Exclusiv
Una dintre firmele care sunt anchetate de Consiliul Concurenței pentru „licitații trucate la MAI” obtine un contract prin incredintare directa, de la Primaria Floresti/Prahova, chiar in ziua anuntului privind anchetarea sa
Numarul de licitatii trucate sesizate Consiliului Concurentei este in crestere, iar institutia risca sa nu mai faca fata investigatiilor
Care sunt tehnicile de trucare a licitatiilor si care sunt masurile ce pot fi luate pentru diminuarea acestui fenomen aflati din articolul urmator.
Legea concurentei nr. 21/1996 interzice orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurentei, in special cele care urmaresc participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte.
Licitatiile trucate presupun existenta unei intelegeri intre intreprinderile care pot participa in calitate de ofertanti, cu scopul de a reduce concurenta si de a influenta rezultatul licitatiei.
In conceptia OCDE licitatiile trucate reprezinta forme de manifestare ale intelegerilor intre intreprinderi, care au ca obiect fixarea pretului, constand in cooordonarea ofertelor firmelor participante la licitatiile publice din cadrul procedurilor de achizitie publica.
Cele mai cunoscute forme ale licitatiilor trucate sunt:
Licitatiile suprimate sau retinerea de la ofertare.
Ofertantii se abtin sau isi retrag oferta la adjudecarea finala, astfel incat sa fie acceptata oferta unuia dintre ofertanti, beneficiar al intelegerii
Ofertele de complezenta sau licitatiile complementare
Ofertele concurentilor contin preturi mult prea mari sau contin termeni speciali despre care se stie ca nu vor fi acceptati. Este cea mai des intalnita forma de trucare deoarece mimeaza o concurenta veritabila
Alternarea prin rotatie a ofertei castigatoare
Ofertantii se inteleg sa transmita in asa fel ofertele incat fiecare dintre ei sa fie pe rand ofertantul castigator
Ofertele comune
Ofertele comune reduc numarul licitantilor, insa acestea sunt considerate trucate numai atunci cand oferta comuna este nejustificata, fiecare ofertant fiind apt sa participe cu oferte individuale si a participat la licitatii anterioare similare ca unic ofertant
Acordurile de subcontractare
Intreprinderile cad de acord, ca in schimbul abtinerii sau retragerii de la ofertare sau a transmiterii unei oferte de complezenta sa primeasca de la ofertantul castigator contracte de furnizare sau sa dobandeasca calitatea de subcontractor. Prin intermediul acordurilor de subcontractare se ajunge la impartirea profitului mai mare obtinut de ofertantul castigator intre intreprinderile participante la intelegere.
Acordurile care au ca obiect alocarea pietelor
Concurentii se inteleg sa imparta piata si decid sa nu se concureze intre ei pentru anumiti clienti ori pentru o anumita zona geografica.
Asemenea acorduri implica prezentarea unor oferte de complezenta sau abtinerea, ori dupa caz retragerea ofertantilor concurenti in cazul in care contractul vizeaza o anumita categorie de clienti sau o anumita zona geografica care a fost prin acord atribuita unui alt concurent.
Exista cateva trasaturi care pot indica posibilitatea ca o licitatie sa fie trucata:
- numarul redus al concurentilor;
- intrarea pe piata rara sau inexistenta;
- conditiile pietei (schimbari semnificative si imprevizibile ale cererii fata de produsele sau serviciile industriei, vulnerabilitatea fata de crizele economice etc.);
- licitatiile repetate organizate pentru atribuirea aceluiasi contract; produsele simple sau bunurile si serviciile identice care fac obiectul contractului (contribuie la atingerea unor structuri asemanatoare ale pretului);
- inexistenta sau existenta unui numar redus de inlocuitori pentru produsele sau serviciile care se doresc a fi achizitionate prin contractul care va fi incheiat in urma licitatiei;
- lipsa inovatiei in sectorul respectiv, care poate facilita formarea intelegerilor in timp.
Pentru a aprecia daca licitatia la care intentioneaza sa participe este susceptibila de a fi trucata, un agent economic trebuie sa se informeze din timp cu privire la bunurile si serviciile ce fac obiectul licitatiei, trasaturile acestora, ce furnizori sunt pe piata respectiva, ce preturi practica acesti furnizori.
In ceea ce ii priveste pe organizatorii licitatiei, masuri ce pot fi luate:
- anuntul licitatiei trebuie formulat si proiectarea procesului de licitatie trebuie sa aiba loc in asa fel incat sa faciliteze participarea unui numar suficient de ofertanti
- cerintele precizate in caietul de sarcini trebuie sa fie clare si proportionale cu obiectivul al carui atingere se doreste
- formalitatile care trebuie indeplinite in vederea participarii la licitatie trebuie sa fie reduse
- trebuie lasat un timp suficient pentru formularea si depunerea ofertelor
- preferabil trebuie organizate licitatii electronice
- organizarea etapelor contractuale trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa fie reduse posibilitatile de comunicare intre concurenti
- subcontractarea ilicita poate fi prevenita prin necesitatea divulgarii prealabile de catre ofertanti a faptului daca vor sau nu sa apeleze la subcontractanti
- anunturile de licitatie pot include o mentiune privind sanctiunile care sunt aplicabile in cazul participarii la licitatii trucate
- se poate solicita semnarea de catre ofertanti a unei declaratii pe propria raspundere privind autenticitatea ofertei, declaratie care sa poarte semnatura reprezentantului firmei
- angajatii trebuie instruiti cu privire la riscurile existente in cadrul licitatiei, astfel incat acestia sa fie in masura sa monitorizeze efectiv procedurile si sa identifice situatiile problematice.
In concluzie, cunoasterea formelor de manifestare a licitatiilor trucate, cunoasterea masurilor ce pot fi luate atat de agentii economici cat, mai ales, de organizatorii licitatiilor pot avea ca efect diminuarea acestui fenomen si, implicit, crearea unui cadru in care libera concurenta sa se poata manifesta.
Consiliul Concurenţei a informat, in data de 24 mai 2021, că a declanşat o investigaţie privind posibila trucare a unor licitaţii organizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Licitațiile au avut ca obiect activităţi de proiectare şi execuţie pentru realizarea proiectului ”Hub Servicii” (Centru de furnizare servicii electronice). Cercetările vizează 12 firme.
Companiile investigate îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de lucrări de construcţii, de instalaţii, de comunicaţii şi alte activităţi conexe ale acestora din România: PORR Contruct S.R.L., Regia Autonomă Rasirom, M&D Cons Investiţii S.R.L., Tema Energy S.R.L., Metroul S.A., S&T Romania S.R.L., Ness Proiect Europe S.R.L., Dataware Consulting S.R.L., General Me.el Electic S.R.L., Structural Engineering and Technology S.R.L., Tancrad S.R.L. şi Rovis Lider S.R.L.

La data de 24.05.2021, orele 14.07, exact in ziua anuntului Consiliului Concurentei ca este anchetata, General Me.el Electic S.R.L publica oferta „Sevicii de intretinere a iluminatului public”.
La doar o singura zi, Primaria Floresti – Prahova da dovada de o mare competenta ce poate intra in Cartea Recordurilor si ii atribuie contractul prin incredintare directa, in valoare de 135.000 ron.

Noi ne intrebam ce specialisti si ce comisie a putut analiza ofertele (daca au existat mai multe) in perioada dintre publicarea ofertei de catre General Me.el Electic S.R.L Baicoi– 24.05.2021, orele 14.07 si data atribuirii de catre Primaria Floresti-Prahova– 25.05.2021, orele 10.53?
Ridicand mari semne de intrebare situatia sus mentionata, ziarul Incisiv de Prahova a demarat o investigatie complexa si rezultatele nu s-au lasat asteptate. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului
România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea Recordurilor la categoria „Ficțiune Bugetară”: au raportat că au păzit o întreagă pădure, când ei, de fapt, au dat cu spray de argint peste trei ghivece de mușcate. În timp ce instituțiile de forță dorm în post, ziarul de investigații Incisiv de Prahova și „Procurorii Gliei” – fermierii prahoveni – au detonat bomba care spulberă cel mai mare jaf programat din istoria recentă: Sistemul Național Antigrindină (SNACP).
Matematica de balamuc: Cum să transformi un hectar în cincizeci prin „magia” bugetară
Dacă credeați că ați văzut totul în materie de sifonat bani publici, pregătiți-vă pentru „Marea Umflătură”. Conform unei investigații realizate de Incisiv de Prahova, asistăm la o supraestimare de minim 5.000% (adică de 50 de ori!) a suprafețelor agricole pretins protejate. Pentru a justifica bugetele grase și rachetele trase în vânt, băieții deștepți din spatele sistemului au inventat hectare pe bandă rulantă.
Este o „schizofrenie juridică” perfectă, demascată constant de jurnaliștii de la Incisiv de Prahova: Unitatea Prahova funcționează de 20 de ani ca „stație pilot”, un experiment etern pe banii proștilor. În timp ce Electromecanica Ploiești pretinde că „protejează” 112.000 de hectare, Direcția Agricolă Prahova a recunoscut oficial că nici măcar nu știe unde sunt zonele de protecție. Practic, se trage la nimereală, sperând că bugetul va ateriza, ca de obicei, în buzunarele care trebuie, în timp ce deficitul confirmat de Curtea de Conturi a sărit deja de 260 de milioane de lei.
Pudelii de la Garda de Mediu și meniul toxic: Pește cu garnitură de argint greu
Investigația a deschis Cutia Pandorei și în ceea ce privește sănătatea publică. Timp de două decenii, peste capetele noastre s-a împrăștiat iodură de argint (AgI) – o substanță „foarte toxică pentru mediul acvatic” – fără ca vreun „specialist” să măsoare cât argint ajunge în roșia din piață sau în peștele din farfurie.
Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu la solicitările ziarului Incisiv de Prahova este de o imbecilitate sublimă: „nu avem competențe”. „Câinele de pază” al mediului s-a transformat într-un pudel de apartament, ignorând chiar și avertismentele CSAT, care – conform documentelor obținute de publicația citată – confirmă că aceste sisteme au fost abandonate în Europa tocmai din cauza riscurilor de mediu. Practic, CSAT trage alarma de incendiu, iar Garda de Mediu se preface că nu știe să citească instrucțiunile de pe extinctor.
Ultimatumul în 27 de puncte: Fermierii-007 scot „mafia norilor” la tablă
Radiografia marii minciuni: Cele 27 de „săgeți” ale fermierilor care spulberă mafia Antigrindină
| Categoria Solicitării | Obiectivul Investigat (Conform Memoriu ACCPT Prahova) | Miza și Suspiciunea de Fraudă (Analiză Incisiv de Prahova) |
|---|---|---|
| Legalitate și Autorizare | Notificarea scrisă a activității, numere de înregistrare, existența Acordului și Autorizației de Mediu (Punctele 1, 2, 5, 6, 7). | Suspiciunea că sistemul funcționează într-un vid legislativ de 20 de ani, fără acte de reglementare specifice pentru dispersia substanțelor în atmosferă. |
| Bomba Chimică (AgI) | Cantitatea exactă de Iodură de Argint per rachetă, per sezon și compoziția chimică reală (Punctele 3, 4). | Demascarea toxicității ascunse; AgI este „foarte toxică pentru mediul acvatic”, fapt omis sistematic în raportările oficiale. |
| Impactul asupra Solului și Apei | Existența analizelor de bază (martor) înainte de 2005 și a monitorizărilor constante pe parcursul lansărilor (Punctele 8, 9, 10, 11). | Statul a tras cu rachete „la orb”, fără să știe valorile inițiale de argint din sol, transformând Prahova într-un laborator toxic fără supraveghere. |
| Bioacumulare și Sănătate | Studii privind absorbția AgI în plante, pește, legume și transferul în lanțul trofic (Punctele 12, 18, 19). | Riscul de otrăvire lentă a populației; în lipsa studiilor, nicio instituție nu poate garanta siguranța consumului de produse „asezonate” cu argint. |
| Biodiversitate și Ecosisteme | Efectele asupra polenizatorilor (albine), amfibienilor, microorganismelor din sol și habitatelor protejate (Punctele 13, 14). | Ignorarea totală a dezechilibrelor ecologice; suspiciunea că „pârjoleala” norilor a distrus fauna utilă din județ. |
| Ficțiunea Meteorologică | Existența pluviometrelor la sol, verificarea metrologică a stațiilor și arhivarea datelor (Punctele 15, 16, 17). | Marea păcăleală a „creșterii precipitațiilor”; fără măsurători la sol, afirmațiile SNACP sunt simple povești pescărești pe bani publici. |
| Răspundere și Control | Asumarea oficială a siguranței populației, controlul faptic de urgență și sancționarea neconformităților (Punctele 20, 21, 22, 23, 24). | Identificarea nominală a celor care vor răspunde penal și patrimonial pentru jaful de 260 de milioane de lei și punerea în pericol a sănătății publice. |
| Transparență și Etică | Refuzul „poveștilor din alte țări” și tratamentul egal al companiilor de stat cu cele private (Punctele 25, 26, 27). | Stoparea tacticii de eschivă a Gărzii de Mediu; Electromecanica Ploiești nu este mai presus de lege doar pentru că „e de stat”. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
„Procurorii Gliei” cer probe clare: Unde sunt analizele de sol și apă din ultimii 20 de ani? Unde sunt pluviometrele care să demonstreze că rachetele voastre chiar aduc ploaia sau opresc grindina, nu doar golesc norii de apă deasupra caselor oamenilor, provocând inundații precum cele de la Lăpoșel sau Vălcănești? Fermierii au fost categorici: nu acceptă răspunsuri de tipul „așa se face și în alte țări”. Ei vor documente, cifre și asumarea răspunderii penale pentru fiecare gram de iodură de argint aruncat în atmosferă fără autorizație de mediu validă.
Cine semnează pentru „Marea Pârjoleală 2040”?
Miza este uriașă: mafia norilor vrea să prelungească acest jaf până în anul 2040 prin „Planul de Jaf 2040”. Însă fermierii prahoveni au pus punctul pe „i”: cine garantează siguranța alimentară a produselor „asezonate” cu rachete? În lipsa studiilor de bioacumulare, cine își asumă dacă populația se otrăvește lent cu argint?
Conform datelor colectate de Incisiv de Prahova, peste 72% dintre fermieri au spus un „NU” hotărât acestui sistem, dar statul continuă să tragă cu rachete ca la Revelion. Memoriul ACCPT Prahova cere acum verificarea „calificărilor fantomă” ale pirotehnicienilor instruiți în Moldova și a regimului explozibililor manipulați de Electromecanica, rachete care adesea aterizează intacte prin curțile oamenilor, transformând județul într-un poligon de tragere fără reguli.
DNA, CSAT, SRI: Ieșiți din coma birocratică înainte să ne transformăm în cobai!
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Acest rechizitoriu nu mai poate fi ignorat. Dacă instituțiile de forță nu se trezesc să investigheze cum un „proiect pilot” a devenit o gaură neagră financiară și o amenințare toxică, înseamnă că sunt complice. Fermierii prahoveni au anunțat deja: dacă statul e prea incompetent să facă studii de impact, le vor plăti ei din buzunarul lor, doar pentru a demonstra marea minciună.
Adevărul este la fel de usturător ca iodura de argint: „Ospiciul Antigrindină” trebuie închis, iar cei care au semnat rapoartele de „protecție” umflate cu 5.000% trebuie să dea explicații în fața procurorilor, nu a jurnaliștilor. Incisiv de Prahova va rămâne pe baricade până când ultima rachetă va fi scoasă din circuit, iar mafia norilor va rămâne fără „muniția” bugetară.
Vom reveni. Asediul asupra imposturii abia a început! (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi
Să trăiți, stimată Justiție română, acest mecanism unsuros care pare să funcționeze perfect doar când vine vorba de încasat pensii speciale, nu și de citat amărâții prin sălile de tribunal! Astăzi ne aplecăm cu un amestec de greață și uimire asupra „performanței” de la Judecătoria Vălenii de Munte. Aici, unde aerul de munte pare să oxigeneze doar orgoliile magistraților, s-a inventat „citarea prin meditație”: victima cere ajutor, dar instanța uită să-i spună și unde să vină.
Conform sesizării primite la redacție și documentelor care atestă acest circ procedural, o persoană aflată la ananghie a solicitat un ordin de protecție. Ce a făcut instanța? A judecat cauza în lipsă, ca și cum victima ar fi fost un spirit invocat la o ședință de spiritism, nu un cetățean cu drepturi. Ulterior, chiar instanța superioară a bătut obrazul colegilor de la Vălenii de Munte, trimițând dosarul la rejudecare pentru că, surpriză, procedura de citare fusese călcată în picioare.
Rejudecarea, o ciorbă reîncălzită cu gust de nepăsare și superficialitate
Dacă cineva credea că, după ce au fost trași de urechi, magistrații de la Vălenii de Munte s-au pus pe treabă serios, se înșală amarnic. Rejudecarea a fost un fel de „hai să ne facem că muncim”. Deși victima a adus dovezi, a explicat contextul și a arătat rănile unui sistem bolnav, instanța a tratat totul cu o superficialitate demnă de o discuție la colț de stradă.
Se pare că pentru onorata instanță, un ordin de protecție este doar o hârțogărie plictisitoare care le strică siesta. Esența cauzei? Analiza de fond? Detaliile care pot salva o viață? Fleacuri! Important este să închidem dosarul, nu să rezolvăm problema. Sursele noastre indică faptul că, deși la al doilea termen poliția a fost implicată în citare, întrebarea rămâne: cine plătește pentru „gaura neagră” de la primul termen, când cineva a decis că citarea este opțională?
Capcana celor 3 zile: Cum să furi dreptul la apel prin metode „legale”
Cireașa de pe acest tort al incompetenței este modul în care dreptul la apărare este anihilat prin birocrație cinică. În acest caz, legea devine o cursă de obstacole pentru victimă. Termenul de apel de 3 zile de la pronunțare este „arma secretă” a unui sistem care vrea să scape de dosare.
Până când plicul cu hotărârea ajunge la destinatar prin poșta melc, termenul este deja expirat. Justiția română te anunță că ai pierdut dreptul de a te plânge exact în momentul în care afli ce s-a decis împotriva ta. Este un cinism absolut: ești citat prin poliție ca să fii sigur că participi la propria execuție procedurală, dar ți se închide ușa în nas când încerci să contești o decizie luată pe genunchi.
Ce se întâmplă la Vălenii de Munte nu este doar o eroare judiciară, este un simptom al unui sistem care a uitat că în spatele dosarelor sunt oameni, nu cifre. Dacă nici în cazurile de urgență maximă, unde viața unui om poate fi în pericol, nu putem avea o citare corectă și o judecată serioasă, atunci la ce mai avem tribunale? Mai bine punem un automat de cafea în locul judecătorului: măcar știm că ne ia banii, dar ne dă ceva concret în schimb. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce ploieștenii inhalează, la preț de parfum de lux, miasmele unei administrații intrate în putrefacție, la butoanele Primăriei se joacă o piesă de teatru absurd, unde singura certitudine este că banul public are picioare și știe să dispară „elegant”. Sub „bagheta” edilului Mihai Polițeanu, Ploieștiul nu mai este un oraș, ci o masă de joc unde miza sunt 10 milioane de euro, iar jucătorii par să fi învățat legislația din cărți de colorat.
Magia neagră a „bunurilor de retur”: Cum se evaporă 10 milioane de euro fără ca „Independentul” să scoată o notă
Vă amintiți de vehemența electorală a lui Mihai Polițeanu? Acea voce tunătoare care promitea curățenie generală? Ei bine, conform investigațiilor Incisiv de Prahova, vocea s-a stins brusc, fiind înlocuită de sunetul fanfaraei de la festivaluri. Marea miză – cele 10 milioane de euro reprezentând „bunurile de retur” (zeci de autospeciale, mii de pubele și utilaje plătite din sudoarea ploieștenilor) – pare să fi intrat într-un triunghi al Bermudelor administrativ.
Deși Raportul LEXEXPERT AUDIT S.R.L. arăta clar că aceste bunuri trebuiau să revină orașului gratuit la finalul anului 2024, Primarul a preferat „jocul de glezne”. De ce? O fi de vină eticheta politică, sau faptul că la conducerea operatorului de salubritate a apărut, ca prin minune, un fost ofițer SRI? Se pare că în Ploiești, „interesul public” se oprește exact acolo unde începe „mirosul” de epoleți și interese subterane.
„Bingo” pe legi abrogate: Cristian Ganea și rețeta succesului de la „Muntele de gunoi” la „Taraba de brânză” (aici)
Dacă cineva credea că incompetența are limite, Cristian Mihai Ganea, fostul „dirijor” de la ADI Deșeuri, a demonstrat contrariul. Decizia CNSC nr. 971/2026, citată de Incisiv de Prahova, este monumentul funerar al unei licitații ticlite pe legi moarte. Să organizezi o procedură de miliarde folosind regulamente abrogate din 2015 nu e doar prostie, ci pare a fi un sabotaj programat pentru a lăsa orașul ostatic actualului operator.
Dar stați, că circul nu se oprește aici! După ce a aruncat licitația în aer, Ganea a făcut o „rotire de cadre” spectaculoasă, aterizând direct pe scaunul de director la Hale și Piețe. Oare subordonații săi, mulți foști polițiști, îi vor explica în pauza de cafea unde se întâlnește ignorarea deliberată a legii cu Codul Penal? Sau la Hale se pregătește transformarea tarabelor în viitoare ghene sub noua „expertiză”?
Șah-mat la Prefectură: „Ilegalitatea” în ramă pentru Primăria Ploiești
Bomboana de pe coliva administrativă vine însă din justiție. Documentul exploziv nr. 5650/II/B/3 din 04.04.2025, prin care Prefectul a acționat în instanță Consiliul Local Ploiești, scoate la iveală un amatorism juridic de proporții penale. Primăria a încercat să „inventeze” concepte juridice inexistente, precum „încetarea aplicabilității” unei hotărâri (HCL 52/2025), doar pentru a anula un contract deja semnat cu asocierea Brantner-Roeco.
Deși Secretarul General al Municipiului a avertizat prin „obiecții motivate” că manevra este ilegală, administrația Polițeanu a forțat nota. Rezultatul? Un blocaj total, unde Poliția Locală amenda un operator pe care Primarul îl numește „ilegal”, folosind regulamente aprobate chiar de acesta! Este o schizofrenie administrativă unde mâna stângă nu știe ce face mâna dreaptă, dar ambele sunt în buzunarele contribuabililor.
Festivaluri, gimnastică și amnezie selectivă: Când orașul se sufocă, edilul ne dă mărțișoare
În timp ce datoriile către Blue Planet se adună (peste 7 milioane de lei) și orașul riscă să devină oficial o groapă de gunoi cu buletin de Ploiești, Mihai Polițeanu a adoptat strategia „pâine și circ” – fără pâine. Edilul împarte invitații la Hipodrom, organizează cursuri de gimnastică și se ocupă de „castani”, ignorând cu o seninătate suspectă miliardele care se scurg prin ghenele „prietenoase”.
Această „amnezie” subită în fața jafului de 10 milioane de euro și a contractelor cu dedicație a umplut paharul.
Dacă spectacolul de prost gust numit Bin Go se termină cu o insolvență „pe bune”, primul care va pune mâna pe ciolanul datoriilor va fi ANAF-ul, în timp ce ploieștenii vor rămâne cu buza umflată și buzunarele goale!
Concluzia este simplă: Când regizorul e în comă de interese, iar actorii joacă pe legi abrogate, singura soluție este ca spectatorii să dea jos cortina. Ploieșteni, treziți-vă! Altfel, la următorul spectacol de mărțișor, s-ar putea să descoperiți că ați plătit biletul cu viitorul orașului, în timp ce banii voștri se joacă la un „Bingo” unde cetățeanul pierde întotdeauna. (Cristina T.).
Sursa informațiilor: Investigațiile Incisiv de Prahova, Raport LEXEXPERT AUDIT, Decizia CNSC 971/2026 și Cererea de chemare în judecată a Prefecturii Prahova (04.04.2025).
-
Exclusivacum 18 oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 5 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 5 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 5 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 5 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”



