Featured
În afara legii/Academia de Poliție, mai cunoscută sub numele de Fabrica de Plagiate, este condusă ilegal de cel puțin zece ani
Academia de Poliție, instituția care formează viitori ofițeri de poliție, este condusă în mod ilegal de zece ani, mai exact după intrarea în vigoare, în 2011, a Legii Educației.
Ilegalitatea este generată Ministerul de Interne – în subordinea căruia se află Academia –, care după 2011 a aplicat exclusiv Legea privind Statutul Polițistului pentru a împuternici rectorul instituției atunci când postul a devenit vacant, deși desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea Educației, care „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”.
Potrivit legislației, în toate universitățile, civile sau militare, rectorul interimar este numit de Senatul universitar.
În universitățile militare, conducerea executivă este asigurată de un rector-comandant, funcția având două componente distincte:
- una didactică, de rector, care este desemnat conform Legii Educației;
- una militară, de comandant, pentru care numirea este făcută de ministerul/instituția de resort.
În cazul Academiei de Poliție, Ministerul de Interne – care are dreptul de a face doar numirea comandantului – și-a arogat dreptul de a desemna prin împuternicire, în baza Legii privind Statutul Polițistului, și rectorul.
Practica s-a extins și la alte funcții didactice de conducere și a devenit regulă în Academia de Poliție. Astfel, rectorul împuternicește pe cine vrea el la vacantarea poziției de decan, deși desemnarea decanului interimar este atributul Consiliului facultății.
În mod ironic, deși are zeci de profesori universitari specializați în drept, ba chiar a avut o Școală doctorală în Drept care a acordat circa 300 de titluri de doctor, Academia de Poliție încalcă metodic legislația care îi asigură funcționarea.
Împuternicirile
În acest moment, întreaga structură de conducere didactică a Academiei de Poliție este numită în mod ilegal.
Cele mai importante funcții didactice de conducere din Academia de Poliție – rector, decani și director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat – sunt ocupate prin împuternicire în baza Legii privind Statutul Polițistului.
Împuternicirea este un artificiu existent în Legea privind Statutul Polițistului, care permite desemnarea unor persoane în funcții de conducere la nivelul Ministerului de Interne, fără organizarea unui concurs, iar acest artificiu a fost aplicat sistematic și în Academia de Poliție în ultimii zece ani.
Totuși, activitatea tuturor universităților – inclusiv a celor de învățământ militar – este reglementată de Legea Educației, care la art. 5, alin. 1 prevede că dispozițiile acestei legi „prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative”, și că, în caz de conflict între prevederi, se aplică dispozițiile din Legea Educației.
Și tot Legea educației precizează că „structurile și funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională sunt aceleași ca și cele din instituțiile civile de învățământ superior și se ocupă în aceleași condiții ca și acestea” (art. 177, alin. 2).
În ciuda acestor prevederi clare, la Academia de Poliție a fost aplicată constant împuternicirea pentru funcțiile de conducere didactică.
***
Împuternicirea la Academia de Poliție a fost aplicată doar atunci când funcțiile de conducere didactică au devenit vacante, deși modalitatea de ocupare a unei funcții cu titlu interimar este stipulată de Carta universitară, document care reglementează „aspectele fundamentale ale autonomiei universitare”.
Carta universitară a Academiei de Poliție stipulează că atunci când rectorul este revocat din funcție, Senatul universitar desemnează ca interimar un prorector pentru a reprezenta Academia și pentru a deveni ordonator de credite.
Această prevedere este inclusă și în Regulamentul de organizare și funcționare al Academiei de Poliție, unde se spune că, în cazul revocării din funcție a rectorului, până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației, „prorectorul desemnat de Senatul Academiei reprezintă Academia și preia atribuțiile ordonatorului terțiar de credite, în condițiile legii” (art. 17, alin. 2).
Atunci când un decan nu își mai poate exercita funcția, Consiliului facultății numește un prodecan să reprezinte facultatea cu titlu interimar până la desemnarea unui nou decan de către rector.
Totuși, în Academia de Poliție prevederile propriei Carte universitare au fost respectate o singură dată, în 2019, atunci când rectorul Adrian Iacob și prorectorul Mihail Marcoci au fost puși sub acuzare de DNA și au demisionat, iar Senatul a numit-o rector interimar pe Veronica Stoica – la acea dată prorector.
Legislația a fost aplicată corect în acest caz deoarece ministrul de Interne Carmen Dan a vrut ca teza de doctorat a lui Stoica să fie verificată mai întâi pentru a se constata dacă este originală sau plagiată. Despre acest episod am relatat, în exclusivitate, pe PressOne.
Totuși, ulterior, ministrul de Interne Carmen Dan a împuternicit-o pe Veronica Stoica la conducerea Academiei pentru o perioadă foarte scurtă înainte ca Stoica să fie aleasă în funcția de rector.
8 miniștri semnează 13 împuterniciri
Cele 13 împuterniciri pentru funcția de rector al Academiei de Poliție, semnate din 2011 încoace de opt miniștri de Interne, au fost făcute atunci când s-a vacantat o poziție de conducere în domeniul didactic.
Termenul folosit în ordinul de împuternicire este cel de rector, componenta didactică a funcției de conducere, și nu cel de comandant, componentă asupra căreia Ministerul de Interne are prerogative.
În mod similar, și comunicatele de presă prin care Ministerul de Interne anunță împuternicirea unei noi conduceri folosesc tot termenul rector.
Mai mult, acele împuterniciri de rector au fost făcute în baza Legii privind Statutul Polițistului, deși funcția de rector nu poate fi ocupată decât în baza prevederilor Legii Educației.
Potrivit Cartei universitare a Academiei de Poliție, în situația vacantării poziției de rector, Senatul instituției trebuia să desemneze un prorector pentru a exercita funcția de rector „până la confirmarea unui nou rector de către ministrul Educației” (art. 146, lit. f).
Întrebat de ce Senatul Universitar nu a împuternicit un prorector să exercite funcția de rector atunci când aceasta a devenit vacantă, președintele Senatului Academiei de Poliție, Andrei Dragoș Ignat, a declarat că nu comentează situația și a indicat Biroul de Presă al instituției ca fiind competent să răspundă la această întrebare.
Surse din cadrul Academiei de Poliție susțin că după ce ministrul de Interne împuternicea un rector în funcție, Senatul universitar valida persoana respectivă.
Aceleași surse indică faptul că așa s-a procedat în cazul tuturor împuterniciților în funcția de rector din Academie din 2011 încoace.
„Întotdeauna a fost așteptată decizia ministrului cu privire la împuternicire, iar Senatul doar a confirmat acea persoană în funcție”, susține o altă sursă din instituție, care explică faptul că nu-și amintește ca Senatul să fi desemnat vreodată un prorector care să exercite funcția de rector până la organizarea de alegeri.
Cum stau lucrurile la UNAP și Academia SRI
Surse din Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) – care, asemeni Academiei de Poliție, are dublă subordonare – ne-au declarat că și în această universitate a existat, la un moment dat, tentația de a se folosi împuternicirea în funcțiile de conducere didactică.
Aceleași surse susțin faptul că toate tentativele s-au izbit de refuzul categoric al Direcției Juridice a Ministerului Apărării, care a argumentat clar faptul că Legea Educației este prioritară în cazul UNAP și că celelalte prevederi militare sunt secundare când vine vorba despre funcțiile de conducere didactică, nicidecum prioritare în aplicare.
După 2015 la UNAP au existat două momente când funcția de rector s-a vacantat, iar până la desemnarea unui alt rector, Senatul universității a numit un prorector care să exercite atribuțiile de rector și care s-a ocupat de conducerea academică a universității. Suplimentar, Ministerul Apărării a desemnat un comandant interimar, care s-a ocupat de conducerea unității militare.
În cazul UNAP, Carta universitară face distincție între componenta didactică și cea militară a funcției, precizând explicit faptul că „statutul de comandat este condiționat de obținerea prealabilă a statutului de rector”, care este reglementat de Legea Educației.
Aceeași practică, de aplicare cu prioritate a Legii Educației, este valabilă și în Academia Națională de Informații a SRI, au explicat surse din instituție.
Ca și în cazul UNAP, Academia SRI face distincție între cele două componente ale funcției, folosind în Carta universitară termenul rector-comandant și precizând că reglementările SRI se aplică doar pentru ocuparea funcției de comandant.
În cazul Academiei de Poliție, nici Carta universitară și nici HG nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie nu menționează termenul comandant.
Ironic este faptul că derapajele de la respectarea legii se produc într-o universitate care are zeci de profesori de drept și care, pe lângă cursurile de licență, organizează și cursuri specializate de masterat, ba chiar și de doctorat în științe juridice.
Rectorul-comandant devine comandant-rector
La 21 mai 2020, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 79/2020 care modifică Legea Educației, prin care sunt aduse mai multe modificări învățământului militar preuniversitar și universitar.
Poate cea mai importantă modificare se referă la conducerea universităților militare. Începând cu mai 2020, acestea vor fi conduse de un comandant, care are și calitatea de rector.
Surse din mediul academic susțin că această modificare a Legii Educației s-a făcut în urma lobby-ului făcut de o serie de decidenți din Ministerul Apărării Naționale și din SRI, instituții care și-au dorit să aibă un mai bun control asupra selectării rectorilor din universitățile pe care le au în subordine.
De acum înainte comandantul universităților militare va da concurs în conformitate cu reglementările statutul cadrelor militare, de informații sau de poliție.
La Academia de Poliție, funcția de comandant se va ocupa prin concurs în conformitate cu Legea privind Statutul Polițistului, iar confirmarea ca rector se va realiza prin ordin al ministrului Educației.
Chiar și după această modificare, în caz de vacantare a funcției de comandant-rector, ministrul de Interne va putea să împuternicească doar pentru componenta militarizată a Academiei – comandantul –, pe când pentru componenta academică – rectorul –, desemnarea va rămâne atributul Senatului universitar, așa cum prevede legislația actuală.
Totuși, după 21 mai 2020, când a fost adoptată această ordonanță care introduce pentru prima dată în Legea Educației termenul de „comandant”, ministrul de Interne Marcel Vela a împuternicit doi rectori cu titlu interimar, iar ministrul de Interne Lucian Bode, unul.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu susține că, în caz de vacantare a funcției de rector, desemnarea acestuia este atributul Ministerului de Interne, care decurge din modificarea adusă Legii Educației prin OUG 79/2020, dar și din HG nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie, deși legislația actuală arată altceva.
Așa cum am arătat deja, niciunul dintre miniștrii de Interne de după 2011 nu a împuternicit la Academia de Poliție un comandant pentru a asigura „coordonarea funcţională a Academiei”, ci toți au împuternicit în funcție rectori, în condițiile în care validarea funcției de rector este exclusiv atributul ministrului Educației.
Teama față de Ministerul de Interne
Împuternicirile în funcțiile de didactice de conducere sunt și ele parte a unei culturi instituționale în Academia de Poliție, așa cum s-a întâmplat și în cazul plagiatului?
Cel mai probabil, da, dacă analizăm modul în care a fost perpetuată încălcarea Legii Educației.
Împuternicirea de către ministrul de Interne a rectorului din Academia de Poliție a făcut ca această funcție să fie întotdeauna dependentă de puterea politică reprezentată de ministru.
Prin împuternicire, puterea ministrului politic s-a transferat asupra rectorului, care și-a consolidat la rândul lui propria putere, însă toate aceste lucruri au slăbit autonomia universitară prevăzută de Cartă, iar mediul academic a devenit dependent de factorul politic.
Mai mult, Senatul universitar, care este principala structură de conducere a unei universități, a devenit un organism de paie, care validează la foc automat deciziile ministrului de Interne sau ale rectorului împuterncit, fără a-și mai exercita propriile atribuții.
„Nimeni nu e interesat să respecte Legea Educației”, susține cu resemnare una dintre sursele cu care am discutat.
Întrebată de ce nu s-au aplicat prevederile din Carta universitară pentru asigurarea interimatului funcției de rector, o altă sursă a explicat faptul că exista riscul ca ministrul de Interne să împuternicească un rector, iar Senatul un altul.
„Ar fi fost o situație imposibilă dacă ne trezeam că avem doi rectori”, mai susține sursa.
„Dacă Senatul era puternic și corect, ar fi reușit să se impună, însă întotdeauna a existat o teamă față de Ministerul de Interne”, mai spune cu deznădejde o altă sursă.
Oamenii din Academia de Poliție cu care am discutat au preferat să rămână anonimi.
Decanii
Practica împuternicirii s-a transferat în Academia de Poliție și la funcțiile de decan.
În caz de vacantare, cele șase funcții de decan din Academia de Poliție sunt ocupate, la rândul lor, prin împuternicire semnată de către rector.
Potrivit unor Dispoziții ale rectorului Academiei de Poliție pentru împuternicirea într-o funcție de decan – documente pe care le-am consultat – reiese că rectorul Academiei „împuternicește să exercite cu caracter temporar atribuțiile funcției de decan” în baza prevederilor din Legea privind Statutul Polițistului.
Totuși, Carta universitară a Academiei de Poliție prevede că atunci când funcția de decan devine vacantă, Consiliul facultății desemnează un decan interimar până la organizarea de alegeri parțiale sau de concurs public în maxim trei luni.
În două răspunsuri districte primite de la Academia de Poliție în 2019 și 2021 în baza Legii liberului acces la informațiile de interes public se precizează că funcțiile de decani interimari au fost ocupate prin împuternicire și nu prin desemnare de către Consiliul facultății.
Împuternicirile de decan au fost girate de toți rectorii Academiei de Poliție din 2011 încoace.
O sursă susține că dependența de decizia rectorului în cazul numirii decanilor a fost una nocivă pentru instituție.
„Împuternicirile au funcționat ca o formă de șantaj. Dacă cei care erau împuterniciți făceau ce spunea rectorul, atunci puteau să mai rămână în funcție”.
Precizări oficiale ignorate
Un schimb de corespondență instituțională realizat în 2016 între Academia de Poliție și Ministerul de Interne pe de-o parte și Ministerul Educației de partea cealaltă, arată fără echivoc că ambele structuri guvernamentale au transmis Academiei de Poliție faptul că pentru alegerea decanilor se aplică prevederile Legii Educației.
Din documentele consultate reiese clar că ambele ministere indică prevederile Legii Educației ca fiind aplicabile cu prioritate.
Într-o adresă trimisă Academiei în noiembrie 2016 de către Direcția Generală de Învățământ Superior din Ministerul Educației, semnată de directorul general Constantin Mitruț, este subliniat caracterul exclusiv al aplicării Legii Educației.
„Selectarea decanilor facultăților din structura Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» din București trebuie să se facă exclusiv în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1, cu modificările și completările ulterioare”.
De partea cealaltă, Direcția Generală Management Resurse Umane din Ministerul de Interne trimite Academiei o adresă semnată de directorul general Laurențiu Cristian Bălteanu prin care precizează că pentru funcțiile de conducere din Academie nu se aplică prevederile Legii privind Statutul Polițistului.
„În ceea ce privește funcțiile de conducere din instituțiile de învățământ militar, de informații, de ordine publică și securitate națională, se observă faptul că acestora nu le poate fi aplicat același regim juridic cu cel aplicabil funcțiilor de conducere astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 360/2002 cu modificările și completările ulterioare, și de actele normative interne”.
Întrebat dacă legislația educației este respectată în privința împuternicirii decanilor la Academia de Poliție, ministrul Sorin Cîmpeanu mi-a trasmis că „Dacă este vorba de o solicitare concretă, care privește nerespectarea legii, puteți sesiza asta și se va verifica conform legii”.
Facultatea de Poliție
Începând cu 2015, Academia de Poliție este reorganizată, iar din trei facultăți – de Poliție, de Pompieri și Arhivistică – au fost înființate șase: de Poliție, de Științe Juridice și Administrative, de Poliție de Frontieră, de Jandarmi, de Pompieri și de Arhivistică.
La Facultatea de Poliție, cea mai importantă și mai mare facultate din cadrul Academiei, doar doi decani și-au exercitat funcția, în ultimii zece ani, în urma unui concurs: Adrian Iacob și Cristian Eduard Ștefan.
Alte 13 mandate de împuternicire ca decan, în baza Legii privind Statutul Polițistului, au fost primite de șapte persoane în acești ultimi zece ani.
Facultatea de Științe Juridice și Administrative
La Facultatea de Științe Juridice și Administrative situația e și mai gravă.
Potrivit Biroului de Presă al Academiei de Poliție, începând cu octombrie 2015 – când este înființată această facultate – rectorul a emis 14 mandate de împuternicire pentru funcția de decan, care au fost exercitate de opt persoane.
Funcția de decan la Facultatea de Științe Juridice și Administrative a fost ocupată prin concurs un singur an, între 26 iunie 2017 și 4 iulie 2018 de către Veronica Stoica.
Facultatea de Poliție de Frontieră
Și la Facultatea de Poliție de Frontieră – înființată tot începând cu octombrie 2015 – patru persoane au fost împuternicite de opt ori să exercite funcția de decan.
Sergiu Adrian Vasile este singurul care a ocupat legal funcția din iunie 2017 până în mai 2020.
Dincolo de toate încălcările de legislație prin împuternicirea în funcții de conducere, la Academia de Poliție se mai petrece un fapt ieșit din comun în mediul academic: actualul rector al instituției, profesor universitar de drept, a împuternicit ca decan la Facultatea de Poliție de Frontieră o persoană care nu este cadru didactic.
Marian Gabriel Crețu, ofițer de poliție fără grad didactic, a fost împuternicit să conducă o facultate.
Legea Educației precizează fără echivoc faptul că funcția de decan „reprezintă funcție în domeniul didactic” (art. 207 alin. 2 ind. 1), iar Carta universitară a Academiei precizează faptul că funcția de decan este o „funcție de conducere academică” (art. 132, lit. c).
Daniela Burghilă, directorul general al Direcției Generale de Învățământ Universitar din Ministerul Educației, a declarat că nu se poate pronunța dacă este legală ocuparea funcției de decan de către un ofițer de poliție care nu este și cadru didactic.
Aceasta mai susține că problema va fi lămurită în urma unui control început săptămâna trecută la Academia de Poliție de către Ministerul Educației.
Facultatea de Jandarmi
Și la Facultatea de Jandarmi – înființată tot începând cu octombrie 2015 – avem 12 mandate de decani împuterniciți, care au fost exercitate de patru persoane.
Aici s-a produs o situație cu totul specială. Alexandru Petru Antofie, care a câștigat prin concurs funcția de decan în iunie 2017, a renunțat la ea după numai două luni, astfel că, începând cu 1 septembrie 2017 și până în septembrie 2018, funcția de decan a fost ocupată din nou prin împuternicire de Marin Porojanu. Acesta a câștigat concursul pentru postul de decan în septembrie 2019.
Facultatea de Pompieri
Poate cea mai mare stabilitate din perspectiva ocupării funcției de decan la Academia de Poliție a fost la Facultatea de Pompieri.
Aici au fost doar opt mandate de decani împuterniciți în ultimii zece ani, iar timp de șapte ani funcția de decan a fost ocupată prin concurs.
Din datele primite de la Biroul de Presă al Academiei de Poliție reiese că funcția de decan a fost ocupată prin împuternicire în ultimii zece ani de doar trei ori.
Concurs pentru prodecan
Acestea nu sunt singurele derapaje de la Academia de Poliție.
Ani de zile după adoptarea Legii Educației, Senatul universitar a funcționat în subordinea rectorului, deși Senatul universitar este cel mai înalt for de deliberare şi decizie la nivelul Academiei şi reprezintă comunitatea universitară, fiind totodată garantul autonomiei universitare. În plus, este structura care încheie un contract de management cu rectorul, pe care îl poate demite.
Din documentele consultate reiese că, cel puțin până în 2016, ordinea de zi a Senatului universității era aprobată de rector, iar rectorul era cel care conducea ședințele de Senat.
„În nicio altă universitate din România nu s-a întâmplat asta vreodată”, susține o sursă.
Un alt fapt nemaivăzut în mediul academic, petrecut totuși la Academia de Poliție, este ocuparea prin concurs a funcției de prodecan.
Funcția de prodecan al Facultății de Poliție a fost ocupată în 2014 de către Veronica Stoica printr-un concurs organizat în baza Legii Statutului Polițistului, deși Legea Educației spune clar că prodecanii sunt desemnați de decan, potrivit unor documente consultate.
Împuternicire pentru doctorate
Nu doar aplicarea greșită a legislației în Academia de Poliție reprezintă o problemă, ci și lipsa de reglementare a unor situații care pot să apară.
În actuala Cartă universitară se precizează că, în cazul vacantării funcției de decan, Consiliul facultății desemnează un prodecan pentru a exercita atribuțiile de decan până la organizarea unui concurs pentru ocuparea legală a postului.
Totuși, din cauza numărului mic de posturi didactice din cele șase facultăți, funcția de prodecan nu există.
În aceste condiții, Academia de Poliție ar fi trebuit să reglementeze o altă modalitate de ocupare cu titlu interimar a funcției, prin preluarea acestei de către persoana cea mai în vârsta din Consiliu, cum se întâmplă în alte facultăți din țară. Lucrul acesta nu s-a făcut tocmai pentru că exista obișnuința împuternicirii a unui decan de către rector.
Nici situația vacantării funcției de director al Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD), structura de conducere a Instituției Organizatoare a Studiilor Universitare de Doctorat (IOSUD) – mai pe scurt a școlilor doctorale din instituție – nu este reglementată în Carta universitară.
Aflată de șase ani în centrul unor dezvăluiri care vizează teze de doctorat plagiate susținute la cele două școli doctorale, Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat (CSUD) al Academiei de Poliție este o structură vitală pentru procesul de clarificare a acuzațiilor de plagiat în tezele de doctorat.
Totuși, și pentru conducerea CSUD s-a folosit artificiul ilegal al împuternicirii de către rector.
De exemplu, în întreg anul 2018 CSUD a funcționat cu un director împuternicit.
Anca Lelia Lorincz a fost prima dată împuternicită pentru șase luni în 29 ianuarie 2018. Mandatul i-a fost prelungit succesiv cu câte trei luni de împuternicire până în februarie 2019, când Lorincz a câștigat concursul organizat pentru funcția de director al CSUD.
Mandatul legal obținut de Lorincz a expirat în iunie 2020, în plină stare de alertă, atunci când au expirat mandatele întregii conduceri a Academiei de Poliție. Surse din Academie susțin că Lorincz, care a fost împuternicită de mai multe ori după ce i-a expirat mandatul obținut legal în iunie 2020, a demisionat recent din funcție.
De ce este CSUD important?
Cele două etape majore de verificare a tezelor de doctorat susținute la Academia de Poliție, realizate în 2016 și 2018, au fost derulate prin CSUD.
La verificarea din 2016, despre care am scris în exclusivitate, au fost analizate cu un soft antiplagiat 51 de lucrări de doctorat susținute în intervalul 2007 – 2016, 35 dintre acestea – adică 68,6% – având indici de similitudine foarte mari.
La o a doua verificare, din 2018, 74,3% dintre cele 82 de teze susținute în perioada 2011-2016 la Academia de Poliție care au fost trecute prin softul antiplagiat au ieșit cu indici foarte mari de plagiat.
În urma acestor constatări, directorul CSUD ar fi trebuit să sesizeze Comisia de Etică, lucru care nu s-a întâmplat, potrivit unor multiple surse din Academia de Poliție.
Cum a fost posibil?
Sunt trei explicații majore pentru derapajele de la Academia de Poliție:
- Ministerul de Interne a aplicat sistematic Legea privind Statutul Polițistului în detrimentul Legii Educației, care trebuie să prevaleze, lucru valabil în cazul tuturor universităților militare;
- Ministerul Educației nu s-a preocupat să verifice legalitatea ocupării funcțiilor didactice de conducere la nivelul Academiei de Poliție;
- Senatul Academiei de Poliție, garantul respectării Cartei universitare a instituției, a tolerat practica împuternicirii, fără a-și exercita rolul de garant al autonomiei universitare.
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
Exclusiv
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița
La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a devenit un fel de chirie pe termen scurt. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, de la ultimul concurs finalizat, în noiembrie 2018, inspectoratul trăiește din împuterniciri și „desemnări”, ca un bloc care n-a mai văzut proprietar de ani buni, doar chiriași cu contract pe șase luni.
Ultimul concurs serios pentru șefia IPJ Ialomița s-a încheiat rușinos, fără ca vreunul dintre cei doi candidați să atingă nota 7. Din acel moment, sistemul a decis că e mai simplu să ocolească problema: nici concurs, nici asumare, doar provizorat prelungit la nesfârșit.
Concursul ratat din 2018: când nici nota 7 nu mai poate fi prinsă din urmă
Sindicatul Europol arată că, în 2018, ultimul concurs pentru funcția de inspector-șef la IPJ Ialomița s-a încheiat fără învingător. Doi candidați, zero promovați. În loc să urmeze un nou concurs, cu exigențe sporite și candidați capabili, s-a ales varianta clasică: „îngropăm subiectul și trăim din împuterniciri”.
Astfel, funcția a fost transformată din post stabil, obținut prin competiție, într-un scaun muzical, pe care se așază, pe rând, diverse nume, pentru perioade limitate. Practic, inspectorul-șef nu mai e șef, e un invitat temporar la vârful instituției.
Rotația împuterniciților: parada șefilor la termen
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul provizoratului arată așa:
Noiembrie 2024 – decembrie 2024: Anton Cristian Gheorghe, șef cu abonament de o lună
În noiembrie 2024, comisar-șef Anton Cristian Gheorghe este împuternicit inspector-șef. O lună. Atât. Timp suficient să-ți pui numele pe câteva adrese și să înveți drumul spre birou, dar ridicol pentru o funcție care ar trebui să însemne strategie, continuitate, responsabilitate.
Ianuarie 2025 – octombrie 2025: Sebastian Savu, „desemnat” în loc să fie numit
Urmează comisar-șef Sebastian Savu, „desemnat” pentru 10 luni la rând să exercite atribuțiile funcției de inspector-șef. Nu numit prin concurs, nu instalat pe post, doar „desemnat”, ca un fel de șef de probă, bun cât timp nu deranjează pe nimeni.
Octombrie 2025 – aprilie 2026: Mihai Dobre, împuternicitul de import
Comisar-șef Mihai Dobre, venit de la IPJ Tulcea, este împuternicit pentru 6 luni la conducerea IPJ Ialomița. Încă o jumătate de an de provizorat, cu un nou nume, dar aceeași rețetă: fără concurs, fără asumare pe termen lung.
Aprilie 2025 – prezent: aceeași funcție, aceeași persoană, aceeași împuternicire prelungită
Mihai Dobre este împuternicit din nou, pentru încă 6 luni. Se apasă butonul „repeat”: aceeași persoană, același statut temporar, aceeași sfidare a ideii de concurs. Inspectoratul e condus, dar nimeni nu e instalat cu adevărat la comandă.
Ce spune legea și ce se întâmplă, de fapt: teoria și practica de la IPJ Ialomița
Articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002 este limpede:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Pe scurt, legea spune: interimat maximum un an, timp în care EȘTI OBLIGAT să organizezi și să finalizezi concursul. Nu este recomandare, nu este sugestie, este obligație.
Conform Sindicatului Europol, raportat la prima împuternicire din noiembrie 2024, concursul pentru ocuparea funcției de inspector-șef la IPJ Ialomița trebuia să fie organizat și dus la capăt cel târziu în octombrie 2025. În loc de asta, singurul lucru dus la capăt sunt hârtiile de împuternicire.
Un inspectorat condus doar prin împuterniciri: model de „așa nu” în managementul poliției
Din mai 2020 și până astăzi, potrivit aceleiași surse, conducerea IPJ Ialomița a fost asigurată exclusiv prin împuterniciri și „desemnări”. Funcția de inspector-șef nu a mai fost ocupată prin concurs, deși cadrul legal este clar.
Rezultatul? Un vârf de instituție condus permanent de interimari, dependenți de prelungirea unui act temporar. Responsabilitatea e diluată, stabilitatea e o glumă, iar concursul – instrumentul normal de selecție – este ținut în conservare, ca și cum ar fi un pericol, nu o obligație.
Concluzie amar-ironică: IPJ Ialomița, inspectoratul unde provizoratul e regulă, iar concursul e excepție teoretică
Imaginea conturată de Sindicatul Europol este aceea a unui inspectorat în care legea e privită ca un decor, nu ca un cadru obligatoriu. Împuternicirea, gândită de legiuitor ca soluție temporară, a devenit la IPJ Ialomița normă de funcționare.
Funcția de inspector-șef e tratată ca un birou cu „check-out” la șase luni, nu ca un post stabil, dobândit prin merit. Atâta timp cât concursul rămâne doar o ficțiune juridică, IPJ Ialomița nu are un șef adevărat, ci doar o succesiune de șefi „în trecere”, într-un provizorat care a devenit politică de sistem. (Cerasela N.).
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o zi
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o zi
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Ancheteacum 4 zileCaptură de lux pe DN 52: Bolid căutat în Germania, indisponibilizat de polițiștii de frontieră din Teleorman