Connect with us

Featured

Avem și lista acoperiților din MAE!

Publicat

pe

(Preluare National – Catalin Tache):

”Direcția Cancelarie și Protecția Informațiilor Clasificate (DCPIC) este penetrată de exponenți identificați ai cercurilor de influență rusești, în speță SVR” este avertismentul cu care încheiam ”Lista amantelor de la Externe”. Și cu care deschidem acum ”Lista acoperiților din MAE”! Pentru că este vorba despre un avertisment oficial al structurii contrainformative care poate susține oricând cu probe gravele acuze din raportul intrat în posesia noastră. Astfel că dincolo de amănuntele de alcov ale triunghiurilor amoroase de la vârful ministerului și aranjarea aproape generalizată a concursurilor de angajare sau promovare, vitală este verificarea informațiilor privind penetrarea Centralei MAE și a unor Ambasade și Consulate ale României din zone strategice ale globului de serviciile secrete de la Moscova, prin SVR – SIE rusesc!

Aurescu nu iese din vorba lui Năstase
Astfel că, ținând cont de gravitatea acestor ”indicii temeinice” furnizate de ofițerii români de contrainformații nu vom publica toate probele din raport. Dar insistăm că au fost documentate inclusiv ”protocoalele” din unul din cele mai de fițe restaurante din zona Herăstrău, acolo unde ”acoperiții” unui colos petrolier rusesc au întâlniri periodice cu agenții români și basarabeni care au reușit să penetreze Centrala MAE prin ”tradiționalele” și deloc ortodoxele metode specifice de spionaj ale SVR-ului . Toate aceste documentări putând fi oricând puse la dispoziția președintelui, dacă Iohannis reușește să scape de ”izolarea informativă” în care ”Rețeaua Aurescu” îl ține captiv.

Somați cu trei zile înainte!

”Aurescu a făcut lobby astfel încât majoritatea propunerilor sale de mandate de ambasadori au fost acceptate, deși mulți dintre cei susținuți nu au nicio pregătire specifică, nu au nici măcar o minimă experiență pe vreun post exterior și nu vorbesc nicio limbă străină, deși în CV se susține contrariul. Nu au fost stabilite condiții de eligibilitate, criterii sau concurs în nominalizările făcute pentru posturile de ambasador, ministrul asumându-și singur putere deplină în acest sens. Conform cazurilor unor ambasadori nou-numiți:

Cioloș pune ambasadori în toată lumea

Ovidiu Dranga – Japonia, Radu Safta – Australia, Răduța Matache – Filipine au fost sunați de Adriana Romașcan(șefa de cabinet) ori de secretarul de stat Feruță, care le-a transmis textual (din partea ministrului) ca dacă le convine destinația ce a fost aleasă pentru ei să dea un răspuns în maxim 3 zile. În fapt s-a acționat pe două paliere: 1. Trimiterea celor apropiați unde au vrut. 2. În cazurile Radu Safta/director general în cadrul MAE și Elena Șerbănescu/directorul Direcției Juridice s-au propus aceste funcții pentru a ”scăpa” de ei, urmând ca pe posturile astfel eliberate să fie numiți apropiații lui Aurescu.

Doris Mircea

Nineta Bărbulescu – ambasador al României în Malaezia, relocată din Australia, unde a fost ambasador peste 8 ani. Membră PSD, fostă asistentă a lui Adrian Năstase la Facultatea de Drept, fostă șefă de cabinet a lui Năstase (nora unui fost ministru ceaușist) este transferată de acesta, în 2000, de la propriul cabinet de deputat direct secretar III în MAE. Fără examen, la fel ca și ceilalți doi foști asistenți ai lui Năstase, Bogdan Aurescu și Ion Galea. Când PSD vine la putere în 2001 este numită de către Adrian Năstase ca președinte ANCESIAC ( MAE – ANCEX – Agenția Națională pentru Controlul Exporturilor), cu rang de secretar de stat în MAE, fără nicio experiență în domeniu. Implicată astfel în tragedia de la Mihăilești deoarece, în ciuda avertismentelor primite încă din aprilie 2004 de la principalul producător de azotat de amoniu, NITRAMONIA SA din Făgăraș a refuzat înscrierea acestei substanțe pe listele de control ca produs chimic periculos, pentru avantajarea exportatorilor acestui îngrășământ în vinderea lui fără niciun control din partea statului. Astfel au fost exportate din România, fără niciun control, mii de tone de azotat de amoniu în zona Orientului Mijlociu, a Mauritaniei și în Irak, fără a se cunoaște utilizatorii finali. După accident, Nineta Bărbulescu a fost sancționată administrativ, fiind schimbată din funcția de președinte al ANCESIAC. După ce Ponta a devenit premier a fost numită ambasador în Australia. Ca și Aurescu și Galea și ea a fost în legătură operativă cu generalul Silviu Predoiu – SIE, care avea interese majore la ANCEX. Ulterior și soțul, omul de afaceri Dan Cristian Bărbulescu.

Acoperiții lui Predoiu rezistă!

Radu Cătălin Mardare – Ambasador în Liban – fost senator și prefect de Bacău din partea PSD – Guvernarea Năstase, apropiat al lui Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea, în legătură cu (…), șeful(…).

Lilian Zamfiroiu – Ambasador la Vatican – promovat similar în MAE pe timpul guvernării Năstase, apropiat de acesta și de Aurescu.

Cezar Manole Armeanu – Ambasador în Coreea de Sud – prezentat cercului relațional intim drept ofițer acoperit al (…), fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologia Informațiilor( ministru Dan Nica) în guvernarea Năstase, multiple funcții guvernamentale în perioada pesedistă (secretar de stat/secretar general în guvernele Năstase, Ponta, Grindeanu). Implicat în dosarul DNA – Microsoft (denunțat de fostul ministru liberal Gabriel Sandu) – a devenit denunțător. Cu toate că nu este diplomat, numit de Dacian Cioloș în 2016 ambasador în Kazahstan, acum trimis în Coreea de Sud la insistențele USR – PLUS.

Doris și Galyna

Theodora ”Doris” Mircea – Ambasador în Cuba. În legătură de (…) cu Theodor Baconski, Varujan Vosganian, William Brînză( fost parlamentar PRM/PD, trimis în judecată de DNA, scandal public cu soția acestuia). Nominalizată în 2006 Consul General la Salonic, însă autoritățile elene nu au dat acceptul pentru numire. Acum susținută de USR – PLUS. AVERTISMENT! Relație documentată cu Galyna Pinzari – mediul relațional apropiat al oamenilor de afaceri ruși (…) și (…), aceștia din urmă posibil reprezentanți ai sferelor de influență SVR, aflați în conducerea filialei române a (…).

Daniela Țane – Ambasador în India – activistă USR – PLUS. În anii 1990 membră MISA, apropiată de Gregorian Bivolaru și Monica Macovei. A părăsit MAE pentru a se stabili în India, în diverse stabilimente sectare/ashram(integrare în absolut). Fostă colaboratoare la Ambasada României în Cipru – informații privind sponsorizarea expozițiilor fotografice ale soțului din bugetul misiunii.

Mirela Grecu – Ambasador în Republica Islamică Iran – fost director în MAE, cunoscută și drept ”Bufetiera”. AVERTISMENT ! Gafă majoră de anumi o femeie ambasador într-o țară islamică precum Iran , cine a susținut-o (…) nu cunoaște specificul zonei.

Cristina Romilă – Ambasador în Vietnam – susținută de USR – PLUS, fără niciun post în exterior.

Octavian Șerban – Ambasador în Albania – simplu referent în MAE, prieten personal cu Aurescu, fără experiență în domeniu și fără misiuni îndeplinite în exterior.

Monica Mihaela Știrbu – Ambasador în Brazilia, relocată din Chile – prietenă personală cu Aurescu, fără nicio pregătire diplomatică ( tehnician zootehnist).

Gabriela Dancău – Ambasador în Spania, are promis postul din Italia – recomandată în cercul relațional drept fiica generalului de Securitate (…). A absolvit Liceul din Strehaia, în acea perioadă în legătură cu (…), promovată în MAE de Mircea Geoană personal. În CV prezentată ca vorbind limbi străine. Se recomandă testare pentru a se stabili că NU vorbește nicio limbă străină. Promovată de Dacian Cioloș pe când era premier ambasador în Spania. Prietenă apropiată cu Radu Mihail, șeful USR Diapora, care a intervenit personal la Aurescu – în strânsă relație de prietenie, vizite reciproce frecvente, încă de când ministrul era director în MAE – pentru a o nominaliza ambasador în Italia. Informații privind angajarea soțului, Ninel Dancău – pădurar – la Institutul Cultural Român (ICR) din Madrid.

Exclusiv

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Publicat

pe

De

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”, nu și pe la generali.

În prim-plan, cine altcineva decât eternul nostru personaj principal: Bogdan Despescu, chestor, secretar de stat, specialist în portul uniformei… „după ureche”. După cum îl taie briza, nu după cum scrie în OMAI.

De data asta, omul nu s-a mai obosit să inventeze povești cu „uniformă adusă de Armată” sau „personalizări” trase de păr. A trecut direct la nivelul următor: demonstrație practică de „AȘA NU” în portul uniformei de poliție, chiar de Ziua Marinei. Un fel de lecție video pentru școlile de poliție: „Uitați-vă bine. Așa să NU vă îmbrăcați NICIODATĂ.”

Compoziția artistică a ținutei:

  • jos: pantaloni cu vipușcă, de reprezentare, ceremonie, solemnități, din categoria „să trăiți, sărumâna, să n-aveți nevoie de noi”;
  • sus: cămașă-bluză albă, tot de reprezentare, să știe poporul că are în față rang mare și lustruit;
  • pe cap: șepcuța de soare de serviciu, plimbată de la „munca de jos”, direct în poza de protocol.

Adică o combinație pe care regulamentul nu doar că nu o prevede, dar o urlă din toți rărunchii: NU AȘA.
Niciodată, dar NICIODATĂ, nu combini uniforma de reprezentare/ceremonial cu șapca de soare de la uniforma de serviciu. E ca și cum te-ai duce la nuntă cu smoking, dar în papuci de gumă. Numai că aici nu vorbim de modă, vorbim de Regulamentul pentru compunerea și portul uniformelor de poliție.

Și, ca ironia să fie completă, art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 183/2021 spune negru pe alb că:

  • tocmai ȘEFII trebuie să respecte regulamentul,
  • să urmărească respectarea lui de către subordonați,
  • și să ia măsuri când constată încălcări.

Ei bine, regulamentul zice una, iar „el general” înțelege alta: „Regulamentul e pentru executanți. Eu sunt general, nu executant. Eu doar… dau exemplu. Prost.”

Rămâne întrebarea pe care o evită toată lumea, dar o vede toată lumea:
CINE IA MĂSURI CÂND CHESTORII SUNT CEI CARE ÎNCALCĂ REGULAMENTUL?

În toată țara, au fost sancționați sute de polițiști pentru:

  • pantofi nepotriviți,
  • lipsă chipiu,
  • cămașă băgată pe jumătate în pantaloni,
  • ținută „neconformă”.

Pe aceștia îi prind imediat: sunt executanți. În consecință, trebuie „executați”. E simplu, e la îndemână și dă bine la statistici: „Am asigurat disciplina portului uniformei”.

Dar când ajungem la eșalonul „cu vipușcă + stele + funcție + cameră de luat vederi”, brusc regulile devin… „orientative”. Pe uscat se dau sancțiuni, pe mare se dau lecții de ipocrizie. Aparent, pe mare chestorii combină uniforma după cum îi taie briza, nu după cum prevede Regulamentul.

Și, ca să fie tabloul complet, în spatele lui Despescu, în aceeași imagine, stă cuminte, perfect regulamentar, un „amărât” de polițist de frontieră:

  • uniformă de serviciu corectă,
  • capul acoperit cum trebuie,
  • nimic „personalizat”,
  • nimic „combinat” după inspirația de moment.

Fără vipușcă de chestor, fără stele de general, dar cu regulamentul știut și respectat.
Omul ăsta dă mai multă lecție de onoare și disciplină decât tot discursul oficial de Ziua Marinei.

Se pare că, uneori:

  • cu cât ai mai multe stele pe umăr, cu atât îți permiți să ignori regulamentul;
  • cu cât ai mai puține stele, cu atât îl cunoști și îl respecți mai bine.

Ce vedem noi, de fapt, în poza de Ziua Marinei?

  • În față: „el general”, simbol al sistemului care predică regulamentul, dar îl poartă… experimental.
  • În spate: un polițist de frontieră care, fără să spună un cuvânt, le dă rușine tuturor „șefilor” din cadru doar prin felul în care-și poartă uniforma.

Și atunci, iarăși:
Cine îl sancționează pe Despescu pentru port necorespunzător al uniformei?
Cine îi explică art. 2 alin. (2) din OMAI 183/2021?
Cine îi arată poza cu polițistul din spatele lui și îi zice: „Așa se face, domnule general”?

Răspuns scurt: nimeni.
Pentru că în România, regulamentul e obligatoriu pentru cei fără stele. Pentru cei cu stele, regulamentul e… opțional. „Orientativ”. Un fel de recomandare meteo: „azi e bine să îl respecți, dar dacă e Ziua Marinei și sunt camere, lasă, merge și așa.”

Felicitări sincere tuturor marinarilor și personalului contractual din Armata României cu ocazia Zilei Marinei. Oamenii care chiar știu ce înseamnă uniformă, onoare și regulament, fără să le confunde cu decorul pentru poze oficiale.

Felicitări și politistului de frontieră din spatele lui Despescu. Fără vipușcă, fără stele, dar cu coloană vertebrală și regulamentul la zi. Uneori, adevărații „generali” nu au grad pe umăr, ci bun-simț și respect față de meserie – exact cum dezvăluie Sindicatul Europol în această nouă lecție publică despre dublul standard din MAI. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Publicat

pe

De

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.

„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași

La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.

Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.

Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”

În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.

Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.

Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.

„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar

Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.

Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.

Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”

Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.

Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.

IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică

Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.

„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.

Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”

Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.

În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Publicat

pe

De

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea

În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.

Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.

Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă

Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.

Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.

Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți

Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.

În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.

ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat

Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.

ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.

Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor

Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.

În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.

Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?

Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.

Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.

Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?

Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?

Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv20 de ore ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv20 de ore ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv2 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv3 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Exclusiv4 zile ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...

Exclusiv4 zile ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...

Exclusiv4 zile ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...

Exclusiv4 zile ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...

Exclusiv4 zile ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...

Exclusiv5 zile ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...

Exclusiv5 zile ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv