Actualitate
InfoCons: Aproape 5 milioane de români au învățat cum să reducă risipa alimentară

Distribuie pe rețelele tale sociale:
În plină pandemie globală, românii sunt tot mai interesați de reducerea risipei alimentare. Cel puțin așa arată rezultatele interimare ale Proiectului ”Respect mâncării!”, derulată de InfoCons, împreună cu alte 6 organizații din Lituania, Bulgaria, Letonia, Estonia, Croația și Bangladesh în cadrul proiectului co-finanțat de Uniunea Europeană ”Global learning approach on food waste in non-formal education” (Abordarea globală privind risipa alimentară prin educație non-formală).
Campania, lansată în 2018, și-a propus creșterea gradului de educare și informare a consumatorilor cu privire la interconexiunile determinate de risipa alimentară, sensibilizarea grupurilor țintă asupra interdependenței globale și a problemelor de mediu și dezvoltare socială, precum și promovarea posibilităților de evitare a crearii de deșeuri alimentare prin prezentarea de modele de consum ce pot fi modificate la nivelul gospodăriilor contribuind, la rândul lor, la reducerea impactului asupra mediului și a impactului social la nivel global.
În total, aproape 5 milioane de români au învățat ce acțiuni pot întreprinde pentru a reduce risipa alimentară, ca urmare a Proiectului ”Respect mâncării!”, derulate preponderent online, pe canalele de social media, Facebook, Instagram, YouTube. Mai mult, rezultatele înregistrate arată o dublare a numărului de persoane interesate de risipa alimentară și combaterea acesteia în ultimul an, adică în perioada pandemiei.
”Creșterea numărului de persoane interesate de tema risipei alimentare în al treilea an de campanie este o dovată clară a eficienței și succesului acțiunilor noastre. InfoCons luptă continuu, de 10 ani, pentru promovarea reducerii risipei alimentare, atât prin conștientizarea și educarea cetățenilor în calitate de consumatori, dar și a agenților economici, pentru ca întreg lanțul de la producție până pe masa consumatorului să poată fi monitorizat printr-o trasabilitate care, pe lângă calitatea produselor să aducă și o reducere semnificativă a risipei agroalimentare”, a declarat Sorin Mierlea – Președinte InfoCons.
Anul trecut, pe 29 septembrie, de Ziua Internațională de conștientizare asupra risipei și pierderilor de alimente, InfoCons a lansat și numărul scurt de telefon 0219615, număr cu tarif normal în rețeaua Telekom, apelabil din toate rețelele, pentru informarea consumatorilor, dar și pentru înregistrarea sesizărilor, în domeniul risipei și pierderilor alimentare.
Campania ”Respect mâncării!” s-a dovedit utilă consumatorilor români, mai ales în perioada de început a pandemiei, când frica de un eventual risc de a rămâne fără resurse alimentare i-a făcut pe români, ca de altfel pe mulți cetățeni ai altor țări, să își facă provizii în exces, fără un plan real.
Risipa și pierderile alimentare au nu doar un impact negativ asupra mediului, dar contribuie și la pierdere semnificativă a calității vieții. Pierderea și risipa alimentară se traduc, de fapt, în costuri directe pentru consumatori, de multe ori costuri foarte mari și nejustificate.
Criza provocată de noul coronavirus a demonstrat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul între activitatea umană și natură. Devine tot mai evidentă necesitatea asigurării unui echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, aproximativ o treime din produsele alimentare destinate consumului uman la nivel mondial sunt irosite, ceea ce generează costuri economice și ecologice semnificative. Doar în Europa, 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, iar 5 milioane de tone provin din România care ocupă, astfel, locul 9 în clasamentul risipei. Pe de altă parte, oficialii români anunțau anul trecut că un român aruncă în medie, într-un an, 129 de kilograme de mâncare, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne, și că 12% din mâncarea cumpărată ajunge la coşul de gunoi.
”Ne dorim ca, prin educare și informare, să contribuim la realizarea obiectivului de reducere cu 50% a risipei alimentare până în anul 2030, prevăzut în Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată de ONU, pe care România și-a asumat-o. Mai avem mult de muncit până la această performanță, dar rezultatele campaniei noastre ne demonstrează că am reușit să facem un pas important în direcția corectă”, a adăugat Sorin Mierlea – Președinte InfoCons.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!