Administratie
O clasa politica imunizata la suferinte. Ori pur si simplu nesimtita
(Preluare Inpolitics):
Un banc vechi spunea că ghicitoarea i-a profețit clientului că următorii cinci ani o va duce tare greu și va avea suferințe multe. Și după aceea o să-mi meargă bine?? Nu, doar că o să te obișnuiești cu suferința…În ultimele două decenii, clasa politică s-a ciocnit anual cu inundațiile, parcă tot mai violente, și a parcurs cu succes un amplu proces de obișnuire cu suferințele. Nu ale ei, ci ale cetățenilor. 2021 e primul an în care politicienii, din opoziție dar, mai ales, de la putere, nu mai acuză decît, cel mult, dureri în cot față de tragedia României.
Prin primăvara-vara lui 2005, spre exemplu, PNL și PD, dreapta proaspăt venită la putere, aveau probleme majore în timp ce inundațiile devastau țara: reconfigurarea polilor interni de putere, demisia premierului și alegeri anticipate. Totuși, o notă bună: inundațiile aveau o anume prioritate.
”Premierul Tăriceanu să demisioneze și să fie înlocuit cu Stolojan, dar după ce rezolvă criza provocată de inundații” clama Valeriu Stoica, prin iulie.
Cam tot atunci, opoziția condusă de Ion Iliescu forța prin vot aducerea premierului în parlament pentru prezentarea unui raport privind inundațiile. Mai ales că puterea convocase o sesiune extraordinară în care nu fusese adoptată nici măcar o singură OUG privind inundațiile.
Premierul Tăriceanu era convocat și la Cotroceni de către președintele Băsescu pentru a se discuta problema calamităților produse de ape, reconstrucţia ţării şi sprijinirea populaţiei afectate de inundaţii.
În septembrie, Tăriceanu îl anunța pe președintele Comisie Europene, Jose Barroso, că pleacă la Tecuci, grav afectat de inundaţii, şi nu mai poate avea o întîlnire programată cu el, la Sibiu.
Încă erau ”vremuri bune”, v-ați putea imagina așa ceva acum?
Tot pe atunci, Băsescu îl făcea imbecil pe un ministru liberal care nu se implicase suficient în chestiunea inundațiilor.
În replică, Ludovic Orban dădea asigurări publice: „Niciunul dintre colegii mei nu este imbecil. Singurul imbecil în această situaţie este cel care îşi permite să folosească astfel de expresii”.
Încă se consumau energii pe subiect.
Și erau vremuri cînd încă prefecții demisionau sau erau demiși pentru ineficiență la inundații.
„Ministrul Internelor a fost duminică în zonele afectate de inundaţii din Moldova, să vadă cum merg lucrurile la construcţiile de case şi a făcut un raport care pentru mine este foarte preocupant şi îngrijorător, deoarece, la o distanţă de 12 kilometri, într-o comună treaba mergea foarte bine şi dincolo mergea foarte prost, fără o coordonare a acestor acţiuni. Prefectul din Neamţ stătea şi se uita, nu ştiu după ce, şi în loc să îi împingă de la spate, nu ştiu ce făcea”, declara, nervos, premierul Tăriceanu în vara lui 2008.
Ba chiar se întîmpla ca prim-ministrul să meargă în județe pentru a vedea stadiul de construcţie a caselor pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii.
Iar liberalii erau de-a dreptul indignați când președintele se ducea în localitățile calamitate însoțit de o Elena Udrea în cizme ”D&G”.
„Doamna blondă era cu cizme «Dolce and Gabbana» chiar dacă erau din cauciuc, că doamna nu poate să poarte altfel de cizme. I-a mai dăruit unui sinistrat o bicicletă, fără să-şi dea seama că nu avea unde să o folosească, de vreme ce totul era inundat în jur”, răbufnea liberalul Mihaiță Calimente, în vara lui 2010.
Cam tot pe atunci, alt motiv de și mai sfîntă indignare: liberalii acuzau PSD că împarte ajutoare sinistraților din zone unde nici nu plouase.
În 2014, indignarea liberalilor atinsese culmile, după ce premierul Victor Ponta merse la inundații și îi spusese ”Fă” ministresei Apelor.
„Vreau pentru această țară lideri de bun-simț și cu bun gust, lideri cu o minimă cultură, lideri cu modele adevărate, lideri cu respect pentru istoria țării și pentru oamenii țării, lideri care să zică «doamnă» nu «fă», lideri care să zică «domnule», nu «băi Liviule», lideri care să înțeleagă că banii din bugetul de stat sunt ai românilor nu ai lui” spunea Crin Antonescu, la lansarea candidaților liberali la alegerile europarlamentare.
Ne-elegante maniere ale lui Ponta, dar măcar fusese acolo, în mijlocul oamenilor năpăstuiți.
În vara lui 2016, liberalii erau indignați din cauza premierului Dacian Cioloș, de data asta, care dădea semne că ignoră inundațiile din țară în favoarea reformelor politice.
”Eu cred că domnul prim-ministru s-a ocupat de reforma clasei politice, iar noi partidele politice ne-am ocupat de sinistraţi. Ar fi bine să inversăm puţin rolurile şi fiecare să îşi vadă de treburile lui. Este dreptul domniei sale să îşi exprime punctul de vedere, dar eu mi-aş fi dorit – şi PNL – să fim acolo unde oamenii o duc greu, ai nevoie de sprijinul autorităţilor, suferă cumplit acum. Cred că acesta este rolul primului ministru şi al Guvernului, mai ales că este tehnocrat”, declara purtătorul de cuvânt al PNL Bucureşti, Cezar Preda.
”Ce aţi auzit dumneavoastră de la pupitrul Guvernului vizavi de aceste inundaţii? Ce au făcut? Ştiţi exact câte case mai sunt sub apă, câţi oameni şi-au pierdut casa, câţi au murit, ce măsuri de iau acum?” mai tuna Preda către presă.
Cum spuneam, au fost vremuri bune, în care politicienii încă mai aveau ochi pentru tragediile umane, ori măcar se chinuiau să simuleze interesul și compasiunea.
2021 e anul imunizării totale a clasei politice. Nu anti-Covid, ci anti-suferințe.
Ca niciodată, inundațiile au venit încă de la nașterea noului an. Pe 4 ianuarie aveam primul cod portocaliu, apoi pe 5, cod roșu de inundații pe rîuri din Vâlcea, Gorj ori Mehedinţi.
Inundațiile s-au produs în februarie, martie, aprilie, s-au agravat în mai și iunie, cu ploi și furtuni mai violente ca oricînd, tornade, grindină cît oul de porumbel, nemaivorbind de ger și ninsori în perioade nemaiîntîlnite.
În iunie a venit peste noi chiar un ciclon din Marea Neagră, care a făcut ravagii, morți, răniți, dispăruți, case măturate de ape, localități întregi calamitate, mari orașe transformate în Veneții ale estului.
Îngrijorarea ar fi trebuit să fie cu atît mai mare cu cît situația e dezastruoasă în acest an în întreaga Europă, cu fenomene extreme în premieră ori de care numai octongenarii își mai amintesc.
Dar politicienii noștri sunt relaxați.
Cancelarul neamț, septuagenara Angela Merkel, a mers la inundațiile teribile din Germania, iar președinta C.E., Ursula von der Leyen la cele din Belgia. Un înalt lider german e făcut praf de presă doar pentru că a rîs prostește în timp ce vizita zonele calamitate.


La noi, președintele, guvernul și șefii Parlamentului acuză dureri la bască, refuzînd, în premieră absolută la noi, să ”servească” deplasări în zonele inundate.
Am mai scris despre asta și luna trecută, dezvăluind că Iohannis e singurul mare lider post-decembrist care nu a călcat în mandatele sale prin zonele inundate. Iată că, după încă o lună de inundații, caniculă teribilă și fenomene extreme, nu s-a schimbat ceva în atitudinea sa și a celorlalți guvernanți.
Pentru Iohannis, problema pare nici să nu existe: nu tu ședințe CSAT, nu tu mesaje publice, nu tu eventuala mobilizare a armatei, aceeași pe care o scotea anul trecut pe străzile Bucureștiului împotriva rebelilor fără măști. Pe siteul președinției, există anul acesta doar patru referiri ale președintelui la inundații: trei, în contextul general al schimbărilor climatice mondiale, iar a patra, vineri, într-un mesaj de condoleanțe pentru victimele inundațiilor din Germania.

Președinții Camerelor ori sunt complet ieșiți din orice activitate, precum Anca Dragu, ori umblă de luni de zile prin țară, precum Ludovic Orban, dar evitînd cu grijă zonele calamitate. În fișa postului lui Orban scrie cam așa: ”efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii”.
Sub această acoperire, Orban își decontează pe Cameră, de luni de zile, plimbările prin filialele PNL în campania internă pentru șefia partidului, dar sare peste problema inundațiilor, de fiecare dată.
Despre premierul Florin Cîțu, să spunem că măcar are o scuză: economia duduie atît de tare încît nu are sens să se mai preocupe de soarta sinistraților.

Abia azi, de cînd e în funcție, și-a programat o deplasare într-o zonă afectată de inundații, în Alba, întîmplător un județ în care urmează alegerile pentru noua conducere a organizației.
Pentru guvernanți a dispărut complet problema inundațiilor care au răvășit și încă vor mai răvăși România, a organizării acțiunilor din județe, a demiterii de prefecți ori alte autorități ineficiente, a constituirii de comitete speciale de criză, într-un cuvînt a combaterii cît mai bune a efectelor nenorocirilor.
La ordinea zile sunt doar bătălia din PNL, certurile din interiorul coaliției, ciondănelile pe marginea PNRR, manevrele militare cu partenerii americani, ”România educată”, pregătirile verbale pentru valul 4 din toamnă, schimbarea din funcții a unor oameni neagreați de sistem, desființarea SIIJ șamd.
România reală e sărită cu regularitate din agenda guvernanților.
Și nici opoziția nu pare să ”sufere” mai tare de empatie cu românii loviți de soartă.
Opinam luna trecută că a noastră clasa politică dă semne că intră în zodia nepăsării.
De acum e sigur: suntem conduși de politicieni imunizați deplin în fața nenorocirii cetățenilor care i-au ales. O vaccinare, vorba lui Iohannis, de ”succes”.
Administratie
Recunoaștere la cel mai înalt nivel: Polițiștii români premiați de Cătălin Predoiu la 164 de ani de istorie a Ministerului Afacerilor Interne
Într-un cadru solemn, marcând 164 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), excelența și devotamentul în serviciul public au fost celebrate prin premierea celor mai performanți angajați ai structurilor de ordine publică. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu, a conferit înalte distincții polițiștilor care s-au remarcat prin acte de eroism, salvarea de vieți omenești și succese răsunătoare în combaterea criminalității organizate.
Eroism și profesionalism sub emblema datoriei: De la vieți salvate la capturi record de droguri
Conform informațiilor furnizate de Poliția Română, Emblema de Onoare a M.A.I. a fost acordată unui număr impresionant de ofițeri și agenți care au demonstrat un curaj deosebit în misiuni critice. Printre premiați se numără echipa I.P.J. Neamț, responsabilă pentru descoperirea unei culturi vaste de canabis în Dragomirești, și polițiștii din I.P.J. Teleorman, a căror contribuție a fost decisivă în localizarea și capturarea unui fugar internațional aflat pe lista „Most Wanted”.
Distincțiile au vizat și intervenții de salvare care au făcut diferența între viață și moarte. Au fost onorați polițiști din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Bacău, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Neamț, I.P.J. Buzău și I.P.J. Timiș, aceștia intervenind prompt pentru a salva cetățeni din situații limită, precum amenințări cu violență, pericole iminente pentru copii sau tentative de înec. Totodată, structurile D.O.P. și D.I.C.E. au fost recunoscute pentru loviturile aplicate criminalității economice, silvice și evaziunii fiscale.
Distincții pentru structurile de elită și misiuni internaționale de succes
Pe lângă meritele individuale, Ministerul Afacerilor Interne a acordat Placheta de Onoare unor unități de elită care au ridicat standardele performanței polițienești. Un punct central al ceremoniei a fost recunoașterea succesului S.I.A.S. în cadrul competiției internaționale UAE SWAT Challenge 2026, unde luptătorii români au promovat imaginea instituției la nivel global.
Lupta împotriva marelui trafic de droguri și a falsificării de monedă a fost, de asemenea, pe lista de priorități a ministerului. Structurile B.C.C.O. din Târgu Mureș și Iași (celebra Operațiune „Wolf of Everad”), alături de S.C.C.O. Neamț, au primit distincții pentru destructurarea unor rețele complexe de criminalitate organizată.
Evenimentul a inclus și premierea unor unități locale, precum Biroul Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Slatina și secțiile rurale din județul Argeș (Albota și Ștefan cel Mare), pentru eficiența demonstrată în gestionarea cazurilor de violență domestică și infracțiuni cu violență. „Felicitări tuturor colegilor pentru profesionalismul și dedicarea de care dau dovadă zilnic în sprijinul cetățenilor”, au transmis reprezentanții Poliției Române, subliniind că aceste premii reprezintă o validare a misiunii asumate față de comunitate. (Paul D.).
Administratie
Filtru masiv la frontiera aeriană: Zece români prinși cu mii de pachete de țigări în bagaje pe Otopeni
Vigilența sporită a autorităților de control de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la destructurarea unei tentative de contrabandă cu produse din tutun. Într-o acțiune comună desfășurată recent, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au interceptat peste 64.000 de țigarete nedeclarate. Bunurile erau ascunse în bagajele unor pasageri care sperau să treacă neobservați prin vama aeroportului.
Pasageri sosiți din Turcia și Egipt au încercat să ocolească legea pe culoarul verde
Grupul vizat de control a fost format din zece cetățeni români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 24 și 58 de ani. Potrivit datelor furnizate de Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Henri Coandă, aceștia călătoreau din direcții cunoscute pentru riscul de trafic cu produse din tutun, respectiv Turcia și Egipt.
După aterizare și recuperarea bagajelor de cală, cele zece persoane au încercat să părăsească incinta aeroportului folosind culoarul destinat pasagerilor care „nu au nimic de declarat”. Această strategie nu a funcționat, echipa mixtă de control procedând la oprirea și verificarea amănunțită a întregului grup, în baza unor suspiciuni rezonabile.
Peste 3.000 de pachete de țigări confiscate în urma controalelor amănunțite
Suspiciunile autorităților au fost confirmate în momentul deschiderii bagajelor de cală și de mână. În interiorul acestora, agenții au descoperit cantități impresionante de pachete de țigări purtând mărci internaționale cunoscute, pe care pasagerii nu le menționaseră în nicio etapă a controlului.
În urma inventarierii riguroase, autoritățile au stabilit că volumul total al capturii se ridică la 64.660 de țigarete, echivalentul a 3.233 de pachete. Toate bunurile au fost reținute imediat în vederea confiscării de către inspectorii vamali.
Cei zece pasageri implicați au fost sancționați contravențional, amenzile aplicate reflectând gravitatea încălcării normelor vamale în vigoare. Această acțiune subliniază cooperarea strânsă dintre Poliția de Frontieră și structurile vamale pentru securizarea frontierelor aeriene și combaterea comerțului ilegal cu produse accizabile. (Sava N.).
Administratie
Captură de valută la punctul de trecere Albița: Un șofer turc a încercat să intre în țară cu 28.000 de euro nedeclarați
Vigilența autorităților de la granița de est a României a condus la o nouă captură semnificativă de numerar. În urma unei acțiuni coordonate, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița a descoperit suma de 28.000 de euro, ascunsă în cabina unui autocamion. Banii aparțineau unui cetățean turc care încerca să introducă valuta în țară fără a respecta procedurile legale de declarare.
Traseu internațional sub lupă: Cooperarea dintre autorități a dus la depistarea banilor
Potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc pe sensul de intrare în țară, unde s-a prezentat pentru formalități un cetățean turc aflat la volanul unui vehicul de mare tonaj. Acesta circula pe ruta Republica Moldova – Siria, însă itinerariul său a fost întrerupt de un control riguros la intrarea în județul Vaslui.
Depistarea sumei a fost posibilă datorită unei analize de risc minuțioase și a cooperării strânse dintre autoritățile de frontieră române și cele din Republica Moldova. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au efectuat verificarea fizică a cabinei și a bagajelor șoferului, unde au fost găsiți cei 28.000 de euro nedeclarați, disimulați pentru a evita controlul.
Sancțiuni financiare și confiscări conform normelor Uniunii Europene
Tentativa de a trece frontiera cu o sumă ce depășește plafonul permis a atras consecințe imediate. Conform Regulamentului (UE) 2018/1672, orice persoană care transportă numerar de cel puțin 10.000 de euro are obligația legală de a declara suma la intrarea sau ieșirea din Uniunea Europeană pentru a asigura transparența fluxurilor financiare.
Deoarece șoferul a ignorat aceste prevederi obligatorii, întreaga sumă a fost reținută de către autoritățile vamale. Mai mult, cetățeanul turc a fost sancționat contravențional cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. Poliția de Frontieră Română a reiterat faptul că va continua să desfășoare astfel de acțiuni de control, utilizând metode moderne de monitorizare pentru a proteja securitatea frontierelor externe ale Uniunii și pentru a combate orice formă de ilegalitate transfrontalieră. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 5 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Exclusivacum 12 oreIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică



