Actualitate
Instituto Cervantes Madrid – 30 de ani de existenţă
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Miercuri, 24 martie, debutează oficial la Madrid seria evenimentelor pregătite pentru a marca împlinirea celor 30 de ani de la înfiinţarea Instituto Cervantes, cu vizita Prinţesei Leonor a Spaniei.
Prinţesa de Asturias, în vârstă de 15 ani, va marca astfel prima sa apariţie publică solo în calitate oficială. Pe data de 24 martie, la ora 12.00, ea va face o vizită la sediul Instituto Cervantes din Madrid, unde va depune oficial la Caja de las Letras şi exemplarul Constituţiei Spaniole din care a citit public pe 31 octombrie 2018, la aniversarea a 40 de ani de la aprobarea Constituţiei. Vizita Prinţesei Leonor reprezintă un important gest simbolic din partea Casei Regale de sprijinire a Instituto Cervantes în activitatea sa de promovare a valorilor culturale.
Seria de evenimente plănuite pentru această aniversare, derulate sub motto-ul „30 anos creando hispanistas” / „30 de ani de când creăm hispanişti”, se va desfăşura de-a lungul întregului an, încheindu-se cu o acţiune culturală care va avea loc în Congresul Deputaţilor, unde reprezentanţii diferitelor grupuri parlamentare vor citi fragmente din cărţi aparţinând diferitelor literaturi şi limbi vorbite în Spania: spaniolă, catalana, galiciana şi basca.
Referitor la sloganul ales pentru a marca această cifră rotundă de la fondarea Institutului Cervantes, Luis Garcia Montero, directorul instituţiei, mărturisea într-o apariţie publică recentă că formula „30 anos creando hispanistas” are puterea de a oferi deschidere, ducând ideea de hispanist dincolo de graniţele stricte ale iubitorilor de cultură şi istorie: „Hispanist este oricine care, indiferent de spaţiul în care locuieşte, este interesat de cultura spaniolă, de cinematograful spaniol, de gastronomie, de sportul spaniol şi aşa mai departe”.
Lista personalităţilor culturale care vor fi implicate în Campania aniversară este impresionantă.
Pe 29 martie, va avea loc Congresul Internaţional de Flamenco (după semnarea acordului cu Union Flamenco), în prezenţa lui Carmen Linares, Arcangel, Rocio Marquez şi Marina Heredia.
Pe 6 aprilie, responsabila Secretariatului General Iberoamerican (SEGIB), Rebeca Grynspan, şi scriitorii Fernando Iwasaki şi Marta Sanz vor participa prezenţi la lansarea cărţii „Lo uno y lo diverso”, editată de Cervantes şi Espasa. Cu participare de la distanţă vor interveni Sergio Ramirez, Laura Restrepo şi Juan Villoro, pentru a sărbători această carte ce marchează unitatea unei limbi a cărei diversitate este unul dintre punctele sale esenţiale.
Pe 22 aprilie, în cadrul Săptămânii Cărţii, mari autori precum Manuel Rivas, Bernardo Atxaga, Carme Riera, Luis Alberto de Cuenca, Antonio Munoz Molina sau Cristina Fernandez Cubas (care scriu în diferite limbi) vor vorbi, în Caja de las Letras, despre moştenirea colectivă pe care o reprezintă lumea editorială, aducând omagiu unor edituri istorice precum Alfaguara, Espasa Calpe sau Alianza Editorial.
Tot în aprilie va fi inaugurată, la sediul din Alcala de Henares (Madrid), ceea ce va purta numele de Biblioteca Patrimonială, care va conserva şi digitaliza „tezaurul uriaş bibliografic” al reţelei de biblioteci ale Institutului. În plus, în Săptămâna Scrisului în Spaniolă vor participa creatori tineri şi consacraţi în centrele din New York, Chicago, Manchester şi Manila.
Pe 6 iunie, se va deschide, în Caja de las Letras, legatul artistic lăsat de Luis Garcia Berlanga, în ziua în care cineastul ar fi împlinit o sută de ani. Şi înainte de finalul anului, se va inaugura, în sediul central al Băncii Cervantes, un tip de muzeu interactiv dedicat cuvântului şi spaniolei. De asemenea, se va prezenta „Cartea Verde a Institutului Cervantes”, un demers pentru sustenabilitate şi conştiinţă ecologică, şi se va edita noul anuar ce va accentua progresul unei limbi folosite de aproape 500 de milioane de vorbitori de spaniolă, aproximativ 70% mai mult decât în urmă cu trei decenii.
Pentru că una dintre misiunile principale ale Institutului Cervantes o reprezintă promovarea limbii spaniole, a doua cea mai vorbită limbă din lume, campania aniversară a atras alături de acest eveniment o serie de personalităţi din spaţiul Americii Latine, „activişti hispanici” precum actriţa columbian-americană Sofia Vergara, câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul peruan Mario Vargas Llosa sau autoarea braziliană Nelida Pinon. Lor li se vor alătura şi alte nume importante ale culturii, personalităţi care vor continua să sprijine această campanie de 30 de ani care îi transformă pe toţi iubitorii de spanioli în hispanişti.
Astăzi, Institutul Cervantes este prezent în 88 de oraşe din 45 de ţări, fiind una dintre cele mai importante reţele culturale din lume. Planurile de extindere din acest an aniversar vizează inaugurarea de noi sedii la Milano, Napoli şi Oran, precum şi biblioteca din Paris din bulevardul central Marceau.
Filiala de la Bucureşti a Institutului Cervantes a fost deschisă în 1995, sediul actual fiind situat pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 38, în clădirea Hotelului Cişmigiu. Filiala de la Bucureşti dispune de săli de curs, bibliotecă, un auditorium şi o sală de expoziţii. În prezent, Institutul este condus de Jorge Jimenez-Zumalacarregui.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



