În actuala conjunctură prin care trece agricultura noastră, în zonele rurale, calul este încă în actualitate din raţiuni economice practice, ca o sursă importantă de energie neconvenţională pentru tracţiune. pentru lucrările agricole ce se efectuează în gospodăriile individuale, în construcţii, în exploatarea lemnului din păduri, precum şi în zonele de agrement şi pentru sport.

Rentabilitatea creşterii acestei specii este condiţionată şi de modul în care crescătorii de cabaline respectă condiţiile de bunăstare (adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, exploatare) şi în mod prioritar, normele de protecţie sanitară veterinară, respectiv asigurarea statusului de sănătate.

Dintre bolile, transmisibile, cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de ecvine, Anemia Infecţioasă este afecţiunea care generează pierderi economice importante prin reducerea efectivelor datorate sacrificării sau moartea animalelor bolnave, prin costurile mari pentru supravegherea şi eradicarea bolii, a restricţiilor privind mişcarea animalelor pe plan local, naţional şi internaţional.

Pentru informarea crescătorilor de cabaline, reamintim că, Anemia Infecţioasă Ecvină (A.I.E.) cunoscută şi sub denumirea de febra de mlaştină, este o boală virală produsă de un lentivirus cu acţiune complexă, fiind răspândită pe tot globul, mai des în zonele endemice, unde există ape stătătoare sau mlaştini şi unde principalii vectori, insectele hematofage se dezvoltă în număr mare, fiind o afecţiune la care sunt receptive toate ecvinele, indiferent de rasă, vârstă, sex (cai, măgari, catâri).

Virusul are capacitatea unică de a infecta animalele receptive pe viaţă, producând atacuri intermitente de boală, urmate de perioade în care animalul poate părea normal ca stare generală.

Sursa principală de infecţie o reprezintă animalele bolnave, fără semne clinice de boală, virusul fiind transmis mecanic prin sange, pe orizontală şi pe verticală, prin:

– contaminarea prin vecinătate, care presupune prezenţa agentului etiologic în mediul apropiat (exploataţii şi efective de animale învecinate) pe o rază de 200 de metri, permiţând introducerea virusului într-un efectiv indemn, prin insecte hematofage (ţânţari, muşte de grajd) care imprimă bolii un caracter sezonier în perioadele calde şi umede ale anului când insectele au o activitate maximă;

– contaminarea prin folosirea de seringi infectate, ace, sonde stomacale sau alte echipamente chirurgicale nesterilizate;

– contaminarea prin introducere în exploataţii indemne, de animale din efective şi exploataţii contaminate prin cumpărare, transfer temporar, donaţii, etc;

– contaminarea pe verticală se realizează prin utilizarea în activitatea de reproducţie a materialului seminal sau a armăsarilor potenţial infectaţi cu virusul A.I.E. şi transmiterea transplacentară a infecţiei de la mamă la făt.

Perioada de incubaţie a bolii este de 1-3 săptămâni până la 90 de zile, în forma acută animalele prezintă febră ridicată permanentă sau cu remisiuni, anemie, edeme declive reci în diferite regiuni ale corpului, tulburări cardiovasculare (puls accelerat, aritmic, şoc cardiac puternic). Un simptom caracteristic este tahicardia de efort şi puls evidenţiat la nivelul jugularei, spre sfârşitul bolii animalele slăbesc foarte mult, prezintă ataxie, decubit şi mor.

Cazurile cele mai frecvente de boală au o evoluţie cronică manifestată prin tulburări generale şterse, slăbiciune şi anemie progresivă.care pot evolua ani de zile.

Diagnosticul se stabileşte coroborând datele epizootologice (existenţa bolii în zonă), cu datele clinice şi morfopatologice şi se confirmă prin teste specifice de laborator efectuate din probele de sânge recoltate de la întreg efectivul de cai, măgari, catâri, existenţi.

De reţinut că până în prezent nu există tratament specific şi nici vaccin, protejarea animalelor de infecţia cu virusul A.I.E. se asigură prin respectarea măsurilor generale de profilaxie care se realizează prin verificarea anuală a statusului de imunitate a cailor prin teste serologice efectuate în laborator, distrugerea vectorilor (muşte şi ţânţari) din adăposturi şi din jurul acestora, efectuarea acţiunilor de curăţire mecanică şi dezinfecţia grajdurilor pentru animale,respectarea normelor privind circulaţia animalelor, etc.

Eradicarea bolilor transmisibile la animale de pe teritoriul ţării noastre, printre care şi a Anemiei Infecţioase Ecvine, reprezintă angajamente prioritare ale serviciilor sanitare veterinare, stipulate în programe naţionale de supraveghere, prevenire şi combatere şi care cuprind măsuri specifice pentru fiecare boală.

În context, Programul de asanare a focarelor de A.I.E. se desfăşoară în baza prevederile unor acte normative emise de Preşedintele A.N.S.V.S.A. privind aprobarea programului accelerat de eradicare a anemiei infecţioase ecvine, de asemenea privind controlul circulaţiei ecvinelor pe teritoriul Românie, acte normative prin care se asigură cadrul legal pentru supravegherea efectivelor receptive, depistarea, izolarea şi eliminarea ecvideele bolnave în termen de cel mult 30 zile de la primirea buletinului de analiză cu rezultat pozitiv.

Responsabilitatea realizării programului de supraveghere şi asanare a focarelor de A.I.E. revine în egală măsură serviciilor sanitare veterinare, proprietarilor de cabaline şi a autorităţilor locale, care au obligaţia să respecte şi să aplice legislaţia specifică prin:

– identificarea prin microcip, paşaport, cod de exploataţie şi înregistrarea în Baza Naţională de Date a tuturor ecvideelor existente în proprietate;

– colaborarea cu medicii veterinari la acţiunea de recoltare probe de sânge de la întregul efectiv de cabaline şi asini existenţi pe raza judeţului pentru supravegherea incidenţei A.I.E. prin examene de laborator,
– confirmarea şi declararea bolii după emiterea buletinului de analiză de către laboratorul acreditat, cu rezultat pozitiv:
– izolarea cabalinelor suspecte, sau bolnave, de restul efectivului şi eliminarea cazurilor pozitive în termen legal, respectiv în maxim 30 de zile de la confirmarea bolii;
– supunerea măsurilor de carantină şi combatere a exploataţiei unde au fost înregistrate cazuri de anemie infecţioasă;
– în focarele declarate, după eliminarea animalelor bolnave unde mai există animale condiţionat sănătoase, se prelevează probe de sânge din trei în trei luni, până la obţinerea a două rezultate negative consecutive;
– întocmirea documentelor de despăgubire pentru proprietarii cabalinelor tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boală, în afara sumelor cuvenite prin asigurări, conform prevederilor H. G. nr.1.214 / 2009. Valoarea de înlocuire a animalului se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vârsta, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la valoarea de înlocuire corelată cu preţul pieţei la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală şi se achită prin D.S.V.S.A. judeţeană.
– efectuarea lucrărilor de curăţire mecanică a dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi deparazitărilor în adăposturi, cu echipe sau unităţi specializate în acest domeniu;
– curăţirea şi sterilizarea acelor de seringă, a tuturor instrumentelor, folosite în intervenţii medicale;
– comercializarea cabalinelor în târgurile de animale, la alte exploataţii, sau la abatorizare se poate efectua numai în condiţiile legii, respectiv să nu se achiziţioneze şi să nu se înstrăineze animale neidentificate, fără documente sanitare veterinare şi paşaportul acestora;
– certificatul sanitar-veterinar de sănătate este eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit doar pentru ecvinele care sunt identificate cu microcip, care deţin paşaport, în care se menţionează acţiunile sanitare veterinare efectuate şi care fac obiectul comerţului intern;
– mişcarea ecvinelor pe teritoriul naţional, diagnosticate pozitiv cu anemie infecţioasă ecvină este interzisă, cu excepţia abatorizării;
– ecvinele destinate comerţului intracomunitar, sau la export, se expediază doar din centrele de colectare autorizate sanitar-veterinar, în condiţiile legislaţiei specifice;

De reţinut, că în condiţiile în care autoritatea sanitară veterinară respectă obligaţiile legale de supravegherea Anemiei Infecţioase Ecvine. prin diagnostic de laborator, evaluarea animalelor bolnave de către specialiştii în domeniu şi plata contravalorii animalelor eliminate din focar la preţul pieţei, prin costuri suportate de la bugetul de stat, în aceiaşi măsură proprietarii de ecvine au obligaţia să respecte legislaţia specifică şi măsurile stabilite de D.S.V.S.A. judeţeană, prin medicii veterinari responsabili cu efectuarea şi finalizarea acestei importante acţiuni.

Dr. Penţea Ioan Viorel – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu