Actualitate
Cu câți bani rămân în mână jucătorii români după ce câștigă la cazino. Veniturile reale după plata taxelor și a impozitelor la stat
Ca orice venit obținut legal, și cele generate de cazinourile online sunt impozitabile. Cine are norocul să câștige o anumită sumă de bani în urma unui joc trebuie să știe, așadar, ce prevede legislația în legătură cu acest aspect. Pe scurt, câți bani îi rămân în cont după plata taxelor la stat.
De altfel, industria jocurilor de noroc face parte dintre cei mai mari plătitori de taxe și impozite și contribuie, anual, cu circa 0,4% la PIB-ul țării. Drept urmare este și unul dintre stâlpii importanți ai economiei, arată cifrele.
Dincolo de asta, românii care își creează conturi pe platformele online ale cazinourilor și aleg să depună anumite sume de bani vor plăti o taxă de 2%, numită și „taxa pe viciu”. De exemplu, o persoană care face o depunere de 50 de lei poate juca, de fapt, doar 49 de lei, pentru că un leu reprezintă așa-zisa „taxă de viciu”. În timp unele cazinouri suportă ele această taxă, altele preferă să taxeze fiecare depunere a clienților cu 2%, iar la finalul lunii să vireze toate sumele către stat.
Dacă ne gândim la câștiguri, orice retragere de bani sub pragul de 66.750 de lei este impozitată cu 1%. Pe scurt, după un câștig de 50.000 de lei, de pildă, jucătorul rămâne în cont cu 49.500 de lei. 500 de lei reprezintă impozitul către stat.
Impozitarea crește, însă, odată cu suma câștigată la păcănele. Potrivit legislației, între 66.751 de lei și 445.000 de lei impozitul pe venit este de 16%. La fel, dacă facem un calcul simplu, aflăm că un câștig ales aleatoriu- de 100.000 de lei este impozitat cu 16.000 de lei. Jucătorul rămâne, în consecință, doar cu 84.000 de lei din suma câștigată.
Tot ceea ce depășește 445.000 de lei va fi impozitat, în cele din urmă, cu 25%. În această situație, un norocos care încasează 500.000 de lei, de exemplu, va rămâne în mână cu 375.000 de lei după impozitarea sumei. Așadar, 125.000 de lei se duc către bugetul de stat.
Industria jocurilor de noroc reunește firme de pariuri sportive, slot-machines, cazinouri și Loteria Română- care achită, anual, în jur de 600 de milioane de euro la bugetul de stat. În total vorbim despre o rată de colectare de peste 99%. Și de peste 45.000 de angajați care lucrează în acest domeniu.
Orice platformă de gambling ar alege, jucătorii trebuie să știe că informarea corectă și echilibrul reprezintă primul pas pentru un joc responsabil. Toate cazinourile online de top din România le asigură astăzi codițiile necesare pentru a avea parte de experiențe pozitive și vin în întâmpinarea lor cu ghiduri practice care le explică ce posibilități au pentru a ajunge la câștig.
În cazul acestor câștiguri, jucătorii trebuie să mai știe că impozitul reținut în momentul plății este impozitul final și că nu trebuie să mai depună o declarație unică, așa cum este cazul în alte situații în care o persoană încasează un premiu. Totodată, pentru veniturile din premii şi pentru cele obţinute din jocuri de noroc nu se datorează contribuţii sociale şi TVA, potrivit reprezentanților ANAF.
Cazinourile au obligația de a plăti către stat aceste impozite până la data de 25 a lunii în care a fost câștigată suma pentru acele cazuri în care câștigurile au fost obținute până la această dată sau până pe 25 în luna următoare dacă sumele au fost câștigate ulterior acestei date.
Cazinourile licențiate, care funcționează legal, pot fi verificate pe site-ul instituției ONJN (Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc)- autoritatea care supraveghează bunul mers al activităților specifice din lumea gamblingului.
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




