Connect with us

Administratie

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) NU a impus Statului Român desființarea SIIJ

Publicat

pe

Marea Camera a CJUE a publicat pe data de 18 mai 2021 hotărârea pronunțată într-o serie de cauze conexate ce au privit, în esență, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, precum și a recomandărilor din rapoartele Comisiei întocmite pe baza acestei decizii (rapoartele MCV), supremația dreptului european în raport de dreptul intern, precum și dacă normele europene invocate în aceste cauze se opun legislației internă privind următoarele aspecte:
– numirea interimară la conducerea Inspecției Judiciare;
– înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
– răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare.
Voi analiza într-o serie de postări fiecare dintre aceste aspect, dată fiind importanța acestei hotărâri pentru sistemul judiciar român și independența acestuia.
Având în vedere că subiectul cel mai disputat în spațiul public este cel legat de înființarea SIIJ, voi începe cu acesta.
A. Ce a spus CJUE despre SIIJ?
Pentru a înțelege în mod corect hotărârea Curții este important de precizat că, prin sesizările făcute, instanțele de trimitere au cerut CJUE să decidă dacă articolul 2 şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum şi daca Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători şi de procurori.
CJUE putea decide că normele europene invocate se opun reglementării naționale ce prevedea înființarea SIIJ, situație în care, într-adevăr, Statul Român avea obligația fie să desființeze SIIJ, fie să o reorganizeze astfel încât aceasta să corespundă normelor interpretate de Curte.
Contrar așteptărilor unora, precum și celor anunțate cu mult aplomb de aceștia după decizia CJUE, Curtea NU a decis desființarea SIIJ!
CJUE, prin hotărârea dată, a lăsat instanțele naționale să decidă dacă garanțiile enumerate prin hotărâre sunt respectate de normele ce reglementează înființarea și funcționarea SIIJ, impunând instanțelor să verifice următoarele aspecte:
1. dacă înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei;
2. dacă aceasta este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc că această secţie ar putea fi folosită ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor și procurorilor susceptibil să aducă atingere independenței acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE.
B. Cum se vor verifica în concret aceste aspecte?
Primă chestiune ce trebuie subliniată este aceea că dezlegările făcute de Curte sunt la nivel de principiu, având în vedere necesitatea garantării independenței justiției și a dreptului la un proces echitabil, în toate componentele sale, valabile pentru orice structură de parchet care anchetează magistrați.
În concret, aceasta înseamnă că același test cerut de CJUE în cazul SIIJ, prin care să se asigure, printre altele, independența de orice ingerință sau influență politică sau de altă natură, trebuie făcut pentru oricare din parchete/secțiile parchetelor ce au/ar avea competența anchetării judecătorilor, fie că e vorba de DNA, DIICOT sau o altă structură de parchet.
A doua chestiune ce se impune a fi lămurită este de ce CJUE nu a decis ea însăși dacă cerințele menționate de ea sunt sau nu respectate de legislația privind înființarea și funcționarea SIIJ.
Întrebarea este cât se poate de legitimă, pentru că toate argumentele pro și contra au fost trimise Curții, fiecare parte pronunțându-se pe larg cu privire la aceste chestiuni.
Or, teoretic, Curtea ar fi trebuit să aibă suficiente elemente pentru a da câștig fie unei părți, fie celeilalte.
Cu toate acestea, CJUE a refuzat să își asume concluzia că normele europene se opun înființării SIIJ și a transmis instanțelor naționale că trebuie să efectueze ele însele o analiză aprofundată și serioasă pe baza criteriilor amintite.
De ce a ales CJUE această cale?
Răspunsul la această întrebare îl găsim în conținutul analizei făcute de Curte pe această temă, argumentația Curții fiind însoțită de expresii precum “din dosarul aflat la dispoziția Curții reiese că”, “din elementele aflate la dispoziția Curții”, “sub rezerva verificării de către instanțele de trimitere, din indicațiile furnizate de acestea” etc.
Ca atare, deși i s-a cerut, CJUE a refuzat să tranșeze ea însăși chestiunea, tocmai pentru că nu a avut certitudinea că i s-a prezentat de către toate părțile un tablou complet și corect al situației de fapt și drept pe această temă, având în vedere și poziția divizată a sistemului de justiție pe această temă.
Instanțele de trimitere sunt obligate, însă, să verifice îndeplinirea de către SIIJ a condițiilor menționate de Curte.
În primul rând, instanțele de trimitere trebuie să verifice daca înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiției.
Este important de subliniat că trimiterea la lipsa precizării acestora în expunerea de motive nu este suficientă. CJUE nu și-a însușit teza potrivit căreia, dacă aceste motive nu apar în expunerea de motive a legii, înseamnă că acestea nu există, teză ce a fost intens susținută pentru a bloca orice discuție cu privire la modul abuziv în care DNA a anchetat judecătorii și procurorii.
Instanța de trimitere trebuie să tină seama de “ansamblul elementelor pertinente” care au condus la înființarea SIIJ, adică exact de elementele pe care le-am arătat în mod repetat în ultimii ani, inclusiv metodele de anchetă folosite de DNA ce au încălcat independența judecătorilor și a procurorilor, creând presiune asupra sistemului judiciar.
Această analiză nu va mai putea fi evitată, ea trebuind a fi făcută în urma dezbaterii tuturor elementelor pertinente cu părțile din cauzele aflate pe rol.
Amintesc că deja exista un raport al Inspecției Judiciare care, pe sute de pagini, a detaliat modul abuziv în care DNA a anchetat și urmărit judecători și procurori, raport ce a fost aprobat de CSM. Prin urmare, abuzurile DNA împotriva magistraților sunt o certitudine despre care nu se va mai putea evita să se discute.
În al doilea rând, în ceea ce privește garanțiile specifice cerute SIIJ, și acestea vor trebui analizate obiectiv, și, mai mult, comparate cu cele anterioare. Aici intră modalitate de numire a procurorilor în funcții de conducere și execuție la SIIJ comparabil cu alte unități specializate de parchet, excluderea sau implicarea factorului politic în acest proces, vechimea și experiența procurorilor din SIIJ și alte parchete, responsabilitatea acestora, transparența activității, respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare etc.
În concluzie, nu doar că CJUE nu a cerut desființarea SIIJ, așa cum manipulativ afirmă unii, ci a enunțat o serie de condiții și garanții pe care o unitate de parchet ce investighează magistrați trebuie sa le aibă, inclusiv contra oricăror influențe politice, iar instanțele naționale trebuie să se pronunțe exact pe acest aspect.
Într-o postare ulterioară voi analiza distinct dezlegarea dată CJUE pe chestiunea principiului supremației dreptului european, o problemă veche, delicată și spinoasă, dar care este prezentată, tot manipulativ, ca fiind una “istorică”, precizeaza judecătorul Dana Gîrbovan. (Cerasela N.).

Administratie

Concurs suspendat la CS Dinamo București după o sesizare a SIDEPOL

Publicat

pe

De

Sindicatul a semnalat posibile nereguli în procedura de ocupare a postului

Concursul organizat pentru ocuparea postului de ofițer principal I în cadrul Serviciului Resurse Umane al Clubului Sportiv Dinamo București a fost suspendat după ce Sindicatul Polițiștilor Europeni (SIDEPOL) a sesizat posibile nereguli în desfășurarea procedurii.

Măsura a fost dispusă la data de 9 septembrie 2026, pentru a permite verificarea aspectelor semnalate de organizația sindicală.

Procedura, suspendată până la finalizarea verificărilor

Potrivit informațiilor comunicate, conducerea CS Dinamo București a decis suspendarea concursului și analizarea situației de către o comisie desemnată în acest scop.

Verificările urmăresc să stabilească dacă procedura de organizare și desfășurare a concursului a respectat toate prevederile aplicabile, precum și condițiile de transparență și egalitate de șanse pentru candidați.

Suspendarea nu reprezintă, în sine, o concluzie privind existența unor abateri, ci permite clarificarea tuturor aspectelor înainte de continuarea concursului.

SIDEPOL solicită respectarea principiilor de legalitate și transparență

Sindicatul a cerut ca toate concursurile organizate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al structurilor subordonate să se desfășoare cu respectarea strictă a principiilor de legalitate, transparență și egalitate de șanse.

SIDEPOL susține că fiecare candidat trebuie să beneficieze de un tratament corect, iar criteriile și etapele concursurilor trebuie să fie clare și aplicate în mod uniform.

„Nu putem vorbi despre profesionalizarea instituțiilor fără proceduri transparente și fără respectarea acelorași reguli pentru toți candidații”, este poziția transmisă de organizația sindicală.

Concluziile comisiei vor decide continuarea concursului

În perioada următoare, comisia desemnată urmează să analizeze sesizarea și documentele aferente procedurii de concurs. În funcție de concluziile verificărilor, concursul ar putea fi reluat, modificat sau anulat, dacă vor fi identificate nereguli care impun astfel de măsuri.

SIDEPOL a anunțat că va urmări evoluția cazului și va continua să solicite respectarea drepturilor polițiștilor și a regulilor privind ocuparea funcțiilor în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Burse sociale pentru peste 36.000 de studenți din grupuri dezavantajate

Publicat

pe

De

Peste 36.000 de studenți din medii și grupuri dezavantajate au beneficiat, în perioada februarie–iulie, de burse sociale acordate în cuantum întreg.

Sprijinul financiar a fost acordat studenților din 44 de instituții de învățământ superior de stat din România. Valoarea sumelor alocate până în prezent se ridică la aproape 157 de milioane de lei.

Sprijin pentru continuarea studiilor

Bursele sociale au rolul de a reduce barierele financiare cu care se confruntă studenții din medii dezavantajate și de a-i sprijini să își continue studiile.

Măsura contribuie la prevenirea și reducerea abandonului universitar, oferindu-le beneficiarilor o șansă în plus de a rămâne în sistemul de învățământ superior.

Webinare și ghiduri practice

Pe lângă sprijinul financiar, studenții beneficiari au avut acces la webinare dedicate unor teme relevante pentru viața academică, precum:

  • tehnici de învățare;
  • gestionarea timpului;
  • cunoașterea drepturilor studenților;
  • pregătirea pentru finalizarea studiilor.

Pe baza temelor abordate în cadrul acestor întâlniri au fost elaborate și ghiduri practice, puse la dispoziția studenților pentru a le susține parcursul academic.

Mai multe informații sunt disponibile la linkul din comentarii.

Măsurile sunt derulate în cadrul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, implementat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, și din bugetul național.

Citeste in continuare

Administratie

49 de posturi de expert, scoase la concurs în cadrul proiectului RECRED

Publicat

pe

De

Ministerul Educației și Cercetării anunță organizarea unui concurs pentru ocuparea a 49 de posturi de expert în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED”.

Posturile disponibile vizează următoarele activități:

  • elaborarea ghidurilor pentru discipline și a auxiliarelor;
  • elaborarea ghidurilor pentru arii curriculare;
  • elaborarea ghidurilor pentru profiluri;
  • elaborarea ghidurilor de management;
  • elaborarea suporturilor de curs;
  • elaborarea resurselor educaționale deschise (RED).

Obiectivele proiectului

Proiectul urmărește revizuirea curriculumului centrat pe competențe în învățământul preuniversitar — primar, gimnazial și liceal — precum și eficientizarea implementării curriculumului național.

Intervențiile prevăzute includ:

  • actualizarea curriculară;
  • dezvoltarea competențelor curriculare ale cadrelor didactice;
  • elaborarea de resurse educaționale;
  • realizarea unor cercetări bazate pe dovezi.

Toate informațiile privind condițiile de participare, documentele necesare și procedura de selecție sunt disponibile la linkul din comentarii.

Proiectul RECRED este implementat de Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precum și cu Casele Corpului Didactic din județele Buzău, Cluj și Olt și din municipiul București.

Proiectul se desfășoară în perioada 1 iulie 2024 – 30 iunie 2028, are codul SMIS 2021: 321024 și este cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021–2027, Prioritatea operațională 7: „Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic”.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv18 ore ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv18 ore ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv5 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusiv5 zile ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv6 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv