Administratie
O clasa politica imunizata la suferinte. Ori pur si simplu nesimtita

(Preluare Inpolitics):
Un banc vechi spunea că ghicitoarea i-a profețit clientului că următorii cinci ani o va duce tare greu și va avea suferințe multe. Și după aceea o să-mi meargă bine?? Nu, doar că o să te obișnuiești cu suferința…În ultimele două decenii, clasa politică s-a ciocnit anual cu inundațiile, parcă tot mai violente, și a parcurs cu succes un amplu proces de obișnuire cu suferințele. Nu ale ei, ci ale cetățenilor. 2021 e primul an în care politicienii, din opoziție dar, mai ales, de la putere, nu mai acuză decît, cel mult, dureri în cot față de tragedia României.
Prin primăvara-vara lui 2005, spre exemplu, PNL și PD, dreapta proaspăt venită la putere, aveau probleme majore în timp ce inundațiile devastau țara: reconfigurarea polilor interni de putere, demisia premierului și alegeri anticipate. Totuși, o notă bună: inundațiile aveau o anume prioritate.
”Premierul Tăriceanu să demisioneze și să fie înlocuit cu Stolojan, dar după ce rezolvă criza provocată de inundații” clama Valeriu Stoica, prin iulie.
Cam tot atunci, opoziția condusă de Ion Iliescu forța prin vot aducerea premierului în parlament pentru prezentarea unui raport privind inundațiile. Mai ales că puterea convocase o sesiune extraordinară în care nu fusese adoptată nici măcar o singură OUG privind inundațiile.
Premierul Tăriceanu era convocat și la Cotroceni de către președintele Băsescu pentru a se discuta problema calamităților produse de ape, reconstrucţia ţării şi sprijinirea populaţiei afectate de inundaţii.
În septembrie, Tăriceanu îl anunța pe președintele Comisie Europene, Jose Barroso, că pleacă la Tecuci, grav afectat de inundaţii, şi nu mai poate avea o întîlnire programată cu el, la Sibiu.
Încă erau ”vremuri bune”, v-ați putea imagina așa ceva acum?
Tot pe atunci, Băsescu îl făcea imbecil pe un ministru liberal care nu se implicase suficient în chestiunea inundațiilor.
În replică, Ludovic Orban dădea asigurări publice: „Niciunul dintre colegii mei nu este imbecil. Singurul imbecil în această situaţie este cel care îşi permite să folosească astfel de expresii”.
Încă se consumau energii pe subiect.
Și erau vremuri cînd încă prefecții demisionau sau erau demiși pentru ineficiență la inundații.
„Ministrul Internelor a fost duminică în zonele afectate de inundaţii din Moldova, să vadă cum merg lucrurile la construcţiile de case şi a făcut un raport care pentru mine este foarte preocupant şi îngrijorător, deoarece, la o distanţă de 12 kilometri, într-o comună treaba mergea foarte bine şi dincolo mergea foarte prost, fără o coordonare a acestor acţiuni. Prefectul din Neamţ stătea şi se uita, nu ştiu după ce, şi în loc să îi împingă de la spate, nu ştiu ce făcea”, declara, nervos, premierul Tăriceanu în vara lui 2008.
Ba chiar se întîmpla ca prim-ministrul să meargă în județe pentru a vedea stadiul de construcţie a caselor pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii.
Iar liberalii erau de-a dreptul indignați când președintele se ducea în localitățile calamitate însoțit de o Elena Udrea în cizme ”D&G”.
„Doamna blondă era cu cizme «Dolce and Gabbana» chiar dacă erau din cauciuc, că doamna nu poate să poarte altfel de cizme. I-a mai dăruit unui sinistrat o bicicletă, fără să-şi dea seama că nu avea unde să o folosească, de vreme ce totul era inundat în jur”, răbufnea liberalul Mihaiță Calimente, în vara lui 2010.
Cam tot pe atunci, alt motiv de și mai sfîntă indignare: liberalii acuzau PSD că împarte ajutoare sinistraților din zone unde nici nu plouase.
În 2014, indignarea liberalilor atinsese culmile, după ce premierul Victor Ponta merse la inundații și îi spusese ”Fă” ministresei Apelor.
„Vreau pentru această țară lideri de bun-simț și cu bun gust, lideri cu o minimă cultură, lideri cu modele adevărate, lideri cu respect pentru istoria țării și pentru oamenii țării, lideri care să zică «doamnă» nu «fă», lideri care să zică «domnule», nu «băi Liviule», lideri care să înțeleagă că banii din bugetul de stat sunt ai românilor nu ai lui” spunea Crin Antonescu, la lansarea candidaților liberali la alegerile europarlamentare.
Ne-elegante maniere ale lui Ponta, dar măcar fusese acolo, în mijlocul oamenilor năpăstuiți.
În vara lui 2016, liberalii erau indignați din cauza premierului Dacian Cioloș, de data asta, care dădea semne că ignoră inundațiile din țară în favoarea reformelor politice.
”Eu cred că domnul prim-ministru s-a ocupat de reforma clasei politice, iar noi partidele politice ne-am ocupat de sinistraţi. Ar fi bine să inversăm puţin rolurile şi fiecare să îşi vadă de treburile lui. Este dreptul domniei sale să îşi exprime punctul de vedere, dar eu mi-aş fi dorit – şi PNL – să fim acolo unde oamenii o duc greu, ai nevoie de sprijinul autorităţilor, suferă cumplit acum. Cred că acesta este rolul primului ministru şi al Guvernului, mai ales că este tehnocrat”, declara purtătorul de cuvânt al PNL Bucureşti, Cezar Preda.
”Ce aţi auzit dumneavoastră de la pupitrul Guvernului vizavi de aceste inundaţii? Ce au făcut? Ştiţi exact câte case mai sunt sub apă, câţi oameni şi-au pierdut casa, câţi au murit, ce măsuri de iau acum?” mai tuna Preda către presă.
Cum spuneam, au fost vremuri bune, în care politicienii încă mai aveau ochi pentru tragediile umane, ori măcar se chinuiau să simuleze interesul și compasiunea.
2021 e anul imunizării totale a clasei politice. Nu anti-Covid, ci anti-suferințe.
Ca niciodată, inundațiile au venit încă de la nașterea noului an. Pe 4 ianuarie aveam primul cod portocaliu, apoi pe 5, cod roșu de inundații pe rîuri din Vâlcea, Gorj ori Mehedinţi.
Inundațiile s-au produs în februarie, martie, aprilie, s-au agravat în mai și iunie, cu ploi și furtuni mai violente ca oricînd, tornade, grindină cît oul de porumbel, nemaivorbind de ger și ninsori în perioade nemaiîntîlnite.
În iunie a venit peste noi chiar un ciclon din Marea Neagră, care a făcut ravagii, morți, răniți, dispăruți, case măturate de ape, localități întregi calamitate, mari orașe transformate în Veneții ale estului.
Îngrijorarea ar fi trebuit să fie cu atît mai mare cu cît situația e dezastruoasă în acest an în întreaga Europă, cu fenomene extreme în premieră ori de care numai octongenarii își mai amintesc.
Dar politicienii noștri sunt relaxați.
Cancelarul neamț, septuagenara Angela Merkel, a mers la inundațiile teribile din Germania, iar președinta C.E., Ursula von der Leyen la cele din Belgia. Un înalt lider german e făcut praf de presă doar pentru că a rîs prostește în timp ce vizita zonele calamitate.
La noi, președintele, guvernul și șefii Parlamentului acuză dureri la bască, refuzînd, în premieră absolută la noi, să ”servească” deplasări în zonele inundate.
Am mai scris despre asta și luna trecută, dezvăluind că Iohannis e singurul mare lider post-decembrist care nu a călcat în mandatele sale prin zonele inundate. Iată că, după încă o lună de inundații, caniculă teribilă și fenomene extreme, nu s-a schimbat ceva în atitudinea sa și a celorlalți guvernanți.
Pentru Iohannis, problema pare nici să nu existe: nu tu ședințe CSAT, nu tu mesaje publice, nu tu eventuala mobilizare a armatei, aceeași pe care o scotea anul trecut pe străzile Bucureștiului împotriva rebelilor fără măști. Pe siteul președinției, există anul acesta doar patru referiri ale președintelui la inundații: trei, în contextul general al schimbărilor climatice mondiale, iar a patra, vineri, într-un mesaj de condoleanțe pentru victimele inundațiilor din Germania.
Președinții Camerelor ori sunt complet ieșiți din orice activitate, precum Anca Dragu, ori umblă de luni de zile prin țară, precum Ludovic Orban, dar evitînd cu grijă zonele calamitate. În fișa postului lui Orban scrie cam așa: ”efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii”.
Sub această acoperire, Orban își decontează pe Cameră, de luni de zile, plimbările prin filialele PNL în campania internă pentru șefia partidului, dar sare peste problema inundațiilor, de fiecare dată.
Despre premierul Florin Cîțu, să spunem că măcar are o scuză: economia duduie atît de tare încît nu are sens să se mai preocupe de soarta sinistraților.
Abia azi, de cînd e în funcție, și-a programat o deplasare într-o zonă afectată de inundații, în Alba, întîmplător un județ în care urmează alegerile pentru noua conducere a organizației.
Pentru guvernanți a dispărut complet problema inundațiilor care au răvășit și încă vor mai răvăși România, a organizării acțiunilor din județe, a demiterii de prefecți ori alte autorități ineficiente, a constituirii de comitete speciale de criză, într-un cuvînt a combaterii cît mai bune a efectelor nenorocirilor.
La ordinea zile sunt doar bătălia din PNL, certurile din interiorul coaliției, ciondănelile pe marginea PNRR, manevrele militare cu partenerii americani, ”România educată”, pregătirile verbale pentru valul 4 din toamnă, schimbarea din funcții a unor oameni neagreați de sistem, desființarea SIIJ șamd.
România reală e sărită cu regularitate din agenda guvernanților.
Și nici opoziția nu pare să ”sufere” mai tare de empatie cu românii loviți de soartă.
Opinam luna trecută că a noastră clasa politică dă semne că intră în zodia nepăsării.
De acum e sigur: suntem conduși de politicieni imunizați deplin în fața nenorocirii cetățenilor care i-au ales. O vaccinare, vorba lui Iohannis, de ”succes”.
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 12 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum o zi
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!