Din datele existente intr-un dosar instrumentat de DNA rezultă că pe raza localitații Voineasa din județul Vâlcea, care are statut de stațiune montană, au fost retrocedate nelegal circa 400 de hectare de pădure, ale căror beneficiari sunt persoane dinafara localității, cunoscute ca avand, influență politică, institutională sau financiară.

O cincime din aceasta suprafață este deținută de premierul Florin Vasile Cîțu si de fratele său George, care sunt originari din Rămnicu Vălcea. Conform declarației de avere a șefului Guvernului, frații Cîțu dețin in proprietate la Voineasa, în cotă de 1/2 fiecare, suprafața de 75 hectare de teren, pe care au dobăndit-o prin donație de la părinții lor. Pădurea acestora este situată pe muntele Puru, la baza părtiei de schi Transalpina Ski Resort, cel mai mare domeniu schiabil din Romănia. Dobândirea acestei păduri de către părinții actualului premier, Vasile si Elena Cîțu, este vădit nelegală intrucăt, pe de o parte, aceștia nu au prezentat niciun act constitutiv sau doveditor de proprietate, iar, pe de altă parte, nici ei nici antecesorii lor nu au deținut vreodată terenuri forestiere in localitatea Voineasa. Mai mult, pădurea pe care o dețin este situată pe domeniul public al statului si, sub nicio formă, nu putea constitui obiectul unei retrocedări, existănd o interdicție legală categorică in acest sens.

Cum s-a pricopsit familia Cîțu cu o pădure umflată în stațiunea montană Voineasa

Tatal si mama premierului Cîțu au obținut această suprafată de pădure prin hotărări dubioase pronunțate de Judecătoria Brezoi si Tribunalul Vălcea, prin care le-au fost admise schimburi cu terenuri forestiere dobăndite, și acestea in condiții discutabile, in alte localități din județul Vălcea, respectiv in Golești (localitatea lor natală) si in Voineșița, care erau de o calitate mult mai slabă. Ei s-au folosit de influența pe care o aveau in zonă, unde au activat in cooperația socialistă si au avut tangență cu stabi din Comitetul județean al PCR, precum si din poliție si din justiție. Un fost primar liberal vertical al comunei Voineasa, precum și Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar si Direcția Silvică Vălcea s-au opus acestor retrocedări si le-au contestat in justiție, dar majoritatea dosarelor au fost tergiversate si mușamalizate. Actualmente, mai există cel puțin două dosare importante pe rolul instanțelor vălcene, care au termene de judecată in toamnă, respectiv in septembrie si in octombrie 2021. Potrivit surselor noastre, anumiți judecători implicați ar fi primit, prin interpuși, parcele de un hectar din codrii familiei Cîțu. A fost inregistrată si o sesizare penală la DNA Pitești, dar și soluționarea dosarului constituit a fost tergiversată si mușamalizată.

Frații Cîțu aveau de gănd sa realizeze un complex turistic in zonă, care includea un hotel,părtie de schi si case de vacanță. In ultimii ani au preferat insă să facă bani din tăierea pădurii obținute pe șestache. O mare parte a pădurii a fost decimată, cu motivația că a fost afectată de un vierme dăunator. Defrișările fără cap si fără milă pe care le-am văzut in ultimul weekend sunt mai mult decat răvășitoare. Beneficiara tăierilor este cunoscuta si contestata firmă Holzindustrie Schweigofer, o companie de suflet a președintelui Klaus Iohannis. Compania austriacă a devenit, se pare, un liant puternic intre actualul șef al Guvernului si președintele Romăniei. Nu mai este de mirare ca Iohannis l-a vrut pe Cîțu prim-ministru si ca-l susține puternic in vederea preluării funcției de președinte al PNL, care poate fi o rampă de lansare pentru obținerea funcției supreme in stat in 2024.

Familia Cîțu a fost ajutată in dobandirea pădurii de la Voineasa și de fostul prefect liberal al județului Vălcea, Mircea Nadolu, cu care s-a aflat si se află in relații de prietenie. Nadolu a deținut funcții inalte in administrația publică de-a lungul ultimilor 25 de ani: secretar general al Prefecturii județului Vălcea in perioada 1997-2000, subprefect in perioada 2005-2009, prefect in perioada 2012-2014 si inalt functionar guvernamental ulterior. In cursul acestui an, după ce Florin Cîțu a devenit premier, Mircea Nadolu a fost numit in functia de sef al cancelariei prefectului judetului Valcea. El este insă prefect de facto, in contextul in care in această funcție a fost numit un novice de 30 de ani, care este fiul unui primar liberal de comună si a fost consilierul deputatului Cristian Buican, președintele PNL Valcea si bun amic si susținator al premierului Cîțu. Dupa cum se știe, prefectul este președintele Comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, care decide schimbarea destinației si punerii in posesie asupra terenurilor arabile si forestiere din județ.

Cum l-a răsplătit șeful Guvernului pe binefăcătorul Nadolu

Cu o luna și ceva in urmă, premierul Cîțu si-a manifestat recunoștinta fata de amicul Mircea Nadolu, numindu-l pe fiul acestuia Cătălin Constantin Nadolu, un tanar de circa 40 de ani si fără nicio experiență in domeniul energetic sau managerial, in funcția de director general al societății de stat SMART SA. Nadolu junior a fost anterior economist la sucursala Vălcea a Regiei Autonome-Administrația Protocolului de Stat. Formal, compania SMART asigură servicii de mentenanță pentru reteaua de transport a companiei nationale TRANSELECTRICA, care deține 70 % din actiunile SMART, restul acțiunilor aparținănd Ministerului Economiei.

Actionarul majoritar al TRANSELECTRICA este Secretariatul General al Guvernului, care deține peste 58% din capitalul social al acesteia. Faptic, lucrarile de mentenanță sunt executate de firme private, carora SMART le subcontractează in urma unor licitații publice, la prețuri mult mai mici decăt cele percepute de la TRANSELECTRICA. Mai pe șleau, SMART este o societate de stat care capușează, sau mai bine zis extorchează, atăt compania natională TRANSELECTRICA căt si firmele private subcontractante. De la inființare, cu 20 de ani in urmă, activitatea SMART a fost controlată si supervizata de ofițeri activi sau in rezerva ai serviciilor secrete, care percepeau comisioane de la firmele subcotractante.

In guvernarea Alianței PNL-PD, un astfel de supervizor a fost comisarul șef Madalin Borș, ofițer in cadrul serviciului secret al Ministerului Administrației si Internelor (DGIPI). O fostă ziaristă cu care acest Borș a avut o relatie amoroasă s-a confesat ca a fost șocată, cu ocazia unei vizite pe care acesta i-a facut-o la domiciliu, cand i-a deșertat in pat o geanta cu 100.000 de euro. In timpul regimului Basescu-Boc, supervizor la SMART a fost generalul SRI in rezerva Dan Grigoriu, implicat și inculpat în dosarul contrabandei cu motorină pentru Serbia din timpul războaielor iugoslave din anii 90, precum și in devalizarea Bancorex.

Generalul Grigoriu a activat intr-un apartament din zona magazinului Unirea Shopping Center, unde-i convoca pe patronii firmelor subcontractante cu SMART si le pretindea comisioane intre 20 si 30% din valoarea lucrarilor de mentenanță, după ce in perioada anterioară le fuseseră percepute comisioane de 5-10%. Grigoriu si fiul său au ieșit in evidenta prin escorta de masini de lux cu care le plăcea sa se afișeze pe strazile Capitalei.

Dupa ce a fost uns director general al SMART, Cătălin Constantin Nadolu a primit sarcina sa negocieze si sa semneze un contract cadru de mentenanță cu TRANSELECTRICA pe o perioadă de 5 ani, in contextul in care contractul precedent a expirat in ianuarie 2021. Junele Nadolu a incercat in ultimele două săptămăni sa impună conducerii TRANSELECTRICA, care a fost numită de fostul premier Ludovic Orban cu un an in urmă, un contract cu o valoare de ordinul sutelor de milioane de euro, care prevede preturi exorbitante, fără precedent, de 12-13 ori mai mari decăt prețurile cu care subcontractează firmelor executante.

Si ne mai miră ca se umfla exponențial facturile la energie electrică pentru persoane fizice si juridice. In pofida presiunilor, Directoratul TRANSELECTRICA a refuzat sa fie părtaș la o manoperă atat de frauduloasă si de paguboasă, motiv pentru care premierul Cîțu i-a demis pe toți cei cinci directori numiți de predecesorul său Orban si a numit cinci directori noi. Niciunul nu are pregătire de specialitate sau experiența managerială necesară. Poate că premierul Cîțu se va umfla in pene ca unul dintre ei a fost anterior director la Palatul Copiilor. Cel mai interesant si mai grav, in același timp, este că unul dintre cei cinci directori nou numiți este nimeni altul decat odrasla amicului Nadolu, care, dupa ce a semnat in cursul negocierilor contractul cadru pentru SMART, ar vrea, in nătăngia lui, să-l semneze si pentru TRANSELECTRICA. Cam așa arată reforma institutională atăt de trămbițată de afonul și găunosul șef al Guvernului.

Este evident că in speță se poate vorbi, alături de tentativă de fraudă (înșelăciune), de infracțiunea de abuz in serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (functiile in care a fost numit fiul binefăcătorului Nadolu), care este de competența DNA. Rămăne să vedem dacă această instituție este total emasculată sau mai are tresăriri de vitejie, cum a avut in cazul altor foști premieri sau politicieni de prim rang. Oricum, voi reveni cu o ancheta jurnalistică mai amplă și mai detaliată, cu titlul „Fața întunecată a premierului Cîțu”. Chiar dacă a doua mea descindere in codrii lui Cîțu a fost atent monitorizată.

Valer Marian