Trei dintre cele mai mari firme de apărare din Europa au ajuns la un acord pentru a-și uni afacerile spațiale, un demers motivat nu doar de imperativele pieței în fața rivalului american SpaceX, ci și de anxietatea crescândă a statelor europene cu privire la protejarea suveranității colective, potrivit oficialilor guvernamentali și experților.
Un răspuns strategic la amenințările globale
Această mișcare a Airbus, Leonardo și Thales vine într-un moment în care instituțiile cheie ale Europei cu rol în spațiu, precum și marile puteri spațiale precum Franța, Germania și Italia, își îndreaptă tot mai mult atenția spre consolidarea capacităților spațiale militare.
Proiectul Bromo: O nouă forță europeană în spațiu
Cele trei firme au declarat într-o declarație comună că noua lor companie mixtă, supranumită Proiectul Bromo până la alegerea unui nume oficial, are ca scop consolidarea „capacității de inovare, a autonomiei strategice și a competitivității” Europei în sectorul spațial (cu excepția lansărilor). Partenerii previzionează o cifră de afaceri anuală de 6,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari).
O replică europeană la Starlink?
Fuziunea, aflată în discuție de un an, a fost prezentată pe scară largă ca un efort european de a construi o putere satelitară cu capacitatea de a rivaliza cu Starlink-ul SpaceX. Atât Airbus, cât și Thales participă deja la un program comun finanțat de Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA), care lucrează la construirea unei rețele de comunicații prin satelit și internet similară Starlink pe orbita joasă a Pământului, numită Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite, sau IRIS2. Un contract inițial de 12 ani, în valoare de aproximativ 10,6 miliarde de euro (12,3 miliarde de dolari), a fost semnat în decembrie 2024 de Comisie și de consorțiul SpaceRISE condus de Eutelsat, SES și Hispasat, și susținut de Thales Alenia Space, OHB, Airbus Defence and Space, Telespazio, Deutsche Telekom, Orange, Hisdesat și Thales Six.
O strategie complexă, nu un simplu „Starlink killer”
Cu toate acestea, analiștii subliniază că nici constelația IRIS2 de aproximativ 282 de sateliți, nici Proiectul Bromo, nu sunt suficient de mari pentru a depăși Starlink-ul de unul singur, ci mai degrabă sunt piese dintr-un mozaic de activități europene menite atât să consolideze influența regională pe piața internațională, cât și să mențină un punct de sprijin în războiul geopolitic intens pentru ceruri purtat de China, Rusia și Statele Unite.
Potrivit lui Caleb Henry, director de cercetare la Quilty Space, citat de Breaking Defense, „Proiectul Bromo nu este un ucigaș Starlink. Punerea în comun a producției poate da putere producției de sateliți, dar utilizarea deplină a acestei capacități înseamnă construirea unei mega-constelații, iar … IRIS2 este prea mic pentru a satisface această nevoie.”
Suveranitatea europeană în joc
Henry a adăugat: „Proiectul Bromo este o acțiune de suveranitate. Fuziunea celor mai mari doi producători de sateliți din Europa, plus afacerea spațială a Leonardo, ar fi fost considerată sever anticoncurențială în urmă cu un deceniu. Astăzi, cel mai mare risc competitiv perceput nu este un monopol european, ci faptul de a fi lăsat în urmă de SUA și China. În loc să aibă giganți spațiali europeni care concurează puternic între ei, ei se pot concentra pe câștigarea de afaceri împotriva concurenței din afara continentului și, făcând acest lucru, pot păstra rolul Europei în politica de mare putere a spațiului.”
Fortificarea capacităților militare spațiale
Aceasta include consolidarea poziției Europei în spațiul militar, a declarat un oficial guvernamental european pentru Breaking Defense. Țările europene „s-au trezit” atât la importanța centrală a capacităților spațiale pentru puterea militară, cât și la amenințările tot mai mari la adresa sistemelor spațiale reprezentate de Rusia și China, a explicat oficialul. Tim Farrar, un analist veteran al pieței spațiale europene, a fost de acord. „Toată lumea manevrează în jurul interesului UE pentru spațiu și interesului pentru apărare”, a spus el.
Un moment strategic pentru influență
Mai mult, calendarul acordului de fuziune pare să fi avut ca scop anticiparea reuniunilor majore de sfârșit de an ale diferitelor instituții europene pentru a stabili prioritățile și finanțarea viitoare, a declarat oficialul guvernamental european.
Planuri ambițioase pentru apărare și securitate spațială
Consiliul European, organul de conducere al Uniunii Europene cu 27 de membri, a aprobat un nou plan cincinal pentru dezvoltarea capacităților de apărare, numit „Preserving Peace — Defence Readiness Roadmap 2030”, care include dezvoltarea unui „Scut Spațial European” printre cei patru piloni ai săi.
„Consiliul European solicită dezvoltarea comună accelerată a activelor și serviciilor spațiale care servesc scopurilor de securitate și apărare, precum și protecția activelor existente, inclusiv a activelor cu dublă utilizare, având în vedere importanța lor pentru autonomia strategică a Europei”, se arată în comunicatul de presă al consiliului.
Comisia Europeană, ramura executivă a UE responsabilă de gestionarea bugetului colectiv, a propus noul plan la 15 octombrie, dar a inclus puține detalii despre conceptul de scut spațial, cu excepția faptului că ideea este de a construi pe baza programelor actuale ale UE, cum ar fi Galileo — versiunea europeană a rețelei de sateliți GPS a SUA — și IRIS2.
În plus, ESA va organiza reuniunea sa ministerială în perioada 26-27 noiembrie, unde cele 23 de state membre vor decide asupra unei propuneri a directorului Josef Aschbacher de a cheltui aproximativ 23 de miliarde de euro (26,25 miliarde de dolari), o creștere de 36% față de ultimul buget stabilit în 2022, potrivit unui articol din iunie din SpaceIntel Report.