi„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



