Actualitate
UE va institui noi parteneriate europene şi va investi 10 miliarde euro pentru tranziţia verde şi digitală
Comisia Europeană a propus, marţi, instituirea a 10 noi parteneriate europene între Uniunea Europeană, statele membre şi/sau sectorul de profil, pentru a accelera tranziţia către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi digitală, şi a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă şi mai competitivă.
Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, UE va asigura finanţare de aproape 10 miliarde de euro, partenerii contribuind la rândul lor cu investiţii de o valoare cel puţin echivalentă finanţării UE. Se estimează că prin corelarea contribuţiilor se vor mobiliza investiţii suplimentare care să sprijine tranziţia şi că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, mediul şi societatea.
„Parteneriatele UE vor avea un rol fundamental în stimularea dublei tranziţii verzi şi digitale pentru sectorul mobilităţii şi al transporturilor. Pentru ca ambiţiile noastre să devină realitate, trebuie să dezvoltăm tehnologii disruptive care să introducă pe piaţă nave şi aeronave cu emisii zero, trebuie să dezvoltăm şi să implementăm mobilitatea cooperativă, conectată şi automatizată şi trebuie să facilităm o gestionare a traficului mai eficientă şi mai modernă”, a declarat comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean.
Parteneriatele europene instituţionalizate propuse au scopul de a îmbunătăţi gradul de pregătire şi răspunsul UE la bolile infecţioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviaţia curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producţia de energie, de a asigura poziţia de lider a Europei în domeniul tehnologiilor şi infrastructurilor digitale şi de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.
Cele zece parteneriate, dintre care unele au la bază întreprinderi comune existente, sunt următoarele:
Sănătatea la nivel mondial, EDCTP3 – parteneriatul va oferi noi soluţii pentru reducerea incidenţei bolilor infecţioase în Africa Subsahariană şi va consolida capacităţile de cercetare pentru a gestiona cazurile de reapariţie a bolilor infecţioase în Africa Subsahariană şi în întreaga lume şi a răspunde la acestea; Parteneriatul îşi propune ca până în 2030 să dezvolte şi să implementeze cel puţin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecţioase şi să sprijine cel puţin 100 de institute de cercetare din 30 de ţări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute; Iniţiativa pentru inovare în domeniul sănătăţii – iniţiativa va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii la nivelul UE care să faciliteze transpunerea cunoştinţelor ştiinţifice în inovaţii concrete. Vor fi abordate aspectele legate de prevenire, diagnosticare, tratament şi gestionarea bolilor. Iniţiativa va contribui la atingerea obiectivelor Planului european de combatere a cancerului, ale noii Strategii industriale pentru Europa şi ale Strategiei farmaceutice pentru Europa;
Tehnologii digitale esenţiale: acestea cuprind componente electronice, proiectarea, fabricarea şi integrarea lor în sisteme şi software-ul care defineşte modul în care funcţionează respectivele componente; obiectivul general al parteneriatului este de a sprijini transformarea digitală a tuturor sectoarelor economice şi societale şi Pactul verde european, precum şi de a sprijini cercetarea şi inovarea în vederea următoarei generaţii de microprocesoare;
Bioeconomie circulară în Europa – parteneriatul va contribui în mod semnificativ la obiectivele climatice pentru 2030, deschizând calea către neutralitatea climatică până în 2050, şi va spori sustenabilitatea şi circularitatea sistemelor de producţie şi consum, în conformitate cu Pactul verde european; scopul parteneriatului este dezvoltarea şi extinderea aprovizionării durabile cu biomasă şi transformarea acesteia în bioproduse, precum şi de a sprijini implementarea bioinovării la nivel regional, cu implicarea activă a actorilor locali şi în vederea revitalizării regiunilor rurale, costiere şi periferice;
Hidrogen curat – parteneriatul va accelera dezvoltarea şi implementarea unui lanţ valoric european pentru tehnologii pe bază de hidrogen curat, contribuind la sisteme energetice durabile, decarbonizate şi pe deplin integrate; alături de Alianţa pentru hidrogen, parteneriatul va contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prezentate în Strategia UE pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic. Accentul se va pune pe producţia, distribuţia şi stocarea de hidrogen curat, precum şi pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele şi aplicaţiile pentru transportul cu vehicule grele;
Aviaţie curată – parteneriatul deschide calea către neutralitate climatică pentru sectorul aviaţiei, prin accelerarea dezvoltării şi implementării de soluţii rezultate din cercetarea disruptivă şi inovare. Scopul parteneriatului este dezvoltarea următoarei generaţii de aeronave extrem de eficiente şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi surse de energie, motoare şi sisteme, îmbunătăţind competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă în sectorul aviaţiei, ceea ce va fi deosebit de important pentru redresare;
Sistemul feroviar al Europei: parteneriatul va accelera dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale şi automatizate, pentru a obţine transformarea radicală a sistemului feroviar şi pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european. Prin contribuţia la îmbunătăţirea competitivităţii, parteneriatul va sprijini poziţia de lider tehnologic a Europei în sectorul feroviar;
Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european 3 – scopul iniţiativei este accelerarea transformării tehnologice a managementului traficului aerian în Europa, aliniindu-l la era digitală, transformarea spaţiului aerian european în cel mai eficient şi mai ecologic spaţiu european din lume şi sprijinirea competitivităţii şi a redresării sectorului aviaţiei din Europa în urma crizei provocate de coronavirus;
Reţele şi servicii inteligente – parteneriatul va sprijini suveranitatea tehnologică pentru reţelele şi serviciile inteligente, în conformitate cu noua strategie industrială pentru Europa, cu noua Strategie de securitate cibernetică a UE şi cu setul de instrumente pentru reţelele 5G. Scopul parteneriatului este de a contribui la soluţionarea provocărilor societale şi de a favoriza tranziţia digitală şi verde, precum şi de a sprijini tehnologiile care vor contribui la redresarea economică;
Metrologie – parteneriatul urmăreşte să accelereze poziţia de lider mondial a Europei în cercetarea metrologică, creând reţele europene autonome în domeniul metrologiei, menite să sprijine şi să stimuleze noi produse inovatoare, să răspundă provocărilor societale şi să favorizeze elaborarea şi punerea în aplicare eficace a reglementărilor şi a standardelor care stau la baza politicilor publice.
Propunerea separată privind parteneriatul în domeniul metrologiei în temeiul articolului 185 din TFUE va fi adoptată printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului, în urma consultării Comitetului Economic şi Social European.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 24 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 14 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



