Actualitate
INS. Numărul persoanelor dependente economic a crescut în 2020

Românii ocupați sunt tot mai puțini în raport cu cei inactivi sau care se află în șomaj, conform celor celor mai recente date centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele arată că anul 2020 a însemnat atât scăderea forței de muncă, cât și creșterea gradului de dependență economică. Acest ultim indice este menționat de Banca Națională a României (BNR) pe harta vulnerabilităților structurale la adresa stabilității financiare, conform raportului lansat în această săptămână.
În anul 2020, populaţia activă era de 8.973.000 de persoane, dintre care 8.521.000 de persoane ocupate şi 452.000 de şomeri, potrivit Buletinului statistic al INS „Forța de muncă în România, ocupare și șomaj” pentru anul 2020.
Populația activă a scăzut sub pragul de 9 milioane
Numărul românilor activi a fost astfel în scădere față de pragul de 9 milioane din anul precedent apariției pandemiei de COVID-19. În anul 2019, populaţia activă era de 9.033.000 de persoane, dintre care 8.680.000 de persoane ocupate şi 353.000 de şomeri.
Raportul de dependenţă economică a fost în anul 2020 de 1.267‰, înregistrând o creştere faţă de anul precedent (1.236‰), arată datele INS pentru 2020. Acest indicator reprezintă numărul persoanelor neocupate, respectiv persoanele inactive sau în şomaj, ce revin la 1.000 persoane ocupate, conform metodologiei aplicate, respectiv criteriilor Biroului Internaţional al Munci.
Un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin (1.719‰, faţă de 931‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru cele din mediul rural (1.334‰ comparativ cu 1.212‰ în mediul urban).
Raportul de dependenţă economică a atins valoarea cea mai ridicată în regiunea Centru (1.533‰) şi valoarea cea mai scăzută, în regiunea Nord-Est (1.015‰).
Sub media națională mai este zona București – Ilfov, pe locul doi, cu un raport de dependență de 1.035‰, urmată de regiunea Nord-Vest (1.213‰).

Cu un an în urmă, evoluția raportului era una pozitivă, conform datelor INS. În 2019, raportul înregistrat, de 1.236 ‰, era în scădere faţă de anul precedent, când era 1.248‰. La capetele clasamentului de aflau tot regiunile Centru și Nord-Est, dar cu valori mai scăzute, de 1.520‰, respectiv 981‰, conform raportului dedicat al INS pe 2019.
Care au fost categoriile de vârstă cele mai ocupate
Din totalul populaţiei ţării, în 2020, 84,4% erau persoane de 15 ani şi peste, iar populaţia în vârstă de muncă (12.774.000), adică românii cu vârste între 15 și 64 de ani, reprezenta 65,8%.
Potrivit documetului INS, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,6% în 2020, doar puțin mai redusă decât în 2019, când a fost de 65,8%.
Acest indicator a avut valori mai mari la bărbaţi (74,4%, faţă de 56,5% la femei) şi valori mai apropiate pe cele două medii de rezidenţă (67,1%, în mediul urban şi 63,8% în mediul rural). Erau ocupaţi 24,6% dintre tineri (15-24 ani) şi 48,5% dintre persoanele vârstnice (55-64 ani).
Gradul de ocupare este direct proporționat cu studiile, arată datele INS. Astfel, nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (88,8%).
Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 68,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Potrivit INS, în 2020, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Au fost înregistrate valori mai mari pentru populaţia de sex masculin (80,3% faţă de numai 61,0% pentru populaţia de sex feminin) şi pentru persoanele din mediul urban (71,8% faţă de 69,4% pentru persoanele din mediul rural).
Diferența este de 0,1% față de anul precedent, când rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,9%.

A crescut numărul casnicelor
Per ansamblu, populația inactivă a scăzut cu aproximativ 27.000 de persoane, la 7.323.000 în 2020, de la 7.350.000 în 2019
În populația inactivă, cea mai mare pondere o au pensionarii și beneficiarii de ajutor social, al căror număr a crescut la 4.409.000 persoane în 2020, față de 4.387.000, din 2019.
În această categorie intră și elevii și studenții, în număr mai mic în 2020, de 1.273.000, față de 1.284.000, în 2019.
Casnicele sunt incluse de asemenea în această categorie, numărul lor ajungând în 2020 la 1.269.000, în creștere cu 13.000 față de 1.256.000 în 2019.

BNR: Problema demografică, o vulnerabilitate structurală
Creșterea gradului de dependență economică se regăsește printre vulnerabilitățile structurale la adresa stabilității financiare din România, conform Raportului Băncii Naționale a României, din iunie 2021, publicat joi.
„Vulnerabilitățile determinate de problema demografică se manifestă în continuare, pe fondul persistenței sporului natural negativ și al fenomenului migrației din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populației, corelată cu creșterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populația activă (17,3% din populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior), precum și tendința continuă de scădere a populației rezidente (-0,5% în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieței muncii”, se arată în raportul băncii centrale privind stabilitatea financiară.
În plus, potrivit BNR, pandemia COVID-19 a dus la creșterea mortalității (+14% în anul 2020 comparativ cu 2019) și diminuarea numărului de nou-născuți (-5% în anul 2020 față de anul 2019), astfel sporul negativ s-a deteriorat de la o medie lunară de 5.900 de persoane în anul 2019 la 9.880 de persoane în anul 2020.
„În acest context, pentru a reduce presiunea asupra populației ocupate și a susține echilibrul pe piața muncii, este esențială îmbunătățirea disponibilității de personal calificat, coroborată cu eficientizarea sistemului educațional, centrat pe pregătirea adecvată a forței de muncă. Îmbunătățirea abilităților digitale și în domeniul noilor tehnologii poate întări capacitatea forței de muncă de a se adapta la schimbările structurale generate de un grad în creștere de automatizare a activităților”, arată specialiștii BNR.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”