Administratie
O clasa politica imunizata la suferinte. Ori pur si simplu nesimtita
(Preluare Inpolitics):
Un banc vechi spunea că ghicitoarea i-a profețit clientului că următorii cinci ani o va duce tare greu și va avea suferințe multe. Și după aceea o să-mi meargă bine?? Nu, doar că o să te obișnuiești cu suferința…În ultimele două decenii, clasa politică s-a ciocnit anual cu inundațiile, parcă tot mai violente, și a parcurs cu succes un amplu proces de obișnuire cu suferințele. Nu ale ei, ci ale cetățenilor. 2021 e primul an în care politicienii, din opoziție dar, mai ales, de la putere, nu mai acuză decît, cel mult, dureri în cot față de tragedia României.
Prin primăvara-vara lui 2005, spre exemplu, PNL și PD, dreapta proaspăt venită la putere, aveau probleme majore în timp ce inundațiile devastau țara: reconfigurarea polilor interni de putere, demisia premierului și alegeri anticipate. Totuși, o notă bună: inundațiile aveau o anume prioritate.
”Premierul Tăriceanu să demisioneze și să fie înlocuit cu Stolojan, dar după ce rezolvă criza provocată de inundații” clama Valeriu Stoica, prin iulie.
Cam tot atunci, opoziția condusă de Ion Iliescu forța prin vot aducerea premierului în parlament pentru prezentarea unui raport privind inundațiile. Mai ales că puterea convocase o sesiune extraordinară în care nu fusese adoptată nici măcar o singură OUG privind inundațiile.
Premierul Tăriceanu era convocat și la Cotroceni de către președintele Băsescu pentru a se discuta problema calamităților produse de ape, reconstrucţia ţării şi sprijinirea populaţiei afectate de inundaţii.
În septembrie, Tăriceanu îl anunța pe președintele Comisie Europene, Jose Barroso, că pleacă la Tecuci, grav afectat de inundaţii, şi nu mai poate avea o întîlnire programată cu el, la Sibiu.
Încă erau ”vremuri bune”, v-ați putea imagina așa ceva acum?
Tot pe atunci, Băsescu îl făcea imbecil pe un ministru liberal care nu se implicase suficient în chestiunea inundațiilor.
În replică, Ludovic Orban dădea asigurări publice: „Niciunul dintre colegii mei nu este imbecil. Singurul imbecil în această situaţie este cel care îşi permite să folosească astfel de expresii”.
Încă se consumau energii pe subiect.
Și erau vremuri cînd încă prefecții demisionau sau erau demiși pentru ineficiență la inundații.
„Ministrul Internelor a fost duminică în zonele afectate de inundaţii din Moldova, să vadă cum merg lucrurile la construcţiile de case şi a făcut un raport care pentru mine este foarte preocupant şi îngrijorător, deoarece, la o distanţă de 12 kilometri, într-o comună treaba mergea foarte bine şi dincolo mergea foarte prost, fără o coordonare a acestor acţiuni. Prefectul din Neamţ stătea şi se uita, nu ştiu după ce, şi în loc să îi împingă de la spate, nu ştiu ce făcea”, declara, nervos, premierul Tăriceanu în vara lui 2008.
Ba chiar se întîmpla ca prim-ministrul să meargă în județe pentru a vedea stadiul de construcţie a caselor pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii.
Iar liberalii erau de-a dreptul indignați când președintele se ducea în localitățile calamitate însoțit de o Elena Udrea în cizme ”D&G”.
„Doamna blondă era cu cizme «Dolce and Gabbana» chiar dacă erau din cauciuc, că doamna nu poate să poarte altfel de cizme. I-a mai dăruit unui sinistrat o bicicletă, fără să-şi dea seama că nu avea unde să o folosească, de vreme ce totul era inundat în jur”, răbufnea liberalul Mihaiță Calimente, în vara lui 2010.
Cam tot pe atunci, alt motiv de și mai sfîntă indignare: liberalii acuzau PSD că împarte ajutoare sinistraților din zone unde nici nu plouase.
În 2014, indignarea liberalilor atinsese culmile, după ce premierul Victor Ponta merse la inundații și îi spusese ”Fă” ministresei Apelor.
„Vreau pentru această țară lideri de bun-simț și cu bun gust, lideri cu o minimă cultură, lideri cu modele adevărate, lideri cu respect pentru istoria țării și pentru oamenii țării, lideri care să zică «doamnă» nu «fă», lideri care să zică «domnule», nu «băi Liviule», lideri care să înțeleagă că banii din bugetul de stat sunt ai românilor nu ai lui” spunea Crin Antonescu, la lansarea candidaților liberali la alegerile europarlamentare.
Ne-elegante maniere ale lui Ponta, dar măcar fusese acolo, în mijlocul oamenilor năpăstuiți.
În vara lui 2016, liberalii erau indignați din cauza premierului Dacian Cioloș, de data asta, care dădea semne că ignoră inundațiile din țară în favoarea reformelor politice.
”Eu cred că domnul prim-ministru s-a ocupat de reforma clasei politice, iar noi partidele politice ne-am ocupat de sinistraţi. Ar fi bine să inversăm puţin rolurile şi fiecare să îşi vadă de treburile lui. Este dreptul domniei sale să îşi exprime punctul de vedere, dar eu mi-aş fi dorit – şi PNL – să fim acolo unde oamenii o duc greu, ai nevoie de sprijinul autorităţilor, suferă cumplit acum. Cred că acesta este rolul primului ministru şi al Guvernului, mai ales că este tehnocrat”, declara purtătorul de cuvânt al PNL Bucureşti, Cezar Preda.
”Ce aţi auzit dumneavoastră de la pupitrul Guvernului vizavi de aceste inundaţii? Ce au făcut? Ştiţi exact câte case mai sunt sub apă, câţi oameni şi-au pierdut casa, câţi au murit, ce măsuri de iau acum?” mai tuna Preda către presă.
Cum spuneam, au fost vremuri bune, în care politicienii încă mai aveau ochi pentru tragediile umane, ori măcar se chinuiau să simuleze interesul și compasiunea.
2021 e anul imunizării totale a clasei politice. Nu anti-Covid, ci anti-suferințe.
Ca niciodată, inundațiile au venit încă de la nașterea noului an. Pe 4 ianuarie aveam primul cod portocaliu, apoi pe 5, cod roșu de inundații pe rîuri din Vâlcea, Gorj ori Mehedinţi.
Inundațiile s-au produs în februarie, martie, aprilie, s-au agravat în mai și iunie, cu ploi și furtuni mai violente ca oricînd, tornade, grindină cît oul de porumbel, nemaivorbind de ger și ninsori în perioade nemaiîntîlnite.
În iunie a venit peste noi chiar un ciclon din Marea Neagră, care a făcut ravagii, morți, răniți, dispăruți, case măturate de ape, localități întregi calamitate, mari orașe transformate în Veneții ale estului.
Îngrijorarea ar fi trebuit să fie cu atît mai mare cu cît situația e dezastruoasă în acest an în întreaga Europă, cu fenomene extreme în premieră ori de care numai octongenarii își mai amintesc.
Dar politicienii noștri sunt relaxați.
Cancelarul neamț, septuagenara Angela Merkel, a mers la inundațiile teribile din Germania, iar președinta C.E., Ursula von der Leyen la cele din Belgia. Un înalt lider german e făcut praf de presă doar pentru că a rîs prostește în timp ce vizita zonele calamitate.


La noi, președintele, guvernul și șefii Parlamentului acuză dureri la bască, refuzînd, în premieră absolută la noi, să ”servească” deplasări în zonele inundate.
Am mai scris despre asta și luna trecută, dezvăluind că Iohannis e singurul mare lider post-decembrist care nu a călcat în mandatele sale prin zonele inundate. Iată că, după încă o lună de inundații, caniculă teribilă și fenomene extreme, nu s-a schimbat ceva în atitudinea sa și a celorlalți guvernanți.
Pentru Iohannis, problema pare nici să nu existe: nu tu ședințe CSAT, nu tu mesaje publice, nu tu eventuala mobilizare a armatei, aceeași pe care o scotea anul trecut pe străzile Bucureștiului împotriva rebelilor fără măști. Pe siteul președinției, există anul acesta doar patru referiri ale președintelui la inundații: trei, în contextul general al schimbărilor climatice mondiale, iar a patra, vineri, într-un mesaj de condoleanțe pentru victimele inundațiilor din Germania.

Președinții Camerelor ori sunt complet ieșiți din orice activitate, precum Anca Dragu, ori umblă de luni de zile prin țară, precum Ludovic Orban, dar evitînd cu grijă zonele calamitate. În fișa postului lui Orban scrie cam așa: ”efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii”.
Sub această acoperire, Orban își decontează pe Cameră, de luni de zile, plimbările prin filialele PNL în campania internă pentru șefia partidului, dar sare peste problema inundațiilor, de fiecare dată.
Despre premierul Florin Cîțu, să spunem că măcar are o scuză: economia duduie atît de tare încît nu are sens să se mai preocupe de soarta sinistraților.

Abia azi, de cînd e în funcție, și-a programat o deplasare într-o zonă afectată de inundații, în Alba, întîmplător un județ în care urmează alegerile pentru noua conducere a organizației.
Pentru guvernanți a dispărut complet problema inundațiilor care au răvășit și încă vor mai răvăși România, a organizării acțiunilor din județe, a demiterii de prefecți ori alte autorități ineficiente, a constituirii de comitete speciale de criză, într-un cuvînt a combaterii cît mai bune a efectelor nenorocirilor.
La ordinea zile sunt doar bătălia din PNL, certurile din interiorul coaliției, ciondănelile pe marginea PNRR, manevrele militare cu partenerii americani, ”România educată”, pregătirile verbale pentru valul 4 din toamnă, schimbarea din funcții a unor oameni neagreați de sistem, desființarea SIIJ șamd.
România reală e sărită cu regularitate din agenda guvernanților.
Și nici opoziția nu pare să ”sufere” mai tare de empatie cu românii loviți de soartă.
Opinam luna trecută că a noastră clasa politică dă semne că intră în zodia nepăsării.
De acum e sigur: suntem conduși de politicieni imunizați deplin în fața nenorocirii cetățenilor care i-au ales. O vaccinare, vorba lui Iohannis, de ”succes”.
Administratie
Lovitură de proporții pe malurile Prutului: Cooperarea româno-moldoveană duce la destructurarea unei rețele de contrabandă cu țigări
Informațiile operative furnizate de polițiștii de frontieră români au permis autorităților din Republica Moldova să captureze mii de pachete de țigări și să rețină patru membri-cheie ai unei grupări infracționale.
Într-o demonstrație de eficiență a cooperării transfrontaliere, un caz de contrabandă documentat pe râul Prut s-a transformat într-o operațiune de succes care a îngenuncheat o rețea de crimă organizată. Parteneriatul dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile omoloage din Republica Moldova a dovedit că schimbul rapid de date reprezintă „arma” supremă împotriva traficului ilegal cu produse din tutun.
De la firul apei la percheziții: Geneza unei anchete internaționale
Totul a început în luna august a anului 2025, când o captură de 4.750 de pachete de țigarete pe râul Prut (Sursa: https://shortlink.uk/1sLXS) a oferit indiciile necesare pentru a identifica ramificațiile rețelei. Potrivit surselor oficiale de la frontieră, datele colectate de polițiștii români în timpul intervenției operative au fost transmise în timp real peste hotare, oferind colegilor moldoveni „harta” necesară pentru a lovi în inima grupării.
Aceste informații au permis documentarea minuțioasă a modului de operare, de la depozitare și până la distribuția finală în piețele negre regionale.
Raiduri în Fălești și Ungheni: Patru „locotenenți” ai tutunului, reținuți
Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Autoritățile din Republica Moldova au descins în raioanele Fălești și Ungheni, unde au identificat și reținut patru cetățeni moldoveni, cu vârste cuprinse între 24 și 40 de ani. Aceștia acționau ca piloni de bază în logistica grupării, asigurând curieratul și distribuția ilegală a mărfii către diverși beneficiari.
Operațiunea a scos la iveală o structură bine organizată, capabilă să gestioneze fluxuri importante de marfă de contrabandă, sfidând securitatea barierelor vamale dintre cele două state.
Arsenalul contrabandei: Dispozitive de urmărire și arme de foc, ridicate la percheziții
Rigoarea intervenției s-a reflectat în amploarea perchezițiilor. În urma descinderilor efectuate la imobilele și în autoturismele suspecților, anchetatorii au descoperit un adevărat arsenal de instrumente infracționale. Pe lângă cele peste 3.500 de pachete de țigări identificate pe teritoriul Republicii Moldova, au fost confiscate telefoane mobile, dispozitive de monitorizare și sume importante în valută.
Cea mai alarmantă descoperire a fost prezența unui pistol, fapt ce confirmă periculozitatea grupării și resursele de care aceștia dispuneau pentru a-și proteja afacerile ilegale. În total, bilanțul acțiunii comune se ridică la 8.250 de pachete de țigări scoase de pe piața neagră.
Prezumția de nevinovăție și lupta pentru frontiere sigure
În prezent, cei patru suspecți sunt cercetați pentru infracțiunea de contrabandă, fiind subiecții unor măsuri preventive conform legislației în vigoare. Reprezentanții autorităților au ținut să precizeze că persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.
Acest succes operativ subliniază încă o dată că frontiera de pe Prut nu este doar o barieră geografică, ci și un punct de maximă vigilență, unde profesionalismul polițiștilor de pe ambele maluri reușește să anihileze planurile traficanților de anvergură. (Sava N.).
Administratie
Lecție de integritate la frontiera de vest: Un cetățean croat, cercetat penal după ce a încercat să „cumpere” bunăvoința unui polițist cu 50 de euro
O tentativă banală de corupție s-a transformat într-un dosar penal la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia, după ce un polițist de frontieră a refuzat mita și a sesizat imediat autoritățile anticorupție.
Ceea ce trebuia să fie un control de rutină la intrarea în țară s-a finalizat cu o anchetă coordonată de procurori. Un cetățean croat, aflat la volanul unui microbuz înmatriculat în Germania, a mizat pe o „scurtătură” financiară pentru a evita rigorile legii, însă integritatea agentului de serviciu i-a dejucat planurile.
Bancnota dintre acte: O strategie eșuată pentru evitarea controlului
Incidentul a avut loc în momentul în care bărbatul s-a prezentat la controlul de frontieră. Conform datelor oficiale înregistrate de Direcția Generală Anticorupție (DGA) – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, polițistul de frontieră a observat o bancnotă de 50 de euro strecurată printre documentele înaintate de șofer.
Întrebat despre scopul banilor, cetățeanul croat a recunoscut fără echivoc: suma era menită să servească drept „argument” pentru ca polițistul să închidă ochii și să nu verifice bunurile second-hand pe care acesta le transporta în microbuz.
Integritate sub jurământ: Refuz categoric și denunț imediat
Planul șoferului s-a prăbușit rapid în fața atitudinii ferme a polițistului. Acesta nu doar că a respins categoric mita, dar l-a și avertizat pe cetățeanul străin că fapta sa reprezintă o infracțiune gravă.
În loc să faciliteze trecerea, polițistul a ales calea legală: a formulat pe loc un denunț, care a fost preluat și înregistrat de Serviciul Județean Anticorupție Timiș. Gestul agentului reafirmă standardele de etică profesională în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, demonstrând că aplicarea legii nu este negociabilă.
Dosar penal pe masa procurorilor de la Tribunalul Timiș
Consecințele juridice nu s-au lăsat așteptate. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, unde cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită sunt coordonate de un procuror de caz.
În prezent, autoritățile finalizează actele procedurale, urmând ca la încheierea anchetei să fie luate măsurile legale care se impun. Cetățeanul croat riscă acum sancțiuni penale ce pot include o pedeapsă cu închisoarea, transformând o economie ilicită de 50 de euro într-o problemă juridică majoră care îi va marca viitorul. (Sava N.).
Administratie
Restricții de tranzit la frontiera cu Ucraina: Trecerea cu bacul de la Isaccea, suspendată temporar
Autoritățile de frontieră anunță sistarea traficului fluvial pe parcursul zilei de astăzi, 17 aprilie 2026, pentru efectuarea unor lucrări de infrastructură esențiale la punctul de trecere către Orlivka.
Participanții la traficul transfrontalier care intenționează să utilizeze punctul de trecere de la Isaccea trebuie să își modifice planurile de călătorie pentru prima parte a zilei. Conform unei informări oficiale emise de Garda de Coastă, traversarea fluviului Dunărea cu bacul va fi inaccesibilă pentru un interval de șase ore, afectând fluxul de vehicule și pasageri dintre România și Ucraina.
Intervenție tehnică pe Dunăre: Pontonul de la Isaccea intră în înlocuire
Măsura de suspendare a traficului a intrat în vigoare la ora 08:00 și este programată să dureze până la ora 14:00. Motivul principal al acestei întreruperi îl reprezintă lucrările de înlocuire a pontonului de la Isaccea, o componentă critică pentru desfășurarea în siguranță a operațiunilor de îmbarcare și debarcare pe bac.
Potrivit reprezentanților Gărzii de Coastă, această intervenție este de natură tehnică și nu poate fi amânată, fiind necesară pentru menținerea standardelor de operare la punctul de frontieră Isaccea – Orlivka.
Siguranța traficului, prioritatea autorităților: Recomandări pentru șoferi
Decizia de a opri temporar tranzitul a fost adoptată pentru a permite echipelor de intervenție să lucreze în condiții de siguranță deplină și pentru a preveni orice situație de risc care ar putea apărea în timpul manevrelor de înlocuire a structurii plutitoare.
În acest context, autoritățile recomandă tuturor cetățenilor și transportatorilor să urmărească fluxurile de informare oficiale înainte de a porni la drum. Pentru a evita aglomerația sau timpii de așteptare prelungiți, călătorii sunt sfătuiți să ia în calcul rute alternative sau să își reprogrameze deplasările după ora 14:00, când este estimată reluarea activității în regim normal. Garda de Coastă a dat asigurări că va reveni cu actualizări imediate în momentul în care punctul de trecere va redeveni operațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 21 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 21 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



