Papuci de casă, reclamații și o promovare care ridică întrebări

O dezvăluire publicată de Lumea Justiției despre presupusele isprăvi ale procurorului Radu-George Bucurică în arest i-a prilejuit fostului procuror Maximilian Bălășescu o amintire despre un fost coleg de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În relatarea sa de pe Facebook, publicată joi, 1 octombrie 2026, Bălășescu descrie un magistrat care, susține el, ar fi transformat ținuta de serviciu într-o extensie a sufrageriei și relația cu publicul într-un test de răbdare.

Potrivit fostului procuror, colegul venea la serviciu în papuci de casă, iar împotriva lui ar fi fost formulate reclamații privind hărțuirea sexuală a unor grefiere și avocate și comportamentul față de justițiabili. Bălășescu mai afirmă că magistratul obișnuia să-și scoată papucii și să-și curețe degetele de la picioare în timpul audiențelor. Dacă relatarea sună ca o scenă dintr-o farsă cu uși trântite, autorul spune că s-ar fi petrecut într-o instituție reală, nu pe o scenă de comedie.

„Ce facem cu el?” — întrebarea la care sistemul ar fi răspuns cu o recomandare

Bălășescu povestește că, la vremea respectivă, a discutat situația cu șeful de secție și cu prim-procurorul, dar că nimeni nu ar fi găsit o soluție. Mutarea procurorului la alt sector ar fi fost complicată, spune el, atât pentru că acesta promovase un examen, cât și din cauza lipsei de personal.

Apoi, potrivit postării, a apărut o solicitare de la Parchetul Național Anticorupție — instituția care a funcționat între 2002 și 2006 și a precedat DNA — pentru noi procurori. Bălășescu afirmă că l-a recomandat „cu cea mai mare căldură” pe colegul despre care tocmai relatase, deși susține că acesta nu finalizase niciun dosar de corupție la parchetul lor.

Pe scurt, în versiunea fostului magistrat, omul despre care se adunau reclamații a primit o recomandare de promovare. O soluție administrativă cu aerul clasic al instituțiilor care, în loc să rezolve problema, încearcă să o mute într-un alt birou — eventual cu alt covor.

„N-am crezut că va rămâne ani de zile în sistem”

Un comentator i-a reproșat lui Bălășescu că avansarea procurorului ar fi putut expune justițiabilii și profesia unor riscuri. Fostul magistrat a admis că reproșul este întemeiat, dar a explicat că atunci își dorea să reducă numărul dosarelor cu autor necunoscut de la Serviciul Omoruri și că nu s-ar fi așteptat ca procurorul recomandat să rămână ani întregi în sistem.

Relatarea lui Bălășescu este o mărturie publicată pe Facebook și conține acuzații care îi privesc pe cei menționați. Dincolo de papuci și de detaliile șocante, episodul ridică o întrebare mai puțin comică: ce mecanisme existau atunci pentru verificarea reclamațiilor și pentru evaluarea unei recomandări de promovare? Acolo, se pare, nu ajungea să te descalți. (Irinel I.).

Breaking news de Arest Central: politicianul, între doi procurori – cine cu cine face dreptate în celulă?

Călin Georgescu, trimis la „ședință de drept penal aplicat” în arest

Marți, 29 septembrie 2026, Curtea de Apel București a decis că politicianul Călin Georgescu nu mai are ce căuta în talk-show-uri și plateouri TV, ci în arest preventiv. Decizia a fost luată de un complet format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu, plus judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, chemat să stingă divergența din interiorul completului, notează publicația Lumea Justiției.

Divergența? Una clasică: se duce politicianul acasă sau la Arestul Central? Din informațiile prezentate, judecătoarea Cristina Grecu ar fi vrut să-l pună în libertate pe Georgescu, în timp ce Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry ar fi înclinat spre varianta cu gratii. Și cum justiția română funcționează pe principiul „dacă doi nu se înțeleg, intră al treilea”, a apărut în scenă judecătorul Dragoș-Valentin Mirea, iar rezultatul este clar: arest preventiv pentru politician.

Celulă VIP: un politician și doi procurori fac „coabitare instituțională”

Partea cu adevărat savuroasă abia începe. Surse avizate au declarat pentru Lumea Justiției că politicianul Călin Georgescu împarte celula cu doi procurori bine-cunoscuți: Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, amândoi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Cei doi magistrați sunt „cazați” după gratii de aproape cinci luni, în baza unei măsuri dispuse și menținute de Înalta Curte, într-un dosar instrumentat de procurorul Marius Iacob de la Parchetul General (PICCJ).

Așa arată, în varianta românească, unitatea de corp a magistraților și a clasei politice: unii fac dosare, alții le încasează, iar la final se întâlnesc, simbolic, în aceeași celulă. E posibil, zice sursa, noi nu știm sigur, dar știm că în România realitatea bate pamfletul aproape zilnic.

Lecții de drept în pijama: cine pe cine judecă în arest?

Imaginea e greu de ignorat: un politician și doi procurori, toți trei după gratii, într-o țară în care justiția e mereu „independentă”, dar rar responsabilă.

Dacă informațiile publicate de Lumea Justiției se confirmă, atunci celula respectivă poate fi considerată cea mai densă „conferință de drept penal” pe metru pătrat din sistemul românesc:

• un politician care a cunoscut partea publică a microfonului și partea întunecată a mandatului de arestare;
• doi procurori care au semnat cândva pentru „interesul public” și acum află cum se simte „interesul public” din interiorul arestului.

Ironia istorică e greu de ratat: aceia care au reprezentat acuzarea stau acum, umăr la umăr, cu cel care obișnuia să fie subiect de dezbatere politică, nu de referat de arestare.

Judecătorul Dragoș Mirea, din nou pe afiș: de la percheziții la divergențe și arestări

Lumea Justiției mai readuce în discuție încă un episod legat de judecătorul CAB Dragoș-Valentin Mirea, cel care a intrat în completul de divergență în cazul lui Călin Georgescu.

Nu e pentru prima oară când numele lui apare în prim-plan. În 23 iunie 2026, același magistrat a emis mandatul de percheziție domiciliară pe numele avocatului Mihai Rapcea, într-un dosar de așa-zisă „propagandă legionară”. Rapcea a fost reținut 24 de ore, după care a fost lăsat rapid în libertate, instanțele respingând din start cererea procurorului Mircea-Bogdan Rocsin de la Parchetul Curții de Apel București (PCAB) de a-l aresta pe avocat, amintește Lumea Justiției.

Cu alte cuvinte, Mirea e magistratul care dă mandat de percheziție când procurorii se înfierbântă prea tare, dar și cel care intră în complet atunci când colegii de la CAB nu se decid dacă politicianul trebuie să doarmă acasă sau la Arestul Central.

Justiția română, sezon nou: „Toți pentru unul, unul după gratii”

Cazul Călin Georgescu și posibila lui coabitare în celulă cu procurorii Niță și Ștefan arată, în miniatură, caricatura unui sistem care se preface că funcționează impecabil:

• judecători care își rezolvă divergențele chemând un al treilea coleg să încline balanța;
• procurori care ajung să experimenteze, pe propria piele, „forța legii” pe care o invocau în rechizitorii;
• politicieni care descoperă, dincolo de ușile cu zăvor, că imunitatea nu ține loc de certificat de cazare pe termen nelimitat.

Iar undeva, între completul de divergență, dosarele de la PICCJ și celulele Arestului Central, România mai bifează un episod de „justiție spectaculoasă”, cu arestări răsunătoare, coincidențe savuroase și un parfum persistent de dublu standard.

Restul, cum bine punctează Lumea Justiției, se va decide nu doar în instanță, ci și în memoria publicului, care începe să vadă tot mai clar că, uneori, singurul loc unde statul de drept mai pare coerent este… pamfletul. (Irinel I.).

Propuneri de eliberare din funcție pentru doi procurori

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, marți, 29 septembrie 2026, două cereri de pensionare, potrivit publicației Lumea Justiției.

În urma deciziei, președintelui României, Nicușor Dan, i-au fost înaintate propunerile de eliberare din funcție, prin pensionare, a procurorilor Liviu Vasilescu, de la DIICOT Craiova, și Ionela Chirilă, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud.

Încetarea suspendării procurorului Bucurică

În aceeași ședință, Secția pentru procurori a CSM a constatat încetarea suspendării din funcție a procurorului Radu-George Bucurică, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin.

Măsura suspendării fusese dispusă în contextul arestării sale preventive. Aceasta a încetat începând cu data de 25 septembrie 2026, ca urmare a revocării arestării preventive, potrivit minutei CSM.

Decizia a fost luată în unanimitate.

Procurorul urmează să fie internat într-o unitate medicală

La 21 septembrie 2026, judecătoarea Adina Cozi, de la Curtea de Apel Alba Iulia, a revocat măsura arestului preventiv și a admis cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind internarea provizorie a procurorului într-o unitate medicală specializată.

Internarea urmează să dureze până la însănătoșire sau până la ameliorarea stării care ar înlătura pericolul ce a determinat luarea măsurii, potrivit informațiilor citate de Lumea Justiției.

Acuzațiile formulate în dosar

Radu-George Bucurică a fost reținut pentru 24 de ore, la 9 august 2026, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

El este cercetat pentru:

• nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
• uz de armă fără drept;
• tulburarea ordinii și liniștii publice;
• portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase;
• două infracțiuni de ultraj.

Incidentul de la localul din comuna Ribița

Potrivit anchetatorilor, incidentul ar fi avut loc în noaptea de 8 spre 9 august 2026, pe terasa unui local public din comuna Ribița, județul Hunedoara, unde se aflau aproximativ 100 de persoane.

Procurorii susțin că Bucurică ar fi avut asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol letal marca Walther, calibru 9×19 mm. Arma ar fi fost deținută în condițiile în care Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Caraș-Severin dispusese anterior anularea permisului de port-armă.

Conform aceleiași surse, procurorul ar fi refuzat să se legitimeze la solicitarea polițiștilor ajunși la fața locului și i-ar fi atacat cu spray iritant-lacrimogen. Ulterior, acesta ar fi fugit, iar în momentul imobilizării ar fi tras cu pistolul asupra sa, susțin procurorii.

Acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție. (Irinel I.).