Supravieţuitor a 638 de tentative de asasinat, „El Comandante” este deopotrivă privit astăzi ca eliberator şi criminal. Care a fost relaţia Cubei cu România în timpul lui Ceauşescu şi Castro aflăm la „Adevăruri despre trecut”. TVR 1 difuzează cele două episoade în 14 şi 21 aprilie, ora 22.00.

Seria „Adevăruri despre trecut” continuă cu două noi episoade care ne vor dezvălui adevărata faţă a celui care a fost una dintre personalităţile istorice ale secolului 20. Fie că îl admiri sau îl deteşti, Fidel Castro a fost liderul cu cea mai lungă şefie de stat din lume, după cea a reginei Elisabeta. Care a fost relaţia Cubei cu România şi ce puneau la cale Ceauşescu şi Castro vom afla în cele două ediţii „Adevăruri despre trecut” dedicate acestui subiect şi pe care TVR 1 le va difuza pe 14 şi 21 aprilie, de la ora 22.00.

În primăvara lui 1972, Fidel Castro se afla într-un turneu prin ţările cu regimuri comuniste din Europa şi a profitat de ocazie pentru a-l cunoaşte şi pe Nicolae Ceauşescu. Vizita a avut loc între 26 şi 29 mai. Una dintre zilele vizitei a fost rezervată pentru ca liderul cubanez să ajungă la Ploieşti, să vadă rafinăria, o fermă de bovine şi întinsele lanuri de culturi agricole. Ceauşescu s-a străduit din răsputeri să-i demonstreze lui Castro cât de puternic era el, ca lider, dar şi statul pe care îl conducea. În fapt, Ceauşescu voia să-l convingă pe omologul cubanez să vândă României nichel la tarif preferenţial. Însă, liderul revoluţiei de la Havana nu a părut deloc interesat de afacerile pe care Ceauşescu i le expunea cu efervescenţă. „Ba dimpotrivă! Cadrele surprinse la masa negocierilor îl arată pe Castro cuprins de o mare plictiseală. Tot imaginile unice păstrate în arhiva TVR dezvăluie un Ceauşescu descătuşat în monologuri înflăcărate, la care Castro priveşte distrat, într-o poziţie cel puţin bizară pentru o vizită oficială. Nici de adunările aşa-zis spontane în cinstea oaspetelui, Castro nu a fost dat pe spate”, Raluca Rogojină, producător şi realizator al seriei „Adevăruri despre trecut” la TVR 1.

Aşa cum se întâmpla în toate vizitele de acest gen, Ceauşescu nu s-a putut abţine să-şi spioneze oaspetele sud-american. La reşedinţa de protocol a lui Castro a fost instalată tehnică operativă, iar Ceauşescu a primit zilnic note despre ce discuta liderul cubanez. Cum şi Castro proceda la fel în ţara lui, de la convorbirile interceptate s-au cules numai politeţuri, liderul cubanez pronunţând doar cuvinte de laudă la adresa lui Ceauşescu.

În Cuba, Castro dezvoltase un adevărat cult pentru achiziţionarea celor mai performante tehnici de spionaj şi contra-spionaj. Cumva, istoria personală îl obligase. Documente oficiale şi mărturii ale celor implicaţi în organizarea atentatelor demonstrează că Fidel Castro a fost unul dintre cei mai vânaţi oameni din istorie supravieţuind tuturor celor 638 de tentative de asasinat la care a fost ţintă directă.

La sosirea în Cuba, Ceauşescu l-a aşteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport

Între 29 august şi 3 septembrie 1973, Ceauşescu l-a vizitat pe Fidel Castro pentru prima şi singura dată la el acasă. Era de fapt prima oprire pe care soţii Ceauşescu o făceau într-un lung turneu programat în America Latină. Cu toate acestea, vizita oficială a început cu stângul. Fidel Castro a întârziat nu mai puţin de 45 de minute la aeroportul „Jose Marti”, Ceauşescu fiind nevoit să îl aştepte în aeronavă alături de delegaţia sa formată din 200 de persoane.

Rezultatele vizitei lui Nicolae Ceauşescu în Cuba au fost transmise românilor la televizor, printr-un carton cu un conţinut… echivoc. În esenţă însă, ca şi în cazul vizitei lui Castro în România, încheierea unor acorduri economice a fost punctul cel mai slab al întâlnirii.

Dacă la sosirea în Cuba, Ceauşescu l-a aşteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport, la plecarea spre România, liderul cubanez nici măcar nu şi-a mai făcut apariţia. Imaginile de arhivă păstrează mărturia ultimei întâlniri dintre soţii Ceauşescu şi Castro, cu o seară înaintea plecării. A doua zi, cuplul Ceauşescu s-a prezentat destul de ofensat la conferinţa de presă, după care, tot în lipsa lui Castro, delegaţia română şi-a luat la revedere de la poporul cubanez.

Echipa „Adevăruri despre trecut” a revenit din 7 aprilie, la TVR 1, cu o serie de ediţii în premieră, în cel de-al 11-lea sezon al emisiunii ce prezintă lucruri mai mult sau mai puţin ştiute despre cum a fost viaţa românilor înainte de 1990.

„În fiecare miercuri, de la ora 22.00 şi duminica de la 15.30, prezentăm subiecte şi mărturii despre ceea ce a însemnat viaţa noastră în comunism. În cel de-al 11-lea sezon aducem la lumină întâmplări, fenomene şi personalităţi istorice care au influenţat fundamental soarta românilor timp de aproape 50 de ani. Şi cum trecutul trăieşte, e viu, ia parte la prezent şi îl influenţează uneori în cel mai dramatic mod, e oportun să fim mai degrabă suspectaţi de exces de memorie decât bântuiţi de uitare!”, consideră Raluca Rogojină, producătorul şi realizatorul seriei „Adevăruri despre trecut”.

Portretul celui mai longeviv premier român, Ion Gheorghe Maurer, ne va fi prezentat în detaliu, în noul sezon „Adevăruri despre trecut”. Despre utopia lui Ceauşescu de a fabrica avioane cu reacţie destinate transportului de pasageri, produse pentru care economia românească nu era pregătită în nici un fel, aflăm mai multe tot în noul sezon. La „Adevăruri despre trecut”, politica de supraveghere în masă a populaţiei are rezervat un capitol, în care ne sunt dezvăluite tehnicile operative folosite de Securitate. Povestea fabricii Apaca, precum şi cea a lumii magice şi misterioase a circului românesc, emigraţia evreilor, dar şi relaţia autorităţilor din perioada comunistă cu biserica sunt de asemenea subiecte pe care le vom regăsi în noul sezon „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1.