Actualitate
În culise: Ceauşescu şi „El Comandante”. Noi episoade „Adevăruri despre trecut”
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Supravieţuitor a 638 de tentative de asasinat, „El Comandante” este deopotrivă privit astăzi ca eliberator şi criminal. Care a fost relaţia Cubei cu România în timpul lui Ceauşescu şi Castro aflăm la „Adevăruri despre trecut”. TVR 1 difuzează cele două episoade în 14 şi 21 aprilie, ora 22.00.
Seria „Adevăruri despre trecut” continuă cu două noi episoade care ne vor dezvălui adevărata faţă a celui care a fost una dintre personalităţile istorice ale secolului 20. Fie că îl admiri sau îl deteşti, Fidel Castro a fost liderul cu cea mai lungă şefie de stat din lume, după cea a reginei Elisabeta. Care a fost relaţia Cubei cu România şi ce puneau la cale Ceauşescu şi Castro vom afla în cele două ediţii „Adevăruri despre trecut” dedicate acestui subiect şi pe care TVR 1 le va difuza pe 14 şi 21 aprilie, de la ora 22.00.
În primăvara lui 1972, Fidel Castro se afla într-un turneu prin ţările cu regimuri comuniste din Europa şi a profitat de ocazie pentru a-l cunoaşte şi pe Nicolae Ceauşescu. Vizita a avut loc între 26 şi 29 mai. Una dintre zilele vizitei a fost rezervată pentru ca liderul cubanez să ajungă la Ploieşti, să vadă rafinăria, o fermă de bovine şi întinsele lanuri de culturi agricole. Ceauşescu s-a străduit din răsputeri să-i demonstreze lui Castro cât de puternic era el, ca lider, dar şi statul pe care îl conducea. În fapt, Ceauşescu voia să-l convingă pe omologul cubanez să vândă României nichel la tarif preferenţial. Însă, liderul revoluţiei de la Havana nu a părut deloc interesat de afacerile pe care Ceauşescu i le expunea cu efervescenţă. „Ba dimpotrivă! Cadrele surprinse la masa negocierilor îl arată pe Castro cuprins de o mare plictiseală. Tot imaginile unice păstrate în arhiva TVR dezvăluie un Ceauşescu descătuşat în monologuri înflăcărate, la care Castro priveşte distrat, într-o poziţie cel puţin bizară pentru o vizită oficială. Nici de adunările aşa-zis spontane în cinstea oaspetelui, Castro nu a fost dat pe spate”, Raluca Rogojină, producător şi realizator al seriei „Adevăruri despre trecut” la TVR 1.
Aşa cum se întâmpla în toate vizitele de acest gen, Ceauşescu nu s-a putut abţine să-şi spioneze oaspetele sud-american. La reşedinţa de protocol a lui Castro a fost instalată tehnică operativă, iar Ceauşescu a primit zilnic note despre ce discuta liderul cubanez. Cum şi Castro proceda la fel în ţara lui, de la convorbirile interceptate s-au cules numai politeţuri, liderul cubanez pronunţând doar cuvinte de laudă la adresa lui Ceauşescu.
În Cuba, Castro dezvoltase un adevărat cult pentru achiziţionarea celor mai performante tehnici de spionaj şi contra-spionaj. Cumva, istoria personală îl obligase. Documente oficiale şi mărturii ale celor implicaţi în organizarea atentatelor demonstrează că Fidel Castro a fost unul dintre cei mai vânaţi oameni din istorie supravieţuind tuturor celor 638 de tentative de asasinat la care a fost ţintă directă.
La sosirea în Cuba, Ceauşescu l-a aşteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport
Între 29 august şi 3 septembrie 1973, Ceauşescu l-a vizitat pe Fidel Castro pentru prima şi singura dată la el acasă. Era de fapt prima oprire pe care soţii Ceauşescu o făceau într-un lung turneu programat în America Latină. Cu toate acestea, vizita oficială a început cu stângul. Fidel Castro a întârziat nu mai puţin de 45 de minute la aeroportul „Jose Marti”, Ceauşescu fiind nevoit să îl aştepte în aeronavă alături de delegaţia sa formată din 200 de persoane.
Rezultatele vizitei lui Nicolae Ceauşescu în Cuba au fost transmise românilor la televizor, printr-un carton cu un conţinut… echivoc. În esenţă însă, ca şi în cazul vizitei lui Castro în România, încheierea unor acorduri economice a fost punctul cel mai slab al întâlnirii.
Dacă la sosirea în Cuba, Ceauşescu l-a aşteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport, la plecarea spre România, liderul cubanez nici măcar nu şi-a mai făcut apariţia. Imaginile de arhivă păstrează mărturia ultimei întâlniri dintre soţii Ceauşescu şi Castro, cu o seară înaintea plecării. A doua zi, cuplul Ceauşescu s-a prezentat destul de ofensat la conferinţa de presă, după care, tot în lipsa lui Castro, delegaţia română şi-a luat la revedere de la poporul cubanez.
Echipa „Adevăruri despre trecut” a revenit din 7 aprilie, la TVR 1, cu o serie de ediţii în premieră, în cel de-al 11-lea sezon al emisiunii ce prezintă lucruri mai mult sau mai puţin ştiute despre cum a fost viaţa românilor înainte de 1990.
„În fiecare miercuri, de la ora 22.00 şi duminica de la 15.30, prezentăm subiecte şi mărturii despre ceea ce a însemnat viaţa noastră în comunism. În cel de-al 11-lea sezon aducem la lumină întâmplări, fenomene şi personalităţi istorice care au influenţat fundamental soarta românilor timp de aproape 50 de ani. Şi cum trecutul trăieşte, e viu, ia parte la prezent şi îl influenţează uneori în cel mai dramatic mod, e oportun să fim mai degrabă suspectaţi de exces de memorie decât bântuiţi de uitare!”, consideră Raluca Rogojină, producătorul şi realizatorul seriei „Adevăruri despre trecut”.
Portretul celui mai longeviv premier român, Ion Gheorghe Maurer, ne va fi prezentat în detaliu, în noul sezon „Adevăruri despre trecut”. Despre utopia lui Ceauşescu de a fabrica avioane cu reacţie destinate transportului de pasageri, produse pentru care economia românească nu era pregătită în nici un fel, aflăm mai multe tot în noul sezon. La „Adevăruri despre trecut”, politica de supraveghere în masă a populaţiei are rezervat un capitol, în care ne sunt dezvăluite tehnicile operative folosite de Securitate. Povestea fabricii Apaca, precum şi cea a lumii magice şi misterioase a circului românesc, emigraţia evreilor, dar şi relaţia autorităţilor din perioada comunistă cu biserica sunt de asemenea subiecte pe care le vom regăsi în noul sezon „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1.
Actualitate
Arsenalul Romei: Ucraina urcă pe podiumul exporturilor de armament ale Italiei
ROMA — Într-o schimbare strategică de proporții, Ucraina a devenit unul dintre principalii beneficiari ai exporturilor de tehnică militară din Italia. Cele mai recente date oficiale indică o ascensiune rapidă a Kievului în topul partenerilor comerciali ai Romei, consolidând o relație care depășește simpla asistență militară și se transformă într-o alianță industrială profundă.
Conform noilor statistici de export, Ucraina ocupă acum poziția a patra în rândul națiunilor care au primit licențe de export autorizate, cu o valoare de 349 de milioane de euro. Această cifră plasează Kievul imediat după giganți precum Kuweit, Germania și Statele Unite, subliniind rolul critic pe care industria italiană de apărare îl joacă în sprijinirea efortului de război ucrainean.
Pactul Dronelor: Dincolo de simpla furnizare de echipamente
Această evoluție comercială vine la scurt timp după o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state, axată pe o viziune pe termen lung: „Pactul Dronelor”. Acest format de securitate inovator vizează nu doar transferul de tehnologie, ci și o integrare a expertizei de luptă ucrainene cu capacitățile industriale italiene.
Obiectivul principal este crearea unui program de coproducție pentru vehicule aeriene fără pilot (UAV). Roma și-a exprimat un interes major pentru dezvoltarea comună în acest sector, recunoscând Ucraina drept o națiune lider în inovația tehnologică de pe front. Discuțiile vizează fuziunea capacităților în domenii precum rachetele, războiul electronic și sistemele autonome.
Un flux constant de tehnologie și know-how
Deși detaliile specifice ale sistemelor livrate sunt protejate de confidențialitate strategică, gama de echipamente autorizate pentru export este vastă. Aceasta include muniție de înaltă precizie, sisteme electronice avansate, software de luptă, vehicule terestre și, cel mai important, transfer de know-how pentru producție.
Până în prezent, sprijinul Italiei s-a materializat în peste zece pachete de asistență militară directă, inclusiv sisteme sofisticate de apărare aeriană dezvoltate în colaborare cu Franța. Valoarea totală a ajutorului direct oferit de Roma a atins pragul de 2,8 miliarde de euro, la care se adaugă contribuții substanțiale prin mecanismele Uniunii Europene.
Suveranitate prin producție: Liniile de asamblare ale viitorului
Noua direcție a cooperării bilaterale nu se limitează la frontierele geografice actuale. Strategia discutată de cele două guverne prevede stabilirea unor linii de producție ucrainene atât pe plan intern, cât și în străinătate, pentru a satisface cererea globală tot mai mare de tehnologie militară testată în condiții reale de conflict.
Prin acest parteneriat, Italia nu doar că își securizează un rol central în arhitectura de securitate a flancului estic, dar participă activ la transformarea Ucrainei într-un hub tehnologic de apărare, unde inovația forjată pe câmpul de luptă întâlnește precizia ingineriei europene.
Actualitate
Fortăreața viitorului: Marina SUA aruncă în luptă 46 de miliarde de dolari pentru Cuirasatul din Clasa „Trump”
Într-o mișcare strategică menită să redefinească supremația navală globală, Marina Statelor Unite a anunțat oficial planurile de dezvoltare pentru noul cuirasat din clasa „Trump”. Cu o investiție estimată la 46 de miliarde de dolari pe parcursul următorilor cinci ani, acest proiect marchează o revenire spectaculoasă la navele de mare tonaj, dar echipate cu tehnologii care par desprinse din literatura de anticipație. Construcția primei unități este programată să înceapă în anul fiscal 2028.
Arsenalul viitorului: Hipersonice, lasere și tunuri electromagnetice
Noul gigant al mărilor nu este doar o navă de dimensiuni impresionante, ci o platformă tehnologică revoluționară. Conform oficialilor Marinei, clasa „Trump” va fi dotată cu armament hipersonic, tunuri electromagnetice (rail guns) și sisteme laser de mare putere. Decizia de a miza pe acest design vine ca un răspuns la limitările tehnice ale distrugătoarelor de generație actuală. Coca masivă a noului cuirasat permite integrarea unor sisteme de energie și armament care pur și simplu nu pot fi instalate pe navele mai mici.
„Această navă va reuşi performanțe pe care actualele distrugătoare DDG nu le pot atinge,” a declarat contraamiralul Ben Reynolds, subliniind că noul cuirasat umple un vid critic în arhitectura de luptă a flotei.
Cursa contra cronometru: Negocieri accelerate cu șantierele navale
Secretarul Marinei, John Phelan, a confirmat că discuțiile cu furnizorii sunt deja în plină desfășurare în cadrul expoziției Sea Air Space. Obiectivul este clar: un ritm de producție accelerat, cu punerea chilei programată pentru anul 2028. Deși cifrele inițiale indică un cost de 17 miliarde de dolari pentru prima navă și 13 miliarde pentru a doua, oficialii subliniază că acestea sunt estimări ce pot varia în funcție de decizia finală privind propulsia — nucleară sau convențională.
Salt istoric în bugetul de apărare: 65 de miliarde pentru construcții navale
Ambițiile pentru clasa „Trump” fac parte dintr-o ofensivă bugetară mult mai largă. Marina solicită pentru anul fiscal 2027 o sumă record de 65,8 miliarde de dolari doar pentru construcția de nave, o creștere masivă față de cele 27 de miliarde alocate anterior. Planul prevede achiziția a 34 de nave în cursul anului viitor, incluzând submarine din clasele Columbia și Virginia, precum și noi fregate.
Reînarmare masivă: Tomahawk și sisteme PAC-3 pe distrugătoare
Dincolo de noile platforme navale, strategia de apărare pune un accent fără precedent pe stocurile de muniție. Solicitarea bugetară include achiziția a 785 de rachete Tomahawk — o creștere fulminantă față de cele 55 de unități din anul precedent. De asemenea, pentru prima dată, Marina va integra interceptoarele PAC-3 (Patriot) pe sistemele Aegis ale distrugătoarelor, oferind o protecție sporită împotriva amenințărilor aeriene sofisticate.
Actualitate
Duelul giganților: Marina SUA se pregătește să desemneze constructorul viitorului avion de vânătoare de generația a șasea
După o așteptare marcată de incertitudini strategice și amânări administrative, Marina Statelor Unite este gata să tranșeze una dintre cele mai importante competiții din industria de apărare. În luna august a acestui an, Pentagonul va anunța câștigătorul contractului pentru F/A-XX, aeronava de generația a șasea care promite să redefinească supremația aeriană în teatrele de operațiuni tot mai contestate. Competiția a rămas o cursă în doi între Boeing și Northrop Grumman, după ce Lockheed Martin a fost eliminată anterior din cursă pentru neîndeplinirea criteriilor tehnice.
Un succesor vital pentru veteranii cerului
Necesitatea acestui nou aparat de zbor este considerată de necontestat de către conducerea militară, în contextul în care adversarii de rang egal își îmbunătățesc constant capacitățile antiaeriene. F/A-XX este piesa centrală a strategiei de modernizare, fiind proiectat să înlocuiască actualele escadrille de F/A-18 Super Hornet și aeronavele de război electronic E/A-18 Growler. Trecerea la faza de dezvoltare, inginerie și fabricație (EMD) marchează un punct de cotitură pentru un program care a fost la un pas de a fi anulat anul trecut, pe fondul reevaluărilor bugetare ale Pentagonului.
Dilema bazei industriale: Între ambiție și capacitate de execuție
Una dintre marile provocări ale acestui program rămâne capacitatea contractorilor de a livra în termenele stabilite. Oficialii Marinei au subliniat că decizia a fost cântărită cu mare atenție pentru a nu supraîncărca producătorii care gestionează deja contracte masive, precum programul F-35. Există temeri reale că unul dintre ofertanți ar putea să nu dispună de resursele logistice necesare pentru a respecta calendarul accelerat de care Marina are nevoie. Această abordare de tip „măsoară de două ori și taie o singură dată” a fost esențială pentru a evita blocajele care au afectat alte programe majore de achiziții în trecut.
Conflictul de priorități de la Casa Albă și sprijinul Congresului
Drumul către selecția din august nu a fost lipsit de obstacole politice. Administrația de la Casa Albă și-a exprimat anterior îngrijorarea că dezvoltarea simultană a F/A-XX și a avionului de vânătoare F-47 al Forțelor Aeriene ar putea duce la întârzieri ale programului considerat prioritar. Cu toate acestea, Congresul american a demonstrat un sprijin neclintit pentru proiectul Marinei, suplimentând bugetul cu aproape 900 de milioane de dolari peste cererea inițială pentru anul fiscal 2026. Această infuzie de capital, cumulată cu fondurile de reconciliere, oferă stabilitatea financiară necesară pentru ca programul să avanseze în ciuda austerității sugerate inițial de Pentagon.
-
Exclusivacum 2 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 3 zileMAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 3 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE



