Connect with us

Anchete

Avocatul Cristian Winzer a descoperit chestiuni revoltătoare în proiectul de lege privind desființarea SIIJ

Avatar

Publicat

pe

” ”Motivarea coerentă” și ”fundamentarea temeinică” a proiectului de lege privind desființarea SIIJ, adoptat astăzi de guvern: ”numeroase voci din România au cerut desființarea”….

1. Cu titlu preliminar, trebuie observat caracterul extrem de sumar al instrumentului de prezentare și motivare și lipsa de fundamentare temeinică a proiectului de act normativ. Astfel, chiar dacă propunerea legislativă conține pretinse fundamentări (fiind îndeplinită, din punct de vedere formal, cerința impusă de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în sensul existenței unui instrument de motivare), acestea sunt profund DEFICITARE, în raport de cerințele obligatorii de calitate și predictibilitate a legii, impuse de dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cu raportare la cele ale art. 30-32 din Legea nr. 24/2000, echivalând cu LIPSA MOTIVĂRII. Or, FĂRĂ a rezulta cu claritate cerințele care au reclamat intervenția legislativă, FĂRĂ a exista o motivare coerentă, NU se poate cunoaște rațiunea legiuitorului, care este ESENȚIALĂ pentru înțelegerea, interpretarea și aplicarea acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, ”Proiectul de act normativ TREBUIE să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie TEMEINIC FUNDAMENTATE, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

”Mențiuni precum ”numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale” NU doar că nu pot reprezenta o fundamentare a legii, dar echivalează cu însăși LIPSA de motivare a soluției legislative!

CARACTERUL SUMAR al instrumentului de prezentare și motivare, precum și LIPSA DE FUNDAMENTARE TEMEINICĂ a actelor normative au fost sancționate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în raport cu aceleași exigențe de claritate, predictibilitate a legii și securitate a raporturilor juridice impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, cu invocarea deopotrivă a normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, prin Decizia nr. 710/2009, instanța de control constituțional a reținut că „în expunerea de motive NU se regăsește motivarea asupra niciuneia dintre soluțiile preconizate, ceea ce ESTE CONTRAR prevederilor constituționale și legale mai sus indicate” [ale art. 29-31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (referitoare la motivarea proiectelor de acte normative, sub aspectul instrumentelor de prezentare și motivare, precum și al cuprinsului și redactării motivării) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală (…)].

Tot astfel, prin Decizia nr. 682/2012, Curtea a constatat că „dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie OBLIGAȚIA FUNDAMENTĂRII ACTELOR NORMATIVE. (…) LIPSA UNEI FUNDAMENTĂRI TEMEINICE a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate, ÎNCĂLCAREA prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora, «În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie», precum și ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii.” (pct. 2.21 și 2.22) Față de obiectul inițiativei legislative, pronunțat tehnic, de strictă specialitate, Curtea constată că și în prezenta cauză MOTIVAREA FORMALĂ, FĂRĂ O TEMEINICĂ FUNDAMENTARE A LEGII CRITICATE, AFECTEAZĂ CALITATEA ȘI PREDICTIBILITATEA SA, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.”Prin Decizia nr. 139/2019, Curtea Constituțională a statuat și următoarele: ”FUNDAMENTAREA TEMEINICĂ a inițiativelor legislative reprezintă o EXIGENȚĂ impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât PREVINE arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. Astfel fiind, Curtea reține că LIPSA MOTIVĂRII SOLUȚIILOR LEGISLATIVE este de natură să aducă atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept și principiul dreptății (…).”

2. Se amintește în nota de fundamentare, în termeni sumari, că demersul de constituire a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ”a fost consemnat ca fiind constituțional”. Era obligatoriu însă (în raport de dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilesc caractul definitiv și general obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional) ca inițiatorii proiectului de act normativ să aibă în vedere și să arate că, prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a României a RESPINS, ca neîntemeiate, obiecțiile de neconstituționalitate formulate, arătând că prin înființarea acestei secții cu competență exclusivă în efectuarea urmăririi penale NU sunt încălcate nici prevederile Constituției României și nici tratatele internaționale la care România este parte. Curtea a confirmat inclusiv OPORTUNITATEA înființării noii structurii, complet depolitizată, reținând că aceasta ”constituie o GARANȚIE legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o PROTECȚIE adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați”. (para. 141 din Decizie).

3. Aprecieri în sensul că ”parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România” NU au fundament logic, prin raportare la împrejurarea că anterior înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (Legea nr. 207/2018), în cadrul D.N.A a funcționat, CONTRAR modului de organizare a parchetelor (începând cu data de 31.01.2014), Serviciul pentru Combaterea Corupției din Justiție (SCCJ) – înființat prin Ordinul nr. 10 al Procurorului șef D.N.A. și având ca atribuție instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați sau în legătură cu aceștia.Iar ”parametrii” în care și-a desfășurat activitatea acest serviciu au fost amplu evidențiați prin Raportul inspecției judiciare privind ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității judecătorești în cauzele de competența D.N.A. vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, validat în 2019 de CSM: în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 au fost înregistrate la nivelul structurilor D.N.A. 1.459 de dosare vizând 845 de procurori și 1.443 de dosare vizând 1.962 de judecători (în raport menționându-se în mod expres că ”NU există posibilitatea efectuării unui calcul exact al numărului total de judecători vizaţi în dosarele de urmărire penală analizate”)! Documentul arată că în perioada existenței acestui serviciu au existat numeroase abuzuri și presiuni, fiind indicate, printre altele, ”situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un POTENȚIAL FACTOR DE PRESIUNE asupra judecătorilor învestiți cu soluționarea respectivelor dosare”, respectiv ”solicitări de preluare a unei cauze penale de către DNA structura centrală, în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând magistrați, fapt ce poate constitui un POTENȚIAL FACTOR DE PRESIUNE asupra judecătorului vizat”.

Dincolo însă de această chestiune, aprecierile în cauză NU au nici fundament juridic, în contextul în care, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 33/2018, ”atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională, fiind înființată și funcționând tot ca rezultat al opțiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competențele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituționale cuprinse în art.131 alin.(2), potrivit cărora ”Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.” (para. 128 din Decizie).

4. Critica potrivit căreia ”apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror-șef de secție din cadrul unui parchet” este lipsită nu doar de motivare, cât și de raționament tehnico-juridic, pe fondul existenței unor situații identice la nivelul altor structuri de parchet care sunt înființate și care funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O simplă analiză comparativă relevă că această modalitate de reglementare este una la fel de ”atipică” precum numirea în funcții a ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară detașați în cadrul D.N.A., prin ordin al procurorului şef al acestei direcții (cum statuează dispozițiile art. 10 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2002 privind D.N.A.). Oricum, Ministerul justiției NU a explicitat/argumentat ”atipicitatea”.

5. Cu privire la ”argumentele” vizând o pretinsă ”încălcare a principiului separației carierelor” magistraților, se poate lesne observa că sunt ”fundamentate” doar prin preluarea expunerilor opiniei separate a judecătorilor Livia STANCIU și Simina TĂNĂSESCU la Decizia nr. 547/2020 a CCR, ceea ce NU le poate însă conferi, automat, motivarea coerentă și fundamentarea temeinică necesare (mai ales pe fondul neprezentării de argumente concrete).

6. Critica vizând împrejurarea că ”numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători” este profund neîntemeiată și NU poate fi reținută.Aceasta în condițiile în care chiar prima recomandare a Comisiei Europene din Raportul MCV din 15 noiembrie 2017 reiterează o recomandare făcută de instituția europeană în rapoartele sale anterioare privitoare la România, respectiv aceea de a ”[…] pune în practică un sistem robust și INDEPENDENT de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţia României si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter OBLIGATORIU.” Deopotrivă, se ”uită”, extrem de convenabil, faptul că prin Avizul 924/2018, referindu-se la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Comisia de la Veneția a arătat că ”DECIZIA privind orgnizarea și structura Ministerului Public aparține autorităților naționale competente”, a salutat ”preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților”, menționând că ”este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători”. Mai mult decât atât, era necesar a se arăta că NU a existat vreo solicitare/recomandare a Comisiei de la Veneția în sensul desființării secției, ci doar recomandarea unor ”consultări suplimentare, efective și cuprinzătoare, cu corpul profesional”, în legătură cu această structură a Ministerului Public.

7. Se invocă o pretinsă ”imunitate de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații”, FĂRĂ a se explicita natura acestei ”imunități” și FĂRĂ a se exemplifica acele ”situații”. Dacă am avea în vedere alegațiile inițatorului proiectului de act normativ și le-am raporta la nivelul judecătorilor, am putea aprecia, spre exemplu, că judecătorii de la nivelul ÎCCJ judecați pentru săvârșirea unor infracțiuni au acceași ”imunitate de jurisdicție penală de facto” în fața colegilor judecători învestiți cu judecarea cauzelor (potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) C.Proc.Pen., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, (atât în primă instanță, cât și apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Secția penală a Î.C.C.J.) infracțiunile săvârșite de judecătorii ÎCCJ). Or, acest lucru NU este posibil într-un stat de dret, unde justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți. După cum NU putem suplini prin prezumții lipsa de consistență, argumente și fundament a proiectului de act normativ (atât în sens general, cât și în sens special, în raport de această pretinsă ”imunitate de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ”).

8. Reluarea chestiunilor care țin de ”definirea noțiunii de procuror ierarhic superior” nu poate fi primită, în condițiile în care, prin Decizia nr. 547/2020, instanța de control constituțional a statuat deja în acest sens, obligația legiuitorului fiind în sensul remedierii punctuale a problemelor care țin de încălcarea principiului controlului ierarhic superior, iar NU a însăși desființării secției.

9. Din perspectiva oportunității, în nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arată că ”se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri”, arătându-se că ”Secția nu a avut rezultate deosebite” și fiind făcute mențiuni ”sub aspect statistic”. Or, expunerea este extrem de tendențioasă, nu doar în raport de faptul că NU se menționează pe ce criterii/argumente au fost ”fundamentate” aceste ”concluzii relevante”, ci și în raport de realitatea obiectivă, reprezentată de faptul că cei 7 procurori care activează în cadrul SIIJ au avut de soluționat 6.636 dosare (medie de aproximativ 900 dosare/procuror), 2.984 fiind înregistrate doar în anul 2020, iar 3.652 fiind rămase/preluate din 2019. Deopotrivă, deși ”sub aspect statistic” Ministerul justiției înțelege să se raporteze ”la data de 01.12.2020”, în ceea ce privește dosarele soluționate, se are în vedere doar ”semestrul I 2020”, perioadă în care se menționează că ”au fost soluționate 212 cauze, dintre care una prin rechizitoriu, iar 211, prin clasare”. Cifrele NU corespund însă celor REALE/oficiale (a se vedea raportul SIIJ, transmis către CSM în cursul acestei luni), care confirmă că ”în cursul anului 2020 au fost soluționate pe fond un număr de 552 de dosare din care 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați. Într-un număr de 550 de cauze, procurorii Secției au dispus soluții de clasare.”

10. Se indică pretinse ”opinii în sensul desființării SIIJ” care ar fi fost ”exprimate și cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, puncte de vedere în acest sens fiind solicitate ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ si asociațiilor magistraților” și sunt exemplificate 5 (cinci) ”argumente aduse de entitățile consultate în favoarea desființării”. Aceasta FĂRĂ a se enunța că cel mai important dintre avize (al CSM, care este, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Constituție, garantul independenței justiției) a fost NEGATIV. Prin acest aviz, CSM confirmă că proiectul de lege vizează schimbarea competenței de efectuare a urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați, dosarele urmând a reveni la alte parchete, între care și DNA. În acest context, se arată că ”soluția normativă propusă NU este însă, însoțită de instituirea unuor GARANȚII menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale PRESIUNI exercitate asupra lor.”Deopotrivă, CSM critică extrem de dur ministrul justiției, arătând că abordarea acestuia în legătură cu proiectul de lege ”denotă o NEÎNȚELEGERE a semnificației reale a principiului independenței justiției, care, în esența lui, este menit să protejeze, în primul rând, CETĂȚEANUL, iar nu judecătorul sau procurorul.

Judecătorul este ultima redută în SPRIJINUL cetățeanului, în demersul firesc al acestuia de valorificare și apărare a drepturilor și intereselor sale legitime. Or, NUMAI un judecător independent, care beneficiază de garanții adecvate, poate răspunde acestui deziderat al cetățeanului și, în egală măsură, al statului de drept. Judecătorul trebuie să acționeze în conformitate cu LEGEA, fără a fi afectat de vreo TEMERE că ar putea fi supus unor proceduri declanșate de unul dintre participanții din cauza pe care o instrumentează, în scop de INTIMIDARE. (…) Tot astfel, și procurorii trebuie să își desfășoare activitatea în condiții de independență, protejați de orice formă de PRESIUNE nejustificată.” Plenul CSM reține și că ”este dincolo de orice discuție necesitatea prevederii unor GARANȚII ADECVATE pentru asigurarea unei reale independențe a justiției și obligația legiuitorului de a reglementa astfel de garanții”, amintind că, potrivit proiectului promovat de ministrul Stelian Ion, se ajunge la ”suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror doar prin efectul aprecierii EXCLUSIVE a procurorului care dispune trimiterea în judecată.

”Sunt reiterate și aspectele reținute de Plenul CSM în Hotărârea nr. 225/15.10.2019, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/DIJ/1365/DIP/2018 privind ”respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu aceștia”, CSM concluzionând, în urma examinării acestui raport, ”în sensul că, din perspectiva respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, se poate constata existența unor DEFICIENȚE ÎNSEMNATE în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze.

”Mai mult decât atât, NU sunt indicate acele asociații ale magistraților care au fost consultate (cu atât mai mult cu cât informațiile publice sunt în sensul exprimării, de către majoritatea acestor asociații, a unor critici puternice față de proiectul de lege privind desființarea SIIJ) și nici dacă toate entitățile consultate au adus argumente doar în favoarea desființării secției (ceee ce pare, oricum, o UTOPIE)…”, a explicat avocatul Cristian Winzer.

https://www.dcnews.ro/avocatul-cristian-winzer-a-descoperi-chestiuni-revoltatoare-in-proiectul-de-lege-privind-desfiintarea-siij_802768.html?fbclid=IwAR2yXV0R1xf0MGt7ZEwbiumaQFKJ4vYPaWIhGSGxv0AGOZD42rfZNJmewdU

 

Anchete

CSM isi ascunde blaturile

Avatar

Publicat

pe

De

Hal de Consiliu Superior al Magistraturii. Dupa ce a audiat la secret candidatii la sectile civile ale ICCJ, judecatorii din CSM vor continua cu netransparenta si la audierile candidatilor pentru Sectia penala a Inaltei Curti, care vor avea loc in aceasta saptamana. Si procedeaza asa ca sa nu se prinda colegii lor din tara de ce blaturi au loc si cum promovarile la instanta suprema sa fac pe prietenii si interese. Cei de la CSM sustin ca nu mai transmit interviurile live ca sa nu auda candidatii intrebarile, audierile urmand sa fie puse online la finalul concursuui cand, logic, lucrurile vor fi transate. Evident sunt si unii care ii cred, insa prosteala asta nu tine. Altfel, cum v-am mai spus: iata ca se implineste visul judecatoarei Mariana Ghena (cea care a arestat o gravida in 8 luni si din cauza careia statul a fost condamnat la daune morale pentru privare nelegala de libertate) care isi dorea ca sedintele CSM sa nu mai fie transmise, dezvaluie Lumea Justitiei. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

România nu este fruntașă la vaccinări/ Dimpotrivă/ E codașă/Președintele Klaus Iohannis ne-a amăgit.

Avatar

Publicat

pe

De

Mai puțin pe mine. Dar și mai gravă este minciuna legată de miliardele de euro, care ar fi urmat să revină României dintre cele 750 de miliarde, despre care același Klaus Iohannis ne-a vorbit în repetate rânduri. Până una alta, nici acești bani nu mai vin. Iar bomboana pe colivă ne-a pus-o cu vaccinul AstraZeneca. Despre care mai marii de la București erau informați încă din luna martie, chiar de către firma poducătoare, că prezintă pericole. Și totuși românii au fost injectați.

Să o luăm pe rând. Românii au fost injectați cu vaccinuri și li s-a spus mereu și mereu de la nivel prezidențial că treaba merge bine. Că ne aflăm în „România lucrului bine făcut”. Și chiar mai bine decât bine. Ocupam, vezi Doamne, un loc fruntaș în Europa și în lume. M-am simțit timp de luni de zile ca un câine care latră în pustiu. Un câine de pază a societății, pe care nu-l aude nimeni. Degeaba făceam zi de zi calcule. Degeba arătam că numărul de injecții nu ne poate califica în postura de campioni ai Europei. Degeaba am explicat că imunizarea a zece milioane de români presupune nu zece milioane, ci 20 de milioane de injecții. Pentru că nu poți fi imunizat fără rapel. Iar ritmul în care era organizată această operațiune era mult sub așteptări. Timp ce o lună, autoritățile au încercat să-i culpabilizeze pe fabricanți. Cum că, vezi Doamne, nu ne trimit suficiente doze. Dar de fapt noi am avut posibilitatea să grăbim ritmul. Și cu dozele primite, și cu dozele pe care le-am fi putut achiziționa, dar nu am făcut-o. Cum se face că Ungaria este atât de mult înaintea României? Cum se face că Ungaria a decis – și bine a făcut – să-și mărească capacitatea de vaccinare importând Sputnik de la Federația Rusă? Suntem pe locul 22 din 28 de state europene. Astfel s-a dezumflat gogoașa lui Klaus Iohannis și a doctorului Valeriu Gheorghiță. Fiasco! Aceasta este grija față de români.
Nimeni nu s-a obosit să ne explice cum se face că în secțiile ATI mor cam toți. Cum se face că secțiile ATI nu sunt altceva decât o stație intermediară între ființă și neființă. Între un om bolnav și un om într-un sac negru, de plastic. Pentru că în „România normală”, „a lucrului bine făcut”, oamenii nu mai au nici măcar dreptul la coșciuge. Deși asta este neconstituțional. Și profund ilegal.
Președintele Klaus Iohannis ne-a făcut capul calendar în mai multe rânduri povestindu-ne cum, în urma negocierilor meșteșugite pe care el le-a condus la Consiliul European, România urmează să se înfrupte la greu din cele 750 de miliarde de euro destinate revenirii economiilor europene la normal. M-am simțit din nou ca un câine care latră în pustiu. Un câine de pază al societății, pe lângă care caravana trece fluierând. Am tot explicat în zadar că sumele de bani promise de Iohannis reprezintă mai puțin decât partea cuvenită unui stat cu populația României, din această sumă ipotetică de 750 de miliarde de euro. Am transpirat încercând să arăt că banii care ar putea să fie accesați nu sunt o pomană, așa cum tot sugerează autoritățile. O parte sunt pur și simplu banii noștri, rezultați din cotizațiile anuale pe care le plătim la UE, iar o altă parte, mult mai mare, sunt împrumuturi, pentru care ar urma să plătim dobândă. Și am mai tot spus – dar oare câți m-au auzit? – că aceste sume sunt iluzorii. Că nu există nicio garanție că Europa se va putea îmbuiba cu 750 de miliarde de euro din care o parte, disproporționat de mică, să revină și României. Dar a avut cineva urechi să asculte?
Și iată că a explodat bomba. Pentru moment, bomba a explodat la Berlin. Dar, atenție, vă spun de pe acum, bomba poate fi cu repetiție. Este posibil și extrem de plauzibil ca nimeni să nu vadă niciun ban. Și iată de ce. Pentru început o demonstrează un profesor universitar, cunoscut economist german, fost europarlamentar, Bernd Lucke, care a făcut o întâmpinare la Curtea Constituțională de la Berlin. Mă grăbesc să spun că prin această întâmpinare a fost suspendat procesul de ratificare al pachetului de redresare lansat de Uniunea Europeană. Cum așa? Foarte simplu. Până când nu se va pronunța Curtea Constituițională, Uniunea Europeană bate pasul pe loc. Nu poate împrumuta niciun ban în numele statelor membre, nici de la bănci și nici de la fondurile de investiții. Bernd Lucke explică pe ce-și întemeiază acțiunea și de crede el că va avea câștig de cauză. El afirmă că Uniunea Europeană nu se poate împrumuta în numele fiecărui stat membru. Că procedura normală este alta. Fiecare stat membru ar trebui să lanseze asemenea împrumuturi, iar banii ar trebui puși împreună, urmând ca abia apoi, în funcție de criterii bine stabilite, să fie repartizați în anumite cote statelor membre. Tot ce se poate să obțină câștig de cauză. Și dacă nu, oricum întreg mecanismul se amână. Ca o consecință a unei singure acțiuni, declanșate într-un singur stat membru al Uniunii Europene. Ce se va întâmpla însă dacă și alți eurosceptici din Uniunea Europeană vor face acțiuni similare? Să ne răspundă la aceasă întrebare președintele Klaus Iohannis.
Cum și-a permis Klaus Iohannis să ne vândă astfel pielea ursului din pădure? Asta este în capul lui „România normală”? Pe ce s-a bazat președintele acestei țări, atunci când a ieșit de nenumărate ori la declarații, promițându-ne marea cu sarea? Pe ce s-a bazat atunci când a convocat și a organizat ședințe peste ședințe la Cotroceni cu membrii Cabinetului Cîțu, având ca temă modul în care vor fi utilizați niște bani, care plutesc undeva în văzduh? Ce a urmărit Klaus Iohannis atunci când ne-a creat iluzii?
Iar bomboana pe colivă, cum spuneam, este de-a dreptul macabră. Și poate fi ușor asociată sacilor negri de plastic, în care sunt aruncați cu cinism românii morți pe bune de Covid sau presupuși a fi morți de Covid și îngropați așa, necreștinește, în ciuda faptului că nu există nicio lege a statului român care să permită așa ceva. Carevasăzică din luna martie se știa, la modul cel mai oficial cu putință, că din Astrazeneca se poate sări drept în tromboze și din tromboză în moarte. Și cu toate astea românii au fost injectați cu AstraZeneca. Iar propaganda oficială nu a suflat un cuvânt. Președintele a mers cu capul înainte, că doar nu el se dădea cu capul de zid, în timp ce alte state europene, cu bărbați responsabili la conducere, renunțau, rând pe rând, la AstraZeneca. Asta este mai mult decât cinism. Avem acum de-a face cu o iresponsabilitate de-a dreptul criminală.
Deci cum mai stăm, domnule președinte? Hai să numărăm tâmpeniile pe degete. Dacă nu știm altfel. Cum mai stăm cu vaccinurile? Cum mai stăm cu morții? Cum mai stăm cu banii de la UE? Cum mai stăm cu AstraZeneca? Ca să nu vă mai întreb din nou, a treia zi consecutiv, cum mai stăm cu diferendul militar dintre Ucraiana și Federația Rusă, în care ne-ați băgat până peste cap? (Sorin Roșca Stănescu)

Citeste in continuare

Anchete

Inmormantarile din pandemie: profanare de cadavre?

Avatar

Publicat

pe

De

(Preluare Inpolitics):

Scandalul ordinului ministerial privind înhumarea morților de Covid despre care ministrul Sănătății nu avea habar, l-a lovit teribil pe Vlad Voiculescu, căruia i se cere chiar demisia după gafa făcută. Marea întrebare e dacă nu cumva scandalul ar putea lua o altă turnură, de-a dreptul penală.

Scandalul Voiculescu, dar și alte acțiuni din ultima vreme au scos iar la lumină prevederile unui ordin de ministru de anul trecut, cu nr. 570 din 6 aprilie 2020, semnat de fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru: „cadavrele contaminate ca urmare a infecției COVID-19 confirmate prin teste specifice de laborator, care au fost autopsiate, se îmbălsămează cu caracter obligatoriu la sfârșitul autopsiei pentru a preveni transmiterea infecției. Aceste cadavre se igienizează, dar nu se efectuează asupra lor manopere de cosmetizare și nici nu se îmbracă, înainte de a fi introduse în sac”.

Oamenii nu mor, însă, dezbrăcați, ceea ce înseamnă că ei, de fapt, au fost dezbrăcați înaintea înhumării, în urma ordinului lui Tătaru.

Poate, însă, un ordin de ministru, adică legislație secundară, să bată o lege, precum Codul penal?

Iar potrivit Codului penal și jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, dezbrăcarea cadavrelor se încadrează la profanare de cadavre, prevăzute în noul cod penal, cel care, față de vechiul, introduce o separație față de profanarea de morminte.

Ce prevede Codul penal:

Art. 383
Profanarea de cadavre sau morminte
(1) Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenuşii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Și ce spune despre profanarea cadavrelor o interpretare a ICCJ din decizia nr. 907 din 21 februarie 2003, care se menține intactă chiar dacă avem un nou Cod penal, pentru că nu au existat modificări de fond:

”Din interpretarea prevederilor art. 319 C. pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracţiune lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenuşii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau rămăşiţelor pământeşti ori a cenuşei, murdărirea cadavrului, ataşarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate”.

Într-un articol de specialitate de acum cîțiva ani al prof.univ.dr.Nicolae Grofu, criminalist de mare calibru și autor de numeroase cărți, se arăta:

”Infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte ocroteşte relaţiile privind convieţuirea socială, a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare depind de apărarea sentimentului colectiv de pietate faţă de cadavrul uman, cenuşa rezultată din incinerarea acestuia, mormântul, urna funerară şi monumentul funerar. Existenţa unor asemenea fapte în viaţa socială l-a determinat pe legiuitor să le incrimineze pentru a proteja respectul cuvenit cadavrului uman şi cenuşii rezultate din incinerarea acestuia, mormântului, urnei funerare şi monumentului funerar. Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile de convieţuire socială, a căror normală dezvoltare este condiţionată de cultivarea şi păstrarea sentimentului colectiv de respect profund faţă de cadavrele omeneşti şi de cenuşa rezultată din incinerarea acestora, precum şi de lucrurile în care sunt păstrate acestea (morminte, urne şi monumente funerare), sentiment care constituie o valoare socială. Este vorba deci de relaţii de convieţuire socială ce se formează în jurul acestei valori, împreună cu care formează obiectul ocrotirii penale. Cadavrul unei persoane (chiar nou-născute) poate constitui obiect material al infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte atât înainte, cât şi după înhumarea sau incinerarea lui, indiferent unde şi în ce stare s-ar afla, precum şi cenuşa rezultată din incinerarea acestuia”.

Concluzia e limpede: tratarea fără respectul cuvenit a cadavrelor e infracțiune pedepsită cu pușcărie.

De aici, o întrebare justificată: ar putea scandalul cadavrelor dezbracate în spitale înainte de înhumare să genereze acțiuni penale în justiție?

Să menționăm în treacăt un scandal în derulare în Italia, acolo unde sute de familii care au avut morți de Covid s-au unit și au acționat în justiție premierul Giuseppe Conte și pe ministrul Sănătății, Roberto Speranza, cerînd despăgubiri imense pe motiv că nu au luat măsurile potrivite în pandemie.

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv22 de ore ago

Cine din conducerea actualula a CJ Prahova si ce politicieni garanteaza mentinerea in functie a unui director care și-a trecut pe persoana fizica administrarea S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti, in afara legii – si se considera deasupra legii ignorand autoritatea institutiilor statului roman!?

Aflăm din ce în ce mai multe detalii (cu probe, documente si inregistrari audio/video)  despre ce   s-a întâmplat si se...

Exclusiv3 zile ago

Acțiunea „mafiei gunoaielor” de eliminare a unor agenti economici de pe piata autohtona a trecut la o adevarata „mascaradă”/Se situează la un nivel semnificativ mai ridicat decât cel la care ar trebui să fie si a intrat in „monitorizarea” mai multor servicii secrete

Una din monitorizari (in afara de SC Rosal) este cum Garda de Mediu a amendat Eco Burn, după incendiul care...

Aveti un Pont3 zile ago

Ceea ce se intampla in Bucuresti, respectiv evacuarea intempestiva a spitalului Foisor (multi pacienti operati sau care asteaptau operatia), scosi in strada, trimisi acasa sau transferati la alte spitale, subliniez, intempestiv, nu imi arata numai incompetenta autoritatilor

 Evacuarea Foisor este motivata de nevoia de cele 21 de paturi de la terapie intensiva. Dar mie imi mai sugereaza...

Actualitate4 zile ago

HUAWEI FreeBuds 4i a înregistrat vânzări peste așteptări în prima săptămână de precomandă

Căștile sunt în continuare disponibile împreună cu HUAWEI Band 4 București, 9 aprilie 2021 – În prima săptămână de la startul...

Exclusiv4 zile ago

Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti – sursa de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal/Cine il tine in brate din CJ Prahova? (I)

Pentru a nu fi acuzati de partipriuri cu o formatiune politica sau alta, Incisiv de Prahova va prezinta modelul de...

Exclusiv5 zile ago

„Mafia gunoaielor” va prezinta filmul „Greu de ucis 2” – in varianata romaneasca de proasta calitate/Aspecte penale de o gravitate maxima in actiunile intreprinse de conducerea Parcului Industrial Brazi

Incendiu la incineratorul de deșeuri periculoase din satul Negoiești, comuna Brazi! Incendiul a izbucnit la societatea Eco Burn, din Parcul...

Exclusiv6 zile ago

Întâi au stabilit cine ia concursul și după aceea au făcut concursul/Camus spunea bine că prostia are talentul de a fi insistentă

Întâi au stabilit cine ia concursul și după aceea au făcut concursul  Camus spunea bine că prostia are talentul de...

Exclusiv1 săptămână ago

Proffessore Nicu Marcu. Ce au în comun starul porno Ron Jeremy, Nicu Marcu de la ASF, Borat, Goofy și Plăcinta Americană? Nimic. Doar că apar în aceeași revistă ,,ciumă științifică” folosită de Nicu Marcu pentru a lua titlul de profesor universitar. La o ,,universitate” JUNK.

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Exclusiv1 săptămână ago

La urechile șefului IPJ Prahova au ajuns anumite rapoarte ale unor structuri din MAI care devoaleaza aspecte cu conotații penale ale unor subordonati

Șeful IPJ Prahova, comisarul şef de poliţie Marian IORGA, nu-și dezminte competența profesională și caracterul integru. Adică, în haţisul de...

Exclusiv1 săptămână ago

Priviti-l pe prefectul Bucurestiului care cu toate ca este avocat ignora faptul ca hotararile dansului trebuie sa fie doar in aplicarea legii

Priviti-l pe prefectul Bucurestiului care cu toate ca este avocat ignora faptul ca hotararile dansului trebuie sa fie doar in...

Exclusiv2 săptămâni ago

E groasa cu Arafat care da restrictii mult mai mari decat prevede legea si HG!/Se incalca art.53 din Constitutie!

Constat ca sarabanda Ordinelor sefului DSU privind carantinarea zonala a localitatilor continua cu restrictii mult mai mari decat ceea ce...

Exclusiv2 săptămâni ago

Oare asa procedeaza organele investite cu exercitarea autoritatii publice in cazul interventiilor sau misiunilor stabilite?/Legea nr.192/2019… „7”, la articolul 31

Poate e de interes, precizeaza in acest context complicat, expertul SRI, col (R) Ion Dedu: Extras din Legea nr.192/2019… „7....

Exclusiv2 săptămâni ago

V-au păcălit că ei știu să gestioneze economia?/Bine ati venit și la 4,919 lei pentru un Euro

Pentru prima dată, și la oficial, cursul BNR a fost comunicat la peste 4,9 lei, respectiv 4,9156 lei. Maximul Euro...

Exclusiv2 săptămâni ago

Vestele din blana naturala, vedetele sezonului: afla cum sa le asortezi in tinute chic

Vedetele sezonului, vestele din blana naturala, au un farmec atemporal. Aceste articole vestimentare se pot purta intr-o multime de combinatii,...

Exclusiv2 săptămâni ago

Cateva obiective strategice sunt vizate de formula Tudone Dumitru – Dorin Tudora/ Perpetuarea actiunilor oculte pe linia gropilor de gunoi

Exportul de cadre de la Calarasi, dauneaza grav mediului din Prahova Increngatura de personaje sosite cu “pasaport” de Calarasi isi...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!