Connect with us

Featured

Să fi fost oare o încercare de a testa hotărârea Rusiei de a nu admite trecerea liniei roșii trasate în chestiunea Crimeii?/Greu de crezut

Publicat

pe

O provocare disperată a unui premier în degringoladăO provocare disperată a unui premier în degringoladă. O navă a flotei militare britanice a intrat zilele acestea în apele teritoriale ale Crimeii, pe care Guvernul Majestății sale o consideră ca făcând parte din teritoriul Ucrainei, iar nu al Rusiei.
Flota și aviația rusă au reacționat energic și au pus pe fugă musafirul nepoftit. Nu știm ce armament avea acesta în dotare, dar la bord se aflau (oare de ce?) și jurnaliști ai BBC care au filmat cum rușii trăgeau în britanici (de fapt erau focuri de avertisment) la ceea ce pare a fi izbucnirea unui alt „război al Crimeii”.Să fi fost oare o încercare de a testa hotărârea Rusiei de a nu admite trecerea liniei roșii trasate în chestiunea Crimeii? Greu de crezut. Este știut deja că Rusia nu poate fi forțată să renunțe la Crimeea decât, cel mult, printr-un război adevărat, iar nu prin înțepături de țânțar. Și cine ar fi, oare, nebunul care să moară pentru Ucraina?

Orice ar fi fost, ce căutau acolo ziariștii? De obicei aceștia sunt invitați pentru a asista la un spectacol dinainte pus în scenă sau a coopera la o provocare.

Așadar despre asta este vorba. Este doar provocarea încercată de un stat rămas pe dinafara negocierilor cu Rusia, care vrea să fie băgat din nou în seamă de vechii aliați, dar nu are nimic de oferit decât crize artificiale de natură a strica negocierile celorlalți.

Sub conducerea unui prim ministru excentric, devastată de propria-i neputință în lupta cu pandemia Covid 19, umilită de europenii de pe continent, abandonată de SUA, Marea Britanie își zice, probabil, că dacă nu are jucării cu care să atragă Rusia într-un joc bilateral, cel puțin să strice jocurile celorlalți, inventând un act de război în Marea Neagră, când, de fapt, problemele sale grave sunt acum în Marea Irlandei.

De astă dată încercarea a eșuat, iar ministerul britanic al apărării a putut nega apariția vreunui incident, profitând doar de ocazie ca să reitereze dezacordul său față de anexarea Crimeii. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă din greșeală, un proiectil rus ar fi scufundat nava britanică?

Dacă evenimentul ar putea fi considerat a fi avut loc în apele teritoriale ruse, înseamnă că reacția militară a Rusiei a fost corectă, inițiativa imprudentă a aparținut Marii Britanii iar NATO nu poate considera luarea la țintă a navei britanice cu pricina ca un atac împotriva unuia din membrii săi și deci ca un casus foederis.

În schimb, dacă, anexarea nefiind recunoscută de membrii NATO, evenimentul ar fi calificat ca petrecut în apele ucrainene, acțiunea armatei ruse ar fi putut fi privită, în contextul art 5 din Tratatul de la Washington, ca atac asupra tuturor membrilor NATO și ar fi impus reacția lor solidară. Or, numai o confruntare militară NATO-Rusia ne mai lipsea.

Deocamdată, Marea Britanie, agentul provocator, a negat atacul. Așa că NATO nu are de ce riposta. Altminteri, lipsa ripostei, echivalează cu recunoașterea faptului că incidentul a avut loc în apele teritoriale rusești, iar nu ucrainene, ceea ce ar reprezenta admiterea implicită a anexării Crimeii.

În condițiile în care Londra neagă evidența (probabil și în urma unor „asigurări” venite din câteva capitale semnificative, cum că nu poate conta pe solidaritatea membrilor NATO, altminteri garantată la recentul Summit de Președintele Biden) aventura britanică s-a terminat în ridicol.

Dacă nu ar fi negat, NATO ar fi fost obligată fie să recunoască (implicit) anexarea Crimeii, fie să încalce obligația de solidaritate prevăzută de tratatul alianței nord atlantice, fie să escaladeze o confruntare militară cu Rusia. Ceea ce, cu referire la ipoteza din urmă, mai ales după întâlnirea Biden-Putin de la Geneva, precum și în perspectiva eventualei întâlniri a UE cu Președintele Rusiei, dorită oficial atât de Angela Merkel, cât și de Emmanuel Macron, pe cele două maluri ale Atlanticului nimeni nu o dorește.

Astfel, dacă în trecut rușii și nu numai ei au fost acuzați de fapte pe care nu le-au comis, este pentru prima dată în istorie când unul dintre criticii lor jurați încearcă să ascundă ceea ce ei au făcut. Oare de ce?

Acum se pare că vom scăpa de necaz. În viitor, însă, lucrurile ar putea sta altfel. Să nu ne jucăm, deci, cu focul! Nebunii care ne conduc trebuie opriți!

Desigur, guvernul britanic este liber să nu recunoască anexarea Crimeii de către Rusia și să considere că aceasta este teritoriu ucrainean, așa cum în trecut nu a recunoscut nici naționalizarea Suezului. Asta nu înseamnă, însă, să arunce omenirea și, în special NATO, în război, fără acordul aliaților săi și fără ca aceștia să aibă un interes vital într-un asemenea demers.

În 1956, eșecul necugetatei intervenții a Marii Britanii în războiul israelo-egiptean de pe Canalul de Suez, dezavuată și stopată, atunci, de SUA, a dus la demisia primului ministru Anthony Eden. Eșecul provocării din apele Crimeii ar justifica un gest similar din partea premierului Boris Johnson. Ar fi minima garanție că un alt asemenea glonț nu va trece prea curând iarăși pe lângă urechea NATO.

Adrian Severin

Exclusiv

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Publicat

pe

De

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să vedeți cum se dărâmă sistemul penitenciar din România. Adevăratul inamic al pușcăriilor noastre nu poartă zeghe, nu sapă tuneluri cu lingura și nu își ascunde pila în pâine, ci are epoleți, suferă de indigestie de la atâta „belșug” salarial și a uitat complet regulamentul de ordine interioară.

Potrivit unui semnal de alarmă cu iz de tragedie antică tras de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, Poliția Penitenciară trece printr-o criză existențială demnă de manualele de istorie. După ce a răsfoit scrierile istoricului grec Polibiu, liderul sindical a avut o revelație devastatoare: gardienii patriei urmează, pas cu pas, ciclul prăbușirii marilor civilizații. Schema e simplă și letală: Putere → ordine → belșug → confort → slăbiciune → prăbușire. Iar noi, după cum arată tabloul descris chiar din interior, am cam trecut de faza de glorie și ne lăfăim periculos în anticamera dezastrului.

De la spartanii regulamentului la îmbuibații statului de plată

A fost odată ca niciodată o epocă de aur în care „puterea” în Poliția Penitenciară însemna ofițeri și agenți integri, drepți ca bradul și responsabili, pentru care „ordinea” era biblia procedurilor respectate la sânge. Dar, ce să vezi, peste această cazarmă de spartani incoruptibili a dat năpasta: a venit „belșugul”!

Tradus din greaca veche în limba flututurașului de salariu, belșugul înseamnă, conform analizei FSANP, acele „salarii substanțiale” care le-au adus polițiștilor de penitenciare confortul burghez cu care s-au obișnuit astăzi în societate. Cu conturile rotunjite și ratele la zi, vigilența s-a topit ca untul pe pâinea caldă. Când ai buzunarul plin, parcă nu-ți mai vine să citești legi și proceduri; devin brusc plictisitoare și greoaie.

Amnezia confortului: Când gardianul devine bibelou, deținutul devine director

Aici intervine marea dramă a sistemului: confortul naște slăbiciune, iar slăbiciunea naște amnezie profesională. Îmbuibați de liniște și tihnă, polițiștii de penitenciare nu mai au chef să înțeleagă ce putere dețin, uită normele pe care ar trebui să le aplice și calcă în picioare însăși disciplina pe care o cer altora. Nu mai știu să aplice legea și își pierd până și bruma de respect profesional.

Consecința? Un scenariu de comedie neagră. Pe măsură ce autoritatea în uniformă se moleșește pe scaunul ergonomic, „clienții” din celule preiau ostil, dar sigur, managementul instituției. FSANP avertizează fără ocolișuri că deținuții încep să pună stăpânire pe pușcării încă din clipa în care confortul îi moleșește pe angajați. La finalul acestui ciclu glorios al lenei, infractorii ajung să conducă penitenciarele cu totul. Ni se transmite liniștitor că „încă nu suntem în această fază”, dar, privind în jur, parcă se aud deja manelele din biroul de comandă.

Căderea Romei, varianta cu gratii: Pâine, circ și spor de antenă

Dacă vă întrebați cine sapă groapa Poliției Penitenciare, răspunsul sindicaliștilor lui Cosmin Dorobanțu este de o sinceritate brutală: chiar angajații. Nu deținutul periculos, nu vreun factor extern ocult, ci însăși natura umană a polițistului de penitenciar, care, după ce a tras tare să construiască un sistem puternic, acum îl mănâncă pe pâine prin propria nepăsare. Fiecare angajat mărșăluiește automat, ca un somnambul fericit, spre prăbușirea instituției.

Paralela istorică invocată de FSANP este de-a dreptul savuroasă: Poliția Penitenciară se comportă exact ca Imperiul Roman înainte de invazia barbarilor. Înainte să pice Roma, patricienii dăduseră traiul aspru pe lux, datoria civică pe spectacole, iar disciplina de fier pe „pâine și circ”. Exact așa și în pușcăriile patriei: rigoarea cazonei a fost înlocuită cu dulcele farniente bugetar. Criza te trezește la realitate, dar confortul te adoarme cu un zâmbet tâmp pe buze, în timp ce îți fură deținutul cheile din buzunar.

Ghicitoare pentru șeful cel mare: Mai e cineva treaz pe tură?

La finalul acestui rechizitoriu devastator la adresa propriei bresle, Federația condusă de Cosmin Dorobanțu aruncă cartoful fierbinte direct în poala directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu.

Întrebarea de baraj pentru șeful ANP este simplă, dar usturătoare: cum poate instituția să-și detecteze propria fază de lene cronică și confort, înainte ca slăbiciunea să devină ireversibilă și deținuții să preia oficial inventarul? Rămâne de văzut dacă directorul general Bogdan Burcu va găsi antidotul pentru „boala belșugului” sau dacă va asista senin, din loja oficială, la ultimul act al căderii Imperiului Penitenciar.

Citeste in continuare

Exclusiv

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Publicat

pe

De

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei: are gust de apă neconformă, de dosare băgate sub preș și de complicitate instituțională la bax. La fabrica Coca-Cola din Ploiești, capitalismul de cumetrie a atins perfecțiunea chimică: se produce fără apă potabilă în parametri, dar cu un flux impecabil de „atenții” către autoritățile statului, care înghit în sec și râgâie a bunăstare.

Pentru cine are stomacul tare și vrea să vadă cum arată întreaga arhivă a acestui miracol industrial românesc, colecția completă de investigații publicată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (disponibilă la https://www.incisivdeprahova.ro/?s=coca+cola+) citește ca un manual de supraviețuire a mafiei în mediu acidulat.

Rețeta secretă a economiei de cartel: Zero investiții, sută la sută tupeu

Suntem pe final de 2026 și, în timp ce corporațiile ne țin predici lacrimogene despre sustenabilitate și ursuleți polari, la Ploiești nu s-a băgat un leu în intrarea în legalitate. De ce să investești în filtre, foraje legale și apă potabilă, când e mult mai ieftin să investești în liniștea instituțiilor?

Așa cum dezvăluiau jurnaliștii de la ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre sifonul penal și apa neautorizată (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/27/coca-cola-sifon-penal-si-apa-neautorizata-la-fabrica-din-ploiesti-dezvaluiri-incendiare) și în radiografia bălților fără granițe cu gust amar (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/21/coca-cola-hbc-romania-sucuri-cu-gust-amar-sau-balti-fara-granite), rețeta e simplă: apa trece, bulele rămân, iar avizele sunt opționale pentru cine știe să ungă rotițele sistemului.

Sub „domnia” fostului șef Nan Antim Dragoș, fabrica s-a transformat într-un laborator de alchimie penală, unde apa dubioasă devenea aur lichid, episod documentat pe larg în materialele despre cum a fost carbonatată România sub bagheta „Lordului Nan” (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/18/ploiesti-capitala-otravii-fericite-cum-coca-cola-a-carbonatat-romania-cu-apa-de-canal-sub-domnia-lordului-nan) și despre râul de bani murdari și „toxicologie de lux” vândută scump consumatorilor (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux).

Cinci instituții în comă glicemică și paravanul parteneriatelor de imagine

Cum poți să funcționezi fără autorizație de mediu actualizată și cu probleme grave la sursa de apă fără să te închidă nimeni? Simplu: transformi organele de control în clienți fideli ai „fabricii de combinații”.

Lista instituțiilor care suferă de orbire selectivă la porțile uzinei din Ploiești este un adevărat careu de ași ai neputinței: APM, Garda Națională de Mediu (GNM), DSP, ANPC și DSVSA. Toate aceste cinci citadele ale vigilenței de stat par să fi intrat într-o comă glicemică profundă, fiind alimentate constant cu suc și alte „atenții” tradiționale. După cum arată ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre „maestrul forajelor-fantomă” și autoritățile conforme cu șpaga (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga), inspectorii statului nu văd nici lipsa apei potabile, nici absența autorizației de mediu.

Mai mult, tupeul conducerii de la uzină merge până la a-și cosmetiza imaginea publică prin asocierea cu proiectele de dezvoltare ale județului. În timp ce în spatele porților fabrica fierbe în propriul suc de nereguli ascunse sub preș, șefii companiei pozează în parteneri de încredere ai comunității, parafând un acord oficial cu Consiliul Județean Prahova, condus de președintele Virgiliu Nanu – o inițiativă administrativă de bună-credință, consemnată de publicația Gazeta de Prahova (https://gazetaph.ro/virgiliu-nanu-anunta-un-parteneriat-intre-cj-prahova-si-coca-cola).

Practic, în timp ce administrația județeană caută soluții reale și parteneriate pentru Prahova, la nivelul fabricii și în portbagajele inspectorilor de control de la mediu și sănătate, legea rămâne doar o etichetă lipită strâmb pe un PET nereciclat.

Dinastia Albești–Ploiești și „afacerea internă” cu deșeuri

 

Cine credea că plecarea lui Nan Antim Dragoș va spăla păcatele uzinei s-a înșelat amarnic. Sistemul nu moare, doar își schimbă ecusonul. După „împărăția mutărilor strategice” la nivel de grup – manevră demascată tot de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/22/imparatia-mutarilor-strategice-la-coca-cola-ploiesti-cum-se-spala-pacatele-la-grup-in-timp-ce-fabrica-fierbe-la-ploiesti) –, frâiele au fost preluate de omul său de încredere, Coman, adus pe filiera Albești direct la cârma din Ploiești.

Sub bagheta lui Coman, caracatița nu doar că a supraviețuit, dar s-a și diversificat: pe lângă producția clasică, în interiorul fabricii înflorește nestingherită o „afacere internă” paralelă cu suc și deșeuri. Totul sub umbrela verde a reciclării de fațadă și a corupției efervescente din jurul sistemului RetuRO SGR, un alt capitol putred documentat în presa prahoveană (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/14/returo-sgr-si-coca-cola-reciclare-de-fatada-coruptie-efervescenta-si-apa-contaminata).

Big Brother de cuplu: dragostea trece prin camera de supraveghere

Dar pentru ca o asemenea uzină de combinații să funcționeze fără scurgeri de informații, e nevoie de pumn de fier pe plantație. Dacă autoritățile de control sunt întâmpinate cu zâmbete și baxuri, angajații de rând primesc porția zilnică de teroare.

Rolul de cerber-șef îi revine lui Ionuț Cristian Popescu, stăpânul inelelor de la Securitate, care a transformat fabrica într-un penitenciar de maximă siguranță. Și pentru că vigilența e mai dulce în doi, Popescu și-a adus și partenera de viață în același departament. Împreună, cuplul de aur al securității interne stă cu ochii lipiți de monitoare, vânând pe camerele de supraveghere fiecare mișcare, fiecare clipire și fiecare șoaptă a angajaților.

În timp ce din fabrică ies camioane de marfă și deșeuri pe combinații, iar autoritățile de mediu dorm pe-o ureche fără să ceară autorizația la zi, marea problemă de securitate a uzinei rămâne muncitorul care îndrăznește să ridice capul din pământ. La Ploiești, rețeta secretă nu mai e păstrată într-un seif din Atlanta, ci pe monitoarele familiei Popescu și în portbagajele inspectorilor de stat! Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Publicat

pe

De

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină ghișeele ministerului pentru drepturi deja prevăzute de lege

În Ministerul Afacerilor Interne, concediul pare să vină cu o condiție suplimentară: să fi trecut mai întâi pe la tribunal. Potrivit Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, sporul pentru condiții grele de muncă este recunoscut celor care obțin o hotărâre definitivă, dar lipsește din indemnizația colegilor care lucrează în aceleași condiții și nu au deschis proces.

Așa s-a născut o formulă administrativă remarcabilă: aceeași lege, același spor, aceleași condiții de muncă — dar drepturi diferite, în funcție de dosarul de la instanță.

Bugetul: răspunsul care poate aștepta până după buget

Sindicatul afirmă că, într-un răspuns din 20 noiembrie 2026, M.A.I. a transmis că deciziile instanței supreme „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și că problema va fi reanalizată după adoptarea bugetului pe 2027.

Între timp, susține sindicatul, legea privind concediul plătit nu condiționează acordarea drepturilor bănești de existența unui buget viitor. Nici hotărârile instanțelor, potrivit organizației, nu lasă loc pentru o interpretare în care sporul dispare când angajatul pleacă în concediu.

Dar între textul legii și fluturașul de salariu s-a instalat, pare-se, un intermediar cu răbdare instituțională: „mai analizăm după buget”. O analiză care se prelungește, în timp ce salariații pot să-și calculeze singuri diferența — eventual cu dobândă, dacă ajung în instanță.

Norme secrete, drepturi la vedere doar pentru unii

Sindicatul a sesizat Avocatul Poporului prin reclamația nr. 415/EP și îi cere să verifice modul în care ministerul aplică regulile privind sporul în concediu. Un punct important este Ordinul M.A.I. nr. S/7/2018, care conține norme de salarizare clasificate.

Pe scurt, polițistul nu poate citi norma care îi stabilește drepturile, iar sindicatul spune că nici nu poate verifica dacă ministerul a făcut demersurile invocate. Avocatul Poporului, în schimb, are acces la informații clasificate și poate solicita documente și explicații, potrivit atribuțiilor prevăzute de lege.

Așadar, miza sesizării este și una de transparență: să se afle ce scrie în normele pe care angajații nu le pot consulta și ce s-a făcut, concret, cu „demersurile inițiate” despre care ministerul ar fi vorbit încă din 2025.

Un drept pentru toți, o plată pentru cei cu dosar

Sindicatul arată că Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea a recunoscut obligația de plată în cazul unei hotărâri judecătorești și că a executat-o de bunăvoie, cu actualizarea sumelor cu inflația și dobânda penalizatoare.

Contrastul descris de organizație este greu de trecut cu vederea: doi colegi, același birou, aceleași condiții și același spor; unul primește banii după proces, celălalt nu îi vede în indemnizația de concediu. Legea nu se schimbă între ei. Se schimbă doar numărul de dosar.

De aceea, sindicatul cere Avocatului Poporului să constate încălcarea dreptului la concediu plătit, să recomande ministrului modificarea normelor și plata sporului fără ca fiecare angajat să fie nevoit să dea ministerul în judecată. Dacă recomandările nu sunt urmate, legea permite sesizarea Guvernului și, ulterior, informarea Parlamentului.

1.979 de reclamanți și încă loc pentru multe dosare

S.P.R. „Diamantul” spune că are în evidență 315 dosare privind sporul pentru condiții grele, cu 1.979 de membri reclamanți, aflate pe rolul a 55 de instanțe. Dintre aceste dosare, 121 au fost înregistrate în 2026, iar 51 se află în recurs.

Sindicatul compară numărul reclamanților cu aproximativ 60.000 de polițiști și avertizează că procesele se pot înmulți dacă ministerul continuă să nu aplice dreptul în afara instanței. A transmis o informare și către Înalta Curte, Procurorul General, Consiliul Superior al Magistraturii și conducerile curților de apel.

Judecătorii nu sunt, așadar, doar cei care interpretează legea. În această poveste, riscă să devină și mecanismul prin care fiecare angajat o obține, pe rând.

Justiția, serviciul de relații cu publicul al ministerului?

Întrebarea ridicată de sindicat este simplă: dacă dreptul este recunoscut de lege și interpretat de instanțe, de ce trebuie fiecare polițist să-l obțină separat, prin proces?

Până vin răspunsurile instituțiilor sesizate, M.A.I. are de ales între două variante: aplică legea tuturor sau continuă să o aplice dosar cu dosar. Prima variantă ar putea reduce numărul proceselor. A doua, cel puțin, garantează de lucru instanțelor.

Iar concediul? Pentru unii, rămâne perioada de odihnă. Pentru alții, începutul unui dosar. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești

Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să...

Exclusiv7 ore ago

Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești

Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei:...

Exclusiv8 ore ago

La M.A.I., legea intră în vigoare după ce câștigi procesul

Sindicatul „Diamantul” sesizează Avocatul Poporului și avertizează: dacă sporul din concediu nu se plătește de bunăvoie, tribunalele riscă să devină...

Exclusivo zi ago

Stele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!

Pe plantația cu gratii a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), acolo unde câțiva vătafi de carton cu epoleți grei trăiesc...

Exclusivo zi ago

REPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!

Dacă ați crezut că după dezvăluirile explozive din Incisiv de Prahova („Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum...

Exclusivo zi ago

Când MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională

La încasări, revizuire „din oficiu”. La plăți, birocrație până la adânci bătrâneți În universul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne, legea...

Exclusivo zi ago

Cosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției

UN NOU SECRETAR DE STAT LA JUSTIȚIE ȘI O VOCE PUTERNICĂ DIN SISTEM Numirea avocatului Lavrin Covaci în funcția de...

Exclusiv2 zile ago

Antrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!

Dacă mai avea cineva iluzia că Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova este un bastion al siguranței cetățeanului, e cazul...

Exclusiv2 zile ago

Până la 60.000 de euro de polițist: Statul, marele jefuitor din fluturașul de salariu

În România, cel mai eficient jefuitor de polițiști nu e infractorul, ci statul. Nu sparge seifuri, nu atacă bănci, nu...

Exclusiv2 zile ago

Feuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!

Dacă aveați impresia că la Transport Călători Express (TCE) Ploiești s-a atins deja fundul prăpastiei administrative, pregătiți-vă să mai săpați...

Exclusiv2 zile ago

Împăratul „Copy-Paste” cu pistol de lemn și togă de catifea: Cum a vrut avocatul stagiar Alexandru Fulgeanu să tragă țeava din Tisău în Cătina, între 118 flotanți în sufragerie, operații estetice din buget și falimente „active” cu bolnavi la patru ore! (II)

Dacă administrația publică din România și barourile de avocați ar avea un muzeu al absurdului, Alexandru Fulgeanu, fostul primar de...

Exclusiv4 zile ago

Spiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer

Dacă mai avea cineva impresia că Justiția din România se mișcă încet, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vine cu dovada...

Exclusiv4 zile ago

Croitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele

Există în administrația românească o tradiție sacră, aproape mistică: întâi tai panglica, dărâmi zidul și desenezi organigrama din pix, iar...

Exclusiv4 zile ago

Poliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR

În Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Arad s-a descoperit recent o nouă formă de muncă operativă sub acoperire: concursul-fantomă pentru...

Exclusiv5 zile ago

„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!

Dacă cineva mai avea vreo îndoială că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova „școala de croitorie penală” a fostului...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv