Actualitate
Deschiderea proiectului „Call of Diplomacy”, organizat de Asociația Europeană a Studenților în Drept
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o intervenție luni, 22 februarie 2021, în sistem videoconferință, în cadrul ceremoniei de deschidere a proiectului „Call of Diplomacy”, organizat de Asociația Europeană a Studenților în Drept (ELSA București). Proiectul, aflat la cea de-a V-a ediție, se desfășoară în perioada 22-26 februarie și constă într-o serie de ateliere tematice (workshop-uri) în format fizic și online.
Proiectul se adresează studenților interesați de domeniul diplomației și al relațiilor internaționale și are drept invitați diplomați din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și din cadrul misiunilor diplomatice străine de la București.
În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a făcut referire la complexitatea profesiei diplomatice și la cunoștințele pe care tinerii care aspiră la o astfel de carieră trebuie să și le însușească, cu accent asupra pregătirii în domeniul dreptului internațional și a înțelegerii fenomenelor globale și a evoluțiilor geopolitice.
De asemenea, șeful diplomației române a împărtășit unele momente-cheie din experiența sa profesională, inclusiv semnarea, în anul 2011, a Declarației comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și SUA și a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, în negocierea căruia a condus delegaţia României. Un alt moment evocat de ministrul afacerilor externe în intervenția sa a fost procesul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat, la 3 februarie 2009, prin cea de a 100-a Hotărâre a Curții Internaționale de Justiție, ce a reprezentat prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918, ministrul Bogdan Aurescu conducând la acea vreme, în calitate de Agent al României în fața CIJ, demersurile țării noastre în acest caz.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a abordat provocările și oportunitățile unei cariere diplomatice, necesitatea unei abordări interdisciplinare a acestui domeniu vast, precum și oportunitățile specifice de carieră pe care le oferă Ministerul Afacerilor Externe în prezent. În final, șeful diplomației române a transmis felicitări organizației ELSA București pentru organizarea proiectului „Call of Diplomacy” și a urat succes participanților.
Regăsiți, mai jos, transcrierea discursului în limba engleză susținut de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu:
Dear students, esteemed colleagues,
I am delighted to join the opening ceremony of these series of events and workshops organized by ELSA and dedicated to diplomacy. It is always a pleasure to address young, ambitious students, who take such great interest in the world of international relations and foreign policy.
I speak before you in my dual capacity: as a career diplomat and minister of foreign affairs, on one hand, as well as from the position of university professor of public international law, on the other.
Diplomacy is a complex profession – a vocation, actually. Diplomats need a wide set of professional skills, abilities and extended knowledge of history, international relations, economy, culture, geography and many other fields. Because our profession is an inter-disciplinary one, one needs to combine inputs from various domains. The complexity of today’s world calls for dedicated, well-prepared and value-driven diplomats, who are capable to think out of the box, to adapt quickly and to approach a very dynamic work environment, with high energy.
Ideally, in my view, a diplomat has a legal educational background, with an elevated understanding of global phenomena and geopolitics dynamics. It is my firm belief, and I have said it many times, that international law must be part of every diplomat’s DNA.
International law provides a much-needed set of rules and valuable precedents, which are of fundamental importance to the international legal order.
As diplomats, we use international law every day. Analysing unfolding events on the international agenda, elaborating our national position on various dossiers, performing negotiations of treaties and addressing, in multilateral fora, the sensitive issues related to the potential breaches of international law.
During my career so far, I have been involved in complex legal proceedings, combining diplomacy and international law. For example, during the time I was Agent of Romania before the International Court of Justice and now, as a member of the UN International Law Commission. I hope that at least some of you will, one day, opt for a similar path.
I also fondly remember the negotiations I had the honour to lead, on behalf of Romania, of the Joint Declaration on the Strategic Partnership for the XXIst Century between Romania and the United States and of the Agreement between Romania and the United States on the deployment of the US ballistic missile defence system in Romania. This year we celebrate 10 years since the adoption of the first and since the entry into force of the latter.
Recently, on the 3rd of February 2021, we also celebrated 12 years since the Judgment of the International Court of Justice in the Maritime Delimitation in the Black Sea Case, a great diplomatic success for Romania and for international law. The Court recognized Romania’s jurisdiction and sovereign rights over 9.700 square kilometres of continental shelf and exclusive economic zone, which is 80% of the disputed area. It is important to mention that the Romanian team was formed mainly of graduates of the Faculty of Law of the University of Bucharest.
The Ministry of Foreign Affairs has been offering, for decades, opportunities for a considerable number of law graduates who became diplomats. They now work within the MFA Directorates and Departments, dealing with national and international law on a daily basis. The Legal Affairs Department, which includes the International Treaties Directorate and the International Law and European Union Law Directorate, or the Office for Implementation of International Sanctions, are just a few examples of teams in which law graduates can practice and develop their diplomatic careers around international law. These legal structures of the ministry are not purely technical. They also have a considerable input from a political and diplomatic angle, as one does not go without the other.
But, as I mentioned earlier, the work in the MFA requires a combined exercise of many skills and knowledgeable use of interdisciplinary information. This is why, graduates of history, political science, international relations, economics or journalism, just to name a few, complete the Ministry’s team at home and abroad, bringing valuable contributions to the attainment of our country’s foreign policy objectives.
The diplomatic activity has always been, along the history, a key driver for the modernization of our society, focusing on the development of international relations by means of cooperation and mutual understanding. Respecting and promoting international law is at the core of our efforts and our foreign policy.
The ongoing challenges posed by the COVID-19 pandemic demonstrated, once again, the importance of the fundamental values that guide our diplomatic action: profound attachment to multilateralism, respect for international law and, of course, for democratic values.
One of the main advantages of working within the Ministry of Foreign Affairs of Romania, beyond the great satisfaction and responsibility of working in the interest of your own country, is the contribution that diplomats can make to the progress of this multi-faceted field and to the direct benefit of their fellow citizens.
I would like to invite all of you to strongly consider choosing diplomacy as a career path. I am convinced that your participation at the workshops organised by ELSA and direct contacts with the foreign Embassies in Romania and ministry officials, will provide important insights into what the diplomatic profession entails.
Finally, I would like to congratulate the Bucharest Branch of the ELSA for this very successful and useful exercise. I wish you the best of success!
Thank you!
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
Actualitate
Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război
Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.
Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.
Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice
Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.
Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.
Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva
Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.
Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.
Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice
Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.
Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.
-
Exclusivacum 5 zileO nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 3 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 2 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 2 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 5 zileReforma salarizării sub lupa sindicatelor: O „bombă cu ceas” pentru sistemul de apărare și ordine publică



