Apeluri telefonice misterioase, care pretind că provin de la instituții bancare de încredere, se transformă într-o armă tot mai sofisticată în mâinile infractorilor cibernetici. Cunoscută sub numele de „spoofing”, această tehnică de înșelăciune a atins cote alarmante, iar Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă, avertizând publicul să considere orice apel primit „din senin” drept o potențială tentativă de fraudă.

Ce este „spoofing-ul” și cum funcționează această păcăleală sofisticată?

„Spoofing-ul” telefonic reprezintă o tactică prin care infractorii manipulează identificarea apelantului, făcând ca apelurile lor să pară că provin de la numere de telefon legitime, adesea aparținând băncii victimei sau altor instituții recunoscute. Această tehnologie permite escrocilor să afișeze pe ecranul telefonului victimei un număr familiar, inducând o falsă senzație de siguranță și încredere. Odată ce victima răspunde, atacatorii folosesc diverse scenarii bine puse la punct pentru a obține informații personale, date bancare sau pentru a convinge persoana să efectueze transferuri de bani sub pretextul unor probleme de securitate sau verificări.

Revolut, sub asediul escrocilor: Avertismentul urgent al DNSC

În ultima perioadă, numărul tentativelor de fraudă prin apeluri telefonice de tip „spoofing” care îi vizează pe utilizatorii Revolut a înregistrat o creștere semnificativă, conform datelor colectate de DNSC. Această platformă financiară, extrem de populară în România, a devenit o țintă predilectă pentru infractori, aceștia mizând pe numărul mare de utilizatori și pe dinamismul tranzacțiilor online. Escrocii se folosesc de tehnici de inginerie socială pentru a convinge victimele că interacționează cu un reprezentant legitim al băncii, solicitând adesea coduri de verificare, date de acces sau chiar transferuri rapide, sub presiunea urgenței.

Strategii de apărare: Cum să te protejezi de tentativele de fraudă telefonică

Pentru a nu cădea victimă acestor atacuri, este esențial să adopți o atitudine proactivă și sceptică. DNSC reiterează câteva principii fundamentale de securitate cibernetică:

1. Orice apel neașteptat, o tentativă de fraudă: Consideră orice apel primit „din senin”, care pretinde că este de la bancă sau de la o altă instituție financiară, drept o potențială tentativă de înșelăciune.
2. Verifică independența: Nu te baza pe informațiile afișate pe ecranul telefonului. Dacă primești un apel suspect, închide și sună înapoi la numărul oficial al băncii tale, găsit pe site-ul oficial sau pe cardul bancar.
3. Nu furniza informații sensibile: Nicio bancă sau instituție financiară legitimă nu va solicita niciodată prin telefon coduri PIN, parole complete, coduri de autentificare în doi factori (OTP-uri) sau informații complete ale cardului.
4. Ferește-te de presiune: Escrocii creează adesea un sentiment de urgență sau de amenințare pentru a te determina să acționezi rapid, fără să gândești. Fii vigilent la astfel de tactici.
5. Raportează incidentele: Dacă ești ținta unei tentative de fraudă, raportează imediat incidentul băncii tale și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) la numărul unic 1911 sau pe site-ul oficial.

Conștientizarea și prudența rămân cele mai puternice arme în lupta împotriva „spoofing-ului” și a altor forme de criminalitate cibernetică. Protejarea datelor personale și financiare depinde, în cele din urmă, de fiecare utilizator în parte. (Sava N.).

Anul 2025 marchează o nouă eră pentru securitatea națională și europeană, odată cu integrarea completă a României în spațiul Schengen cu frontierele terestre. În acest context transformator, Poliția de Frontieră Română a demonstrat o capacitate operațională remarcabilă, îndeplinind cu succes atribuțiile conferite de legislația națională. Bilanțul primelor zece luni ale anului 2025, publicat de autorități, reflectă o activitate intensă și rezultate impresionante atât în optimizarea supravegherii și controlului, cât și în combaterea eficientă a infracționalității transfrontaliere.

Schimbarea de paradigmă: Frontierele terestre în Spațiul Schengen

De la 1 ianuarie 2025, odată cu intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre, modul de operare al Poliției de Frontieră a suferit o transformare esențială. Evidența persoanelor și a mijloacelor de transport este acum păstrată exclusiv la frontiera externă a Uniunii. Această reorganizare strategică nu a încetinit ritmul, ci a eficientizat fluxurile: în primele zece luni ale anului, aproximativ 23,5 milioane de persoane și peste 5 milioane de mijloace de transport au tranzitat aceste frontiere, conform datelor oficiale. Munca polițiștilor de frontieră rămâne, așadar, esențială pentru gestionarea acestor fluxuri, prevenirea migrației ilegale și combaterea traficului transfrontalier, menținând un climat de siguranță și legalitate.

Infracționalitatea la hotare: O luptă permanentă pentru legalitate

Pe plan operativ, Poliția de Frontieră a constatat un număr alarmant de ilegalități: aproximativ 32.000 de fapte ilegale, dintre care 16.500 de contravenții și peste 15.500 de fapte de natură penală. Aceste cifre subliniază presiunea constantă exercitată de criminalitatea transfrontalieră. Cele mai multe dintre aceste infracțiuni au vizat trecerea frauduloasă a frontierei, încălcarea regimului circulației și falsificarea documentelor. De asemenea, s-a observat o creștere a cazurilor legate de dreptul de proprietate intelectuală și contrabandă.

Migrația ilegală: Presiune constantă, răspuns ferm

Fenomenul migrației ilegale continuă să reprezinte o provocare majoră. În perioada analizată, aproximativ 900 de persoane au fost identificate pe sensul de intrare în țară, în timp ce peste 520 de persoane au fost depistate pe sensul de ieșire, încercând să treacă ilegal frontiera. Principalele metode utilizate de migranți includ ascunderea în mijloace de transport (metodă întâlnită în peste două treimi din cazuri), traversarea „frontierei verzi” și utilizarea de documente false, falsificate sau substituirea de persoană. Topul cetățeniilor migranților ilegali este dominat de: Irak, Siria, Bangladesh, Turcia și Maroc.

Un aspect particular îl reprezintă gestionarea fluxului de cetățeni ucraineni. Aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera României au fost depistați în această perioadă. Poliția de Frontieră acționează în raport cu aceștia în spiritul dreptului internațional și al respectului umanitar, având în vedere că aceștia sunt beneficiari de protecție temporară pe teritoriul României.

Contrabanda, o sursă majoră de venit ilegal: De la tigări la droguri

Contrabanda rămâne o afacere extrem de profitabilă pentru rețelele infracționale și o pierdere semnificativă pentru bugetul de stat.

• Traficul ilegal de tigări: Polițiștii de frontieră au reținut în vederea confiscării peste 5,8 milioane de pachete de țigări, a căror valoare este estimată la aproximativ 123 milioane de lei. Pe lângă țigări, au mai fost confiscate peste 63.000 kg de tutun vrac și aproximativ 20 kg de tutun pentru narghilea. Un caz elocvent, recent, a avut loc la Calafat, unde, într-un ansamblu rutier ce părea să transporte butelii de freon, au fost descoperite aproximativ 1.000.000 de țigarete fără timbru fiscal, cu o valoare estimată la 6.000.000 lei, potrivit datelor Poliției de Frontieră.
• Traficul de droguri și substanțe interzise: Lupta împotriva narco-traficului a adus, de asemenea, rezultate notabile, în urma acțiunilor desfășurate independent sau în colaborare cu DIICOT. Au fost confiscate: 13,9 kg de cannabis, 902 grame de cocaină, 138 kg de marijuana, 26 kg de produse psihotrope, 52 kg de stupefiante diverse și peste 200 de doze de precursori chimici. Un exemplu frapant a fost descoperit la Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, unde un cetățean albanez a fost prins cu aproximativ 22 de kilograme de canabis în bagajul de cală.

Pe fronturi multiple: Autoturisme furate, contrafaceri și braconaj

Pe lângă fenomenele majore, Poliția de Frontieră a înregistrat succese și pe alte linii de muncă:

• Autoturisme furate: Au fost depistate 162 de mijloace de transport suspecte a fi furate, majoritatea fiind autoturisme înmatriculate în Germania, România și Serbia.
• Bunuri contrafăcute: Peste 400.000 de articole contrafăcute – de la haine și încălțăminte la cosmetice, ceasuri și jucării, toate purtând mărci internaționale protejate – au fost reținute.
• Braconaj piscicol: Polițiștii de frontieră au confiscat peste 6.100 kg de pește, inclusiv specii protejate, și peste 38.000 de metri de plase ilegale. Au fost constatate 339 de infracțiuni și aplicate 1.165 de sancțiuni, în valoare totală de aproximativ 670.000 de lei.

Toate aceste rezultate impresionante subliniază efortul constant al unei instituții moderne, integrate pe deplin în sistemul european de securitate, dar profund ancorată în realitatea operativă de pe teren. Poliția de Frontieră Română își asumă, zi de zi, rolul esențial de garant al securității frontierelor și de apărător al valorilor europene ale liberei circulații și legalității. (Paul D.).