Connect with us

Featured

Piaţa de artă, pandemie, falsuri, traficuri, piaţa locală

Publicat

pe

Piaţa de artă, pandemie, falsuri, traficuri, piaţa localăPiaţa de artă mondială a rezistat bine pandemiei din 2020, lockdown-urilor, crizei economice. Aproape toate licitaţiile şi, în general, toate vânzările s-au mutat pe digital cu succes. A fost chiar o surpriză foarte plăcută pentru profesioniştii domeniului din toată lumea. 76 % dintre picturi, sculpturi şi obiecte de artă şi-au găsit cumpărătorii. Pentru un an de pandemie, de închideri, e o rată de reuşită foarte bună. Un public nou, de 30-40 de ani, şi-a făcut masiv intrarea pe piaţa de artă devenită majoritar online. Dar estimările au fost prudente şi au rămas deci atrăgătoare, după Thierry Ehrmann, preşedintele Artprice.
Tot după evaluările Artprice, China a revenit în 2020 pe primul loc, şi încă de o manieră categorică, după ce în anteriorii patru ani fusese din nou devansată de SUA. În acest moment, piaţa de artă din China cântăreşte 39 % din piaţa mondială faţă de 27 % SUA şi 15 % Marea Britanie. Un studiu publicat de acelaşi Artprice în toamna lui 2020 arăta că în topul 1 000 al celor mai cotaţi artişti se găsesc 395 de chinezi în raport cu 165 de americani. China şi-a creat o piaţă de artă interioară şi au apărut noi case de licitaţii, subliniază preşedintele Artprice. Şi, cu toate că Hong Kong-ul a fost luat în posesie sever de China, marea metropolă financiară şi comercială asiatică, poarta de intrare şi de ieşire a banilor din China, şi-a menţinut şi chiar întărit rangul. Sotheby’s a realizat un sfert din cifra sa de afaceri la Hong Kong. Şi în 2020 doar Germania a reuşit să-şi crească cifra de afaceri pe piaţa de artă cu 11 %.Pentru piaţa de artă, marele şoc al începutului de an 2021 este apariţia unei cărţi semnată de Vincent Noce, un comentator cunoscut, prezent frecvent în La Gazette de l’Hôtel Drouot – L’Affaire Ruffini, Buchet-Chastel, Paris. E vorba de un incredibil trafic de tablouri vechi false din ultimii 30 de ani, desfăşurat în Italia, Franţa, la Londra, New York, cu implicarea marilor case de licitaţii şi a marilor galerii. Tablouri de Lucas Cranach cel Bătrân, Pieter Brueghel cel Tânăr, Jan Brueghel, Frans Hals, Parmigianino, Oraţio Gentileschi, Andrea Solario etc., toate produse de falsificatori de geniu italieni (cei mai talentaţi !), s-au vândut cu expertize, cu certificate prin cele mai pretenţioase galerii, prin cele mai cunoscute case de licitaţii, la multe, uneori foarte multe milioane de euro. Mai rău, uneori cumpărătorii au fost chiar experţi celebri şi muzee de prestigiu. Cartea a apărut în februarie la Paris, afacerea e în curs, procesul sau procesele n-au avut încă loc, dar poliţia de artă din Franţa e astăzi deja în posesia unui material exploziv. Subiectul va fi urmărit cu toată atenţia de cei interesaţi şi, mai ales, de profesioniştii domeniului.

În ultimii 20 de ani, la expertiza clasică, datorată autorilor de cataloage raisonnés sau specialiştilor în opera unui artist sau a mai multora, s-a adăugat expertiza ştiinţifică, chimică şi fizică. Se studiază pigmenţi, istoria folosirii unor materiale (lemn, cupru, pânză…), a unor lianţi şi culori rare şi, cu toate acestea, unii traficanţi foarte experimentaţi, împreună cu maeştrii falsificatori, reuşesc să păcălească, la nivel de multe milioane de euro, negustori şi experţi cu experienţă, colecţionari pătimaşi şi laboratoare sofisticate din toată lumea.

Am recitit de curând şi cartea care recapitulează o altă enormă afacere de trafic de falsuri – L’Affaire Beltracchi, de Stefan Koldehoff şi Tobias Timm (Babel, 2013). În afacerea Beltracchi e vorba de un trafic de artă modernă, de sfârşit de secol XIX şi mai ales de secol XX : Max Ernst (cel puţin şase opere majore), Fernand Léger, André Lhote, Max Pechstein, Kees Van Dongen, Heinrich Campendonk (zeci de falsuri), André Derain (cel puţin trei tablouri din perioada fauve), Raoul Dufy, Othon Friesz, Georges Braque etc. Sumele sunt şi în acest caz astronomice. Şi aproape toate falsurile s-au vândut cu certificate în regulă. Falsificatorul principal, Wolfgang Beltracchi (de fapt, Fischer – Beltracchi e numele soţiei sale), ţinea foarte mult să-i fie certificate „operele” înainte de-a fi puse în vânzare la Sotheby’s, Christie’s sau în marile galerii din Paris, Londra şi New York. Se estimează că falsurile, copiile, artefactele dubioase au reprezentat în Germania cca 30 % din piaţa de artă în ultimii ani.

Fenomenul falsurilor s-a răspândit foarte mult şi în România în ultimii 30 de ani şi pare în acest moment imposibil de îndiguit. E adevărat însă că falsurile care circulă la noi au valori net mai mici. În plus, falsificarea e mult mai rudimentară – de cele mai multe ori se rezumă la schimbarea de semnături sau la atribuiri prin semnături adăugate ale unor nume mai mari, mai bine cotate. Dar e doar un început. Nu lipsesc nici imitaţiile stângace ale unor nume mari, pe care piaţa le cere : N. Tonitza, Schweitzer-Cumpăna, Victor Brauner, Mattis Teutsch şi alţi avangardişti relativ uşor de imitat. Trebuie să spunem şi că experţii noştri au fost „fabricaţi” în cea mai mare parte pe criterii politice, mai exact, securistice şi de cumetrie. Ministerul Culturii, la fel ca în anii comunismului, e o anexă a Ministerului de Interne sau a unor servicii zise „speciale”. De altfel, majoritatea miniştrilor Culturii din ultimii 15-20 de ani au avut o foarte vagă legătură cu cultura şi cu administrarea ei.

Plaga falsificării e în plină expansiune şi merită să revenim asupra ei. Pentru că foarte multe colecţii din România sunt împănate cu falsuri şi destule colecţii sunt compuse aproape în întregime din falsuri. Destui „colecţionari” ştiu foarte bine ce au în „colecţie”, profilul lor de interlopi nu înşală pe nimeni. Dacă oricine, conştient sau nu, îşi poate atârna pe perete un fals, nu e ilegal, colecţiile de falsuri rămân totuşi foarte suspecte sau cel puţin ciudate. E şi un semnal de alarmă pentru bănci, care ele însele au cumpărat/stocat/garantat foarte multe ciudăţenii „artistice” în acelaşi cunoscut spirit de cumetrie. Faptul că un colecţionar plăteşte un preţ delirant pentru un tablou nu e condamnabil şi în nici un caz în afara legii. Vede el ce face mai departe cu „capodopera” achiziţionată. Inutil să-i explici unui asemenea „colecţionar” de tranziţie din Estul Europei că nici un catalog color şi nici un certificat bombastic nu garantează neapărat autenticitatea sau valoarea financiară a unei opere de artă. Iar faptul că nişte interlopi recenţi îşi închipuie că ei fac cota artiştilor şi dau ora exactă în artă ţine de o halucinaţie binecunoscută a infractorilor şi corupţilor. Urmaşii lor vor vedea cu ce se aleg… Preţurile de la sfârşitul lui 2020 şi începutul lui 2021, enorme în raport cu valoarea modestă a operelor de artă achiziţionate, ne dau o idee despre câţi bani negri mai trebuie reciclaţi în România.

Catastrofa morală, socială şi economică pe care o resimţim cu toţii, derivată din minciuna şi mistificările globale la vreme de pandemie, ca şi evoluţiile ulterioare ale societăţii (educaţionale, culturale, financiare…) nu se văd niciunde mai corect şi mai bine anticipat decât în comerţul de artă. Lucru valabil peste tot, şi deci şi în România.

Petru Romosan

Exclusiv

NOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică

Publicat

pe

De

Într-un sistem care pare să funcționeze după principiul „legea e pentru muritori, nu pentru șefi”, un agent de poliție a simțit pe propria piele ce înseamnă să-ți faci meseria fără să te închini la gradele din oglinda retrovizoare. Povestea sancționării ilegale a unui membru SIDEPOL, demascată recent de Ministerul Afacerilor Interne, pare desprinsă dintr-un manual de intimidare de joasă speță, unde cercetarea disciplinară devine arma preferată pentru reglat conturi între „stăpâni” și „executanți”.

Când „brațul legii” lovește în cine nu trebuie: Ofițerii cu imunitate divină

Totul a început de la un gest care, într-o țară normală, ar fi trecut neobservat: un polițist de teren a oprit în trafic un autoturism. Ghinionul lui? În mașină nu se aflau niște cetățeni obișnuiți, ci doi ofițeri din cadrul Direcției de Ordine Publică a IGPR, care, probabil, se considerau deasupra controalelor rutiere banale. Potrivit informațiilor furnizate de SIDEPOL, în loc să prezinte documentele și să-și continue drumul, eminențele cenușii ale Poliției Române au considerat că aplicarea sancțiunilor contravenționale este un act de „răzbunare”.

Aparent, pentru unii șefi din IGPR, verificarea legalității în trafic este o ofensă personală, nu o atribuție de serviciu. Astfel, realitatea a fost răstălmăcită până când polițistul care a aplicat legea a fost transformat, prin proceduri forțate și interpretări subiective, în „vinovatul” de serviciu.

Controlul Intern sau cum să inventezi vinovății peste termenul de expirare

Dacă circul n-ar fi fost complet, au intrat în scenă „specialiștii” de la Direcția Control Intern. Acești veritabili magicieni ai hârțogăriei au decis că un polițist merită ars la salariu cu 10% timp de două luni, ignorând un detaliu „minor”: legea. Deși dosarul penal pe aceleași fapte fusese deja clasat – deci infracțiunea nu exista nici măcar în imaginația procurorilor – brațul înarmat al birocrației interne a insistat să lovească.

Cea mai mare sfidare a logicii juridice rămâne însă gestionarea timpului. Deși conducerea cunoștea fapta încă din anul 2023, s-au trezit să aplice sancțiunea abia la finalul anului 2025. O întârziere care pute nu doar a incompetență, ci a rea-voință calculată, încercând să resusciteze un caz prescris doar pentru a preda o lecție de „umilință” celor care nu știu să închidă ochii în fața gradelor mari.

MAI dă cu prescripția în capul „executanților” din IGPR

Sindicatul SIDEPOL a intervenit în acest teatru al absurdului, demonstrând la forul superior că tot castelul de nisip construit de IGPR este o ilegalitate flagrantă. Ministerul Afacerilor Interne a fost nevoit să pună capăt mascaradei, confirmând că sancțiunea a fost aplicată cu încălcarea brutală a termenelor legale.

Rezultatul? Admiterea contestației și anularea dispoziției semnate de Inspectorul General al Poliției Române. O victorie amară care scoate la iveală un putregai sistemic: utilizarea cercetărilor disciplinare ca instrument de presiune.

Concluzia: Legea e egală, dar nu pentru „Băieții Deștepți” din Inspectorat

Acest caz rămâne o pată pe obrazul instituției, demonstrând că, în timp ce polițiștii din stradă sunt vânați pentru că își fac treaba, birourile călduțe de la București sunt ocupate cu „interpretări subiective” și intimidări. Rămâne o întrebare legitimă: cine răspunde pentru timpul și resursele consumate în această încercare disperată de a sancționa un om nevinovat, doar pentru a proteja egoul rănit al unor ofițeri care au uitat că, înainte de a fi șefi, sunt supuși aceleiași legislații rutiere ca orice alt român? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Anchete

Mită de 100 de euro, refuzată categoric: Doi polițiști din Călărași au ales onoarea în locul banilor „murdari”

Publicat

pe

De

Doi agenți de poliție din municipiul Călărași au devenit protagoniștii unui gest de integritate care face cinste uniformei statului român. Aceștia au respins ferm tentativa unui tânăr șofer de a „stinge” o contravenție rutieră cu o bancnotă de 100 de euro, demonstrând că profesionalismul nu are preț de negociere.

Tentativă de „negociere” în trafic: RCA-ul lipsă, biletul spre dosarul penal

Totul a început ca un control de rutină pe străzile municipiului Călărași. Agenții de poliție Anghel Sofian Gabriel și Din George Alex, din cadrul Biroului de Ordine Publică, au interceptat în trafic un autoturism condus de un tânăr de 21 de ani. Verificările au scos la iveală o neregulă gravă: vehiculul rula fără o poliță RCA valabilă, fapt ce atrage după sine sancțiuni aspre și reținerea certificatului de înmatriculare.

În loc să își asume responsabilitatea, tânărul conducător auto a încercat o metodă „clasică” de a scăpa de lege. Acesta le-a oferit celor doi agenți suma de 100 de euro, sperând că banii vor înlocui amenda și măsurile complementare.

Onoarea sub uniformă: Un „NU” hotărât corupției

Reacția polițiștilor a fost însă una exemplară și lipsită de ezitări. Gestul tânărului a fost respins imediat, iar cei doi agenți au trecut la etapa următoare a aplicării legii: sesizarea organelor de anchetă pentru infracțiunea de dare de mită.

Sursa informației, sindicatul SIDEPOL (din care fac parte cei doi agenți), a salutat public atitudinea membrilor săi, subliniind că astfel de gesturi sunt esențiale pentru a reclădi încrederea populației în instituția Poliției Române. „Onoarea și corectitudinea sunt valori esențiale în această profesie”, au transmis reprezentanții organizației sindicale, mândri de colegii lor care nu s-au lăsat tentați de câștiguri ilicite.

Lecție de profesionalism la 21 de ani

Cazul de la Călărași servește drept avertisment pentru toți cei care cred că pot eluda legea prin „mici atenții”. Pentru tânărul șofer, miza a crescut dramatic: de la o simplă sancțiune contravențională pentru lipsa asigurării, acesta se confruntă acum cu rigorile Codului Penal.

Atitudinea agenților Anghel Sofian Gabriel și Din George Alex este prezentată ca un model de bune practici în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Într-un sistem adesea criticat, astfel de momente în care agenții își fac datoria „ca la carte” reprezintă, în viziunea colegilor de breaslă, pași concreți către o societate în care legea este egală pentru toți, indiferent de suma oferită la geamul mașinii de poliție. (Sava N.).

Citeste in continuare

Featured

Fiasco la ANAF: Sechestru pe „fantome” și vânătoare de vrăjitoare în scandalul celor 200 de mașini dispărute

Publicat

pe

De

Marele scandal al mașinilor evaporate din gestiunea Fiscului se dovedește a fi, în realitate, o farsă birocratică de proporții. În timp ce conducerea instituției indică posibile acte de corupție, realitatea din teren este mult mai absurdă: inspectorii au pus sechestru pe bunuri care existau doar în dosare, în timp ce evazioniștii au avut tot timpul din lume să își „curețe” parcurile auto.

Sechestru pe iluzii: Mașinile care n-au văzut niciodată curtea Fiscului

O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, scoate la iveală un adevăr stânjenitor pentru autoritățile fiscale. Mult trâmbițata dispariție a 200 de autoturisme sechestrate este, în fapt, un eșec sistemic. Bunurile pe care ANAF plănuia să le scoată la licitație nu au fost niciodată în custodia instituției, ele figurând doar „scriptic” în bazele de date, în timp ce fizic erau de mult înstrăinate de proprietari.

Sursa citată subliniază că acest „fiasco” este rezultatul direct al unor proceduri de inspecție sterilă, care consumă resurse umane imense fără a produce rezultate palpabile. Inspectorii se văd nevoiți să „aresteze” hârtii, în timp ce bunurile reale dispar în hățișul unor procese interminabile.

Război intern: Conducerea dă vina pe angajați, sindicatele acuză sistemul

În loc să analizeze vidul legislativ, președintele ANAF, Adrian Nica, a ales să alimenteze suspiciunile de corupție în rândul propriilor subalterni. Într-un comunicat oficial, acesta a vorbit despre „posibile comportamente neconforme” și „suspiciuni privind integritatea unor angajați”, declanșând o serie de monitorizări interne pentru a alinia stocurile faptice cu cele de pe hârtie.

Replica sindicaliștilor nu s-a lăsat așteptată și este una devastatoare. Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea”, a declarat pentru Ziarul Național că șeful ANAF pare să simtă „o plăcere perversă” în a-și acuza colegii înainte de a face o cercetare reală. Conform liderului sindical, nimeni nu este atât de nesăbuit încât să lase să dispară o mașină aflată în responsabilitatea sa directă; problema este că mașinile nu au intrat niciodată în acea responsabilitate.

Legislație pentru „fraieri”: Cum scapă marii evazioniști cu Lamborghini

Principala acuzație adusă de sindicate vizează procedurile învechite care „leagă de mâini și de picioare” inspectorii fiscali. În timp ce Fiscul se judecă ani de zile cu o firmă, bunurile acesteia pot fi vândute de nenumărate ori. Rezultatul? Inspectorii ajung să facă controale la „mortăciuni” – firme fantomă deținute de persoane care nu sunt de găsit, unde singura captură rămâne „praful de pe tobă”.

„Ne trimit să-l prindem pe ăla care fuge de tine cu Lamborghini, în timp ce noi suntem legați la ochi”, a punctat ironic Dorin Modure. Mesajul este clar: sistemul actual permite celor care cunosc portițele legale să se descurce, în timp ce ANAF rămâne să gestioneze o bază de date plină de sechestre pe bunuri inexistente, oferind publicului spectacolul unei eficiențe care se oprește la marginea colii de hârtie.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

NOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică

Într-un sistem care pare să funcționeze după principiul „legea e pentru muritori, nu pentru șefi”, un agent de poliție a...

Exclusiv2 zile ago

Marea ghenă ploieșteană: Cum se dă „Bin Go” la miliarde sub bagheta magicianului Ganea și a Primarului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a depășit faza de vodevil și a intrat oficial în epoca „penalului de aur”. În timp ce...

Exclusiv3 zile ago

DE LA DOSARE PENALE, CU ONORURI, ÎN SEIFUL APĂRĂRII NAȚIONALE: EPISODUL „ADRIANA MIRON” ȘI FARSA „FĂRĂ PENALI”

Să ne așezăm comod și să admirăm, încă o dată, spectacolul grotesc al politicii românești, unde sloganurile se transformă în...

Exclusiv3 zile ago

Ploiești, capitala kitsch-ului ilegal: Unde panoul dă tonul și Primăria doarme-n papuci

Orașul Ploiești, un exemplu strălucitor de haos urbanistic și de cum „băieții deștepți” fac legea, în timp ce autoritățile se...

Exclusiv3 zile ago

Ploiești: Republica gunoaielor și circul politicienilor amuțiți! Când 10 milioane de euro se evaporă, dar primarul e prea ocupat cu gimnastica și fanfara!

Orașul lui Caragiale s-a transformat definitiv în scenă principală a absurdului, unde piesa se joacă pe banii contribuabililor, cu un...

Exclusiv3 zile ago

Epopeea „proprietății intelectuale” la MAI: Când satira sindicatelor a spulberat iluzia birocraților!

Era să râdem cu lacrimi la începutul anului 2025, când pe holurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și prin cotloanele Inspectoratului...

Exclusiv4 zile ago

Ospiciul Antigrindină: Pacienții plătesc tratamentul, medicii sifonează banii și ne servesc pește cu argint!

România, o republică bananieră unde plouă cu minciuni și se mănâncă argint pe banii tăi! Bine ați venit, dragi contribuabili...

Exclusiv4 zile ago

„Șeful arestului” a condus „dreptul”: Când IGPR a descoperit (după 5 ani) că legea e… obligatorie!

Bucurați-vă, iubiți contribuabili! Ministerul Afacerilor Interne, prin atotputernicul Inspectorat General al Poliției Române (IGPR), a livrat recent o nouă demonstrație...

Exclusiv4 zile ago

Paștele negru al uniformei: Cum Guvernul Bolojan i-a pus pe polițiști la postul mare permanent!

România, țara absurdului unde apărătorii legii și ordinii sunt tratați mai prost decât ultimul funcționar de la ghișeu. Într-o mișcare...

Exclusiv4 zile ago

Safari de noapte în Gorj: Când poliția joacă de-a v-ați ascunselea cu minorii la volan și părinții agresivi!

În pitorescul județ Gorj, unde, se pare, adrenalina curge mai ceva ca râul Jiu, o intervenție care ar fi putut...

Exclusiv5 zile ago

Circus maximus Antigrindina – Când statul e „Pilot” fără busolă, „operativ” fără omologare și „toxicolog” fără neuron!

EXCLUSIV: România, țara în care „protecția” ți-o iei în cap (sau în farfurie)! Ani la rând, scena politică și administrativă...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova: Biroul Control Intern, „orbul găinilor” cu brevet oficial? Cum se acoperă minciunile polițiștilor în fața body-cam-ului!

Prahova, un tărâm unde absurdul judiciar atinge cote alarmante, continuă să defileze cu un spectacol demn de comedia neagră, regizat...

Exclusiv5 zile ago

Ploiești, capitala gunoaielor și a milioanelor evaporate: Când Primarul joacă teatrul absurd pe spinarea ta!?

Stimați ploieșteni, dragi spectatori la cel mai grotesc show administrativ al ultimelor decenii! Ridicați-vă de pe scaunele pline de praf...

Exclusiv5 zile ago

Fabrica de fericire: Rețeta scandalului, cu zahăr fantomă și autorități adormite sub bagheta „baronului” Nan de la COCA-COLA PLOIEȘTI!

Ați crezut vreodată că fericirea poate fi fabricată? Dar, mai important, că poate fi jefuită, sub ochii „vigilenți” ai instituțiilor...

Exclusiv6 zile ago

Fluierul pervers și corul tăcerii: Când „Don Juan-ul” dâmbovițean al FRF transformă loturile naționale în pepiniere de fete mamă la 15 ani!

O „educație” cu sămanța indoielii: Cazul Tătăranu și ruina morală a sportului românesc! Pregătiți-vă pentru o poveste care nu doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv