Connect with us

Administratie

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) NU a impus Statului Român desființarea SIIJ

Publicat

pe

Marea Camera a CJUE a publicat pe data de 18 mai 2021 hotărârea pronunțată într-o serie de cauze conexate ce au privit, în esență, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, precum și a recomandărilor din rapoartele Comisiei întocmite pe baza acestei decizii (rapoartele MCV), supremația dreptului european în raport de dreptul intern, precum și dacă normele europene invocate în aceste cauze se opun legislației internă privind următoarele aspecte:
– numirea interimară la conducerea Inspecției Judiciare;
– înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
– răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare.
Voi analiza într-o serie de postări fiecare dintre aceste aspect, dată fiind importanța acestei hotărâri pentru sistemul judiciar român și independența acestuia.
Având în vedere că subiectul cel mai disputat în spațiul public este cel legat de înființarea SIIJ, voi începe cu acesta.
A. Ce a spus CJUE despre SIIJ?
Pentru a înțelege în mod corect hotărârea Curții este important de precizat că, prin sesizările făcute, instanțele de trimitere au cerut CJUE să decidă dacă articolul 2 şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum şi daca Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători şi de procurori.
CJUE putea decide că normele europene invocate se opun reglementării naționale ce prevedea înființarea SIIJ, situație în care, într-adevăr, Statul Român avea obligația fie să desființeze SIIJ, fie să o reorganizeze astfel încât aceasta să corespundă normelor interpretate de Curte.
Contrar așteptărilor unora, precum și celor anunțate cu mult aplomb de aceștia după decizia CJUE, Curtea NU a decis desființarea SIIJ!
CJUE, prin hotărârea dată, a lăsat instanțele naționale să decidă dacă garanțiile enumerate prin hotărâre sunt respectate de normele ce reglementează înființarea și funcționarea SIIJ, impunând instanțelor să verifice următoarele aspecte:
1. dacă înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei;
2. dacă aceasta este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc că această secţie ar putea fi folosită ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor și procurorilor susceptibil să aducă atingere independenței acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE.
B. Cum se vor verifica în concret aceste aspecte?
Primă chestiune ce trebuie subliniată este aceea că dezlegările făcute de Curte sunt la nivel de principiu, având în vedere necesitatea garantării independenței justiției și a dreptului la un proces echitabil, în toate componentele sale, valabile pentru orice structură de parchet care anchetează magistrați.
În concret, aceasta înseamnă că același test cerut de CJUE în cazul SIIJ, prin care să se asigure, printre altele, independența de orice ingerință sau influență politică sau de altă natură, trebuie făcut pentru oricare din parchete/secțiile parchetelor ce au/ar avea competența anchetării judecătorilor, fie că e vorba de DNA, DIICOT sau o altă structură de parchet.
A doua chestiune ce se impune a fi lămurită este de ce CJUE nu a decis ea însăși dacă cerințele menționate de ea sunt sau nu respectate de legislația privind înființarea și funcționarea SIIJ.
Întrebarea este cât se poate de legitimă, pentru că toate argumentele pro și contra au fost trimise Curții, fiecare parte pronunțându-se pe larg cu privire la aceste chestiuni.
Or, teoretic, Curtea ar fi trebuit să aibă suficiente elemente pentru a da câștig fie unei părți, fie celeilalte.
Cu toate acestea, CJUE a refuzat să își asume concluzia că normele europene se opun înființării SIIJ și a transmis instanțelor naționale că trebuie să efectueze ele însele o analiză aprofundată și serioasă pe baza criteriilor amintite.
De ce a ales CJUE această cale?
Răspunsul la această întrebare îl găsim în conținutul analizei făcute de Curte pe această temă, argumentația Curții fiind însoțită de expresii precum “din dosarul aflat la dispoziția Curții reiese că”, “din elementele aflate la dispoziția Curții”, “sub rezerva verificării de către instanțele de trimitere, din indicațiile furnizate de acestea” etc.
Ca atare, deși i s-a cerut, CJUE a refuzat să tranșeze ea însăși chestiunea, tocmai pentru că nu a avut certitudinea că i s-a prezentat de către toate părțile un tablou complet și corect al situației de fapt și drept pe această temă, având în vedere și poziția divizată a sistemului de justiție pe această temă.
Instanțele de trimitere sunt obligate, însă, să verifice îndeplinirea de către SIIJ a condițiilor menționate de Curte.
În primul rând, instanțele de trimitere trebuie să verifice daca înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiției.
Este important de subliniat că trimiterea la lipsa precizării acestora în expunerea de motive nu este suficientă. CJUE nu și-a însușit teza potrivit căreia, dacă aceste motive nu apar în expunerea de motive a legii, înseamnă că acestea nu există, teză ce a fost intens susținută pentru a bloca orice discuție cu privire la modul abuziv în care DNA a anchetat judecătorii și procurorii.
Instanța de trimitere trebuie să tină seama de “ansamblul elementelor pertinente” care au condus la înființarea SIIJ, adică exact de elementele pe care le-am arătat în mod repetat în ultimii ani, inclusiv metodele de anchetă folosite de DNA ce au încălcat independența judecătorilor și a procurorilor, creând presiune asupra sistemului judiciar.
Această analiză nu va mai putea fi evitată, ea trebuind a fi făcută în urma dezbaterii tuturor elementelor pertinente cu părțile din cauzele aflate pe rol.
Amintesc că deja exista un raport al Inspecției Judiciare care, pe sute de pagini, a detaliat modul abuziv în care DNA a anchetat și urmărit judecători și procurori, raport ce a fost aprobat de CSM. Prin urmare, abuzurile DNA împotriva magistraților sunt o certitudine despre care nu se va mai putea evita să se discute.
În al doilea rând, în ceea ce privește garanțiile specifice cerute SIIJ, și acestea vor trebui analizate obiectiv, și, mai mult, comparate cu cele anterioare. Aici intră modalitate de numire a procurorilor în funcții de conducere și execuție la SIIJ comparabil cu alte unități specializate de parchet, excluderea sau implicarea factorului politic în acest proces, vechimea și experiența procurorilor din SIIJ și alte parchete, responsabilitatea acestora, transparența activității, respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare etc.
În concluzie, nu doar că CJUE nu a cerut desființarea SIIJ, așa cum manipulativ afirmă unii, ci a enunțat o serie de condiții și garanții pe care o unitate de parchet ce investighează magistrați trebuie sa le aibă, inclusiv contra oricăror influențe politice, iar instanțele naționale trebuie să se pronunțe exact pe acest aspect.
Într-o postare ulterioară voi analiza distinct dezlegarea dată CJUE pe chestiunea principiului supremației dreptului european, o problemă veche, delicată și spinoasă, dar care este prezentată, tot manipulativ, ca fiind una “istorică”, precizeaza judecătorul Dana Gîrbovan. (Cerasela N.).

Administratie

Salariile polițiștilor sub asediul secretomaniei: SPR Diamantul cheamă Ministerul Afacerilor Interne în instanță pentru declasificarea veniturilor

Publicat

pe

De

Sindicatul Polițiștilor Republicani „Diamantul” a lansat o ofensivă juridică fără precedent împotriva Ministerului Afacerilor Interne. Miza procesului este eliminarea caracterului „secret” al normelor de calcul salarial, o practică despre care sindicaliștii afirmă că încalcă drepturile fundamentale și directivele europene recent intrate în vigoare.

Într-un demers menit să aducă transparență într-un sistem marcat de clasificări controversate, SPR „Diamantul” a acționat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI) la Curtea de Apel București. Obiectivul central este declasificarea Ordinului MAI nr. S/7/2018, actul normativ care stabilește modul concret de calcul al salariilor polițiștilor, dar care este menținut sub regim de secret de stat. Potrivit sursei citate, reprezentanții sindicatului consideră inacceptabil ca, într-un stat de drept, modul de aplicare a legii salarizării să fie ascuns chiar de către beneficiarii acestor drepturi.

Strategia de „reverse engineering” pentru a demasca secretul artificial din MAI

Sindicatul a inițiat o campanie de mobilizare a membrilor săi, solicitându-le acestora să își ceară oficial dosarele de salarizare. Conform SPR „Diamantul”, documentele individuale de plată nu pot fi secretizate față de titular. Strategia sindicală este ingenioasă: prin colectarea a sute de dosare de salarizare de la polițiști cu grade și funcții diferite, organizația intenționează să realizeze o „inginerie inversă” a programului informatic MAISAL. Acest demers ar urma să demonstreze în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție că așa-zisul „secret” este o barieră birocratică nejustificată, din moment ce datele circulă liber către angajați sub formă de documente individuale nesecurizate.

Directiva europeană a transparenței salariale devine arma principală a polițiștilor

Argumentele juridice ale sindicatului se sprijină pe un fundament legislativ solid, incluzând Constituția României și Regulamentul GDPR. Totuși, elementul de noutate care ar putea înclina balanța este Directiva (UE) 2023/970 a Parlamentului European. Termenul de transpunere a acestei directive, care consacră dreptul lucrătorului de a primi informații detaliate privind remunerarea, s-a împlinit la 7 iunie 2026. „Ei au avut 8 ani să justifice secretul și n-au putut nici măcar o dată”, subliniază reprezentanții SPR „Diamantul”, punctând faptul că legislația europeană obligă acum instituțiile statului la o deschidere totală în fața angajatului.

Apel către subofițeri și ofițeri pentru a-și revendica dosarul personal de salarizare

Sindicaliștii îi îndeamnă pe toți angajații MAI să depună cereri către structurile de resurse umane și financiar-contabile pentru a obține dispozițiile de numire și actele de acordare a sporurilor, inclusiv a majorărilor recente prevăzute de OUG 26/2024. Sursa citată precizează că un singur polițist a reușit deja să obțină 83 de pagini de acte administrative referitoare la propriul salariu, toate fiind predate fără nicio mențiune de clasificare. Aceste răspunsuri, odată colectate de sindicat, vor fi folosite ca probe la Curtea de Apel pentru a dărâma apărarea ministerului, care susține în continuare necesitatea menținerii secretului asupra mecanismului de salarizare.

Prin această acțiune, SPR „Diamantul” urmărește nu doar o corecție salarială, ci o reformă structurală a modului în care Ministerul Afacerilor Interne se raportează la transparența administrativă și la respectarea dreptului la informație al propriilor angajați. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Revolta sindicaliștilor din Poliția de Frontieră: Europol boicotează Consiliul Consultativ și acuză conducerea de lipsă de transparență

Publicat

pe

De

Ruptură totală între reprezentanții polițiștilor și conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Sindicatul Europol anunță că refuză să mai participe la ședințe pe care le consideră „exerciții de imagine”, lansând critici dure la adresa chestorului Stoica.

Dialogul social de la nivelul Poliției de Frontieră Române a ajuns într-un punct critic. Printr-o adresă oficială transmisă pe 22 iulie 2026, Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol a informat conducerea instituției că nu va desemna niciun reprezentant pentru ședința Consiliului Consultativ. Potrivit sursei citate, decizia nu este una conjuncturală, ci reprezintă un protest direct față de un mod de lucru în care consultarea cu sindicatele a devenit o simplă formalitate administrativă, lipsită de orice impact real asupra deciziilor luate.

Dialog social transformat într-un simulacru de consultare

Reprezentanții Europol susțin că formatul actual al întâlnirilor este unul golit de conținut. Sindicatul acuză faptul că solicitările și punctele de vedere transmise anterior nu primesc răspunsuri motivate, iar deciziile cu impact direct asupra personalului sunt comunicate sindicatelor ca un „fapt împlinit”. Conform comunicatului emis de organizație, informațiile puse la dispoziție de instituție sunt adesea insuficiente pentru a permite o poziționare responsabilă, transformând prezența liderilor sindicali în sală într-o simplă metodă de a legitima tacit decizii luate deja în „spatele ușilor închise”.

Sindicatul Europol refuză să valideze decizii luate fără transparență

Poziția sindicatului este una fermă: participarea la aceste ședințe ar echivala cu acceptarea unui proces decizional netransparent. „Sindicatul Europol nu participă la exerciții de imagine și nu validează, prin simpla prezență, decizii luate fără o consultare prealabilă reală”, precizează organizația în documentul citat. Sindicaliștii subliniază că vor reveni la masa negocierilor doar în momentul în care conducerea instituției va demonstra, prin fapte, o schimbare de atitudine, oferind răspunsuri punctuale și acces real la informațiile necesare pentru apărarea drepturilor membrilor lor.

Acuzații dure de lipsă de asumare la adresa chestorului Stoica

Criticile sindicaliștilor s-au îndreptat direct către Inspectorul General, chestorul Stoica, a cărui conduită este descrisă în termeni extrem de incisivi. Reprezentanții Europol susțin că managementul actual se caracterizează printr-o „permanentă fugă de răspundere” și o lipsă totală de asumare în fața problemelor ridicate de angajați. Printr-o notă ironică, aceștia au punctat că, dacă s-ar acorda medalii pentru evitarea responsabilității, conducerea instituției ar fi multiplu premiată, subliniind astfel prăpastia dintre interesele angajaților și viziunea administrativă actuală a Poliției de Frontieră.

Până la o schimbare reală a mecanismelor de consultare, Sindicatul Europol își menține decizia de boicot, lăsând deschisă calea dialogului doar în condiții de transparență și respect reciproc față de statutul polițistului. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Posturi deblocate la Spitalul Marie Curie: Cseke Attila avertizează că sistemul sanitar are nevoie de soluții generale, nu doar punctuale

Publicat

pe

De

Ministerul Sănătății a aprobat scoaterea la concurs a 22 de posturi de asistenți medicali pentru unitatea pediatrică de elită din Capitală. Deși măsura este vitală, ministrul interimar subliniază că deficitul cronic de personal rămâne o provocare majoră pentru spitalele din întreaga țară.

Sistemul sanitar românesc primește o gură de oxigen prin deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali destinate Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie”. Decizia vine ca un răspuns urgent la solicitările uneia dintre cele mai solicitate unități de pediatrie din România. Cu toate acestea, oficialii din Sănătate avertizează că acest pas, deși necesar, reprezintă doar rezolvarea unei crize locale într-un ocean de nevoi neacoperite la nivel național.

O victorie necesară pentru pediatria de urgență din România

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a salutat aprobarea demersului, evidențiind importanța strategică a spitalului bucureștean. „Aprobarea celor 22 de posturi pentru Spitalul «M.S. Curie» era absolut necesară și mă bucur că acest demers a fost aprobat. Este unul dintre cele mai importante spitale pediatrice din România”, a declarat oficialul. Potrivit sursei citate, noile angajări vor contribui la fluidizarea actului medical într-o instituție care gestionează cazuri complexe din toată țara.

Dincolo de cazurile punctuale: Criza de personal care sufocă sistemul sanitar

În ciuda veștii bune pentru Spitalul „M.S. Curie”, realitatea din teren rămâne sumbră pentru restul unităților medicale. Cseke Attila a atras atenția că succesul acestei deblocări nu trebuie să creeze falsa impresie că problemele resursei umane din sănătate au fost eliminate. În multe spitale din provincie, deficitul de personal se traduce prin timpi de așteptare epuizanți pentru pacienți și o presiune psihică și fizică uriașă asupra medicilor și asistenților care sunt nevoiți să acopere multiple posturi vacante.

Angajamentul Ministerului Sănătății pentru deblocarea generală a posturilor

Perspectiva unor „ture imposibile” și a lipsei cronice de personal medical rămâne o amenințare la adresa calității îngrijirii pacienților. Ministrul a reafirmat că instituția pe care o conduce nu va abandona restul spitalelor care se confruntă cu aceleași dificultăți. „Ministerul Sănătății nu renunță la demersurile pentru deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar. Pacienții din România au nevoie de personal medical suficient în toate spitalele, nu doar în câteva unități”, a concluzionat Cseke Attila.

Mesajul autorităților este clar: sănătatea românilor depinde de un sistem care funcționează coerent pe tot teritoriul țării, asigurând condiții demne de muncă pentru cadrele medicale și acces rapid la tratament pentru cetățeni.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv22 de ore ago

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...

Exclusiv22 de ore ago

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...

Exclusiv22 de ore ago

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...

Exclusiv2 zile ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusiv2 zile ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusiv3 zile ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv3 zile ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv3 zile ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv3 zile ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv4 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv4 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv4 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv4 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv