Connect with us

Anchete

Avocatul Cristian Winzer a descoperit chestiuni revoltătoare în proiectul de lege privind desființarea SIIJ

Publicat

pe

” ”Motivarea coerentă” și ”fundamentarea temeinică” a proiectului de lege privind desființarea SIIJ, adoptat astăzi de guvern: ”numeroase voci din România au cerut desființarea”….

1. Cu titlu preliminar, trebuie observat caracterul extrem de sumar al instrumentului de prezentare și motivare și lipsa de fundamentare temeinică a proiectului de act normativ. Astfel, chiar dacă propunerea legislativă conține pretinse fundamentări (fiind îndeplinită, din punct de vedere formal, cerința impusă de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în sensul existenței unui instrument de motivare), acestea sunt profund DEFICITARE, în raport de cerințele obligatorii de calitate și predictibilitate a legii, impuse de dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, cu raportare la cele ale art. 30-32 din Legea nr. 24/2000, echivalând cu LIPSA MOTIVĂRII. Or, FĂRĂ a rezulta cu claritate cerințele care au reclamat intervenția legislativă, FĂRĂ a exista o motivare coerentă, NU se poate cunoaște rațiunea legiuitorului, care este ESENȚIALĂ pentru înțelegerea, interpretarea și aplicarea acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, ”Proiectul de act normativ TREBUIE să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie TEMEINIC FUNDAMENTATE, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

”Mențiuni precum ”numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale” NU doar că nu pot reprezenta o fundamentare a legii, dar echivalează cu însăși LIPSA de motivare a soluției legislative!

CARACTERUL SUMAR al instrumentului de prezentare și motivare, precum și LIPSA DE FUNDAMENTARE TEMEINICĂ a actelor normative au fost sancționate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în raport cu aceleași exigențe de claritate, predictibilitate a legii și securitate a raporturilor juridice impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, cu invocarea deopotrivă a normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, prin Decizia nr. 710/2009, instanța de control constituțional a reținut că „în expunerea de motive NU se regăsește motivarea asupra niciuneia dintre soluțiile preconizate, ceea ce ESTE CONTRAR prevederilor constituționale și legale mai sus indicate” [ale art. 29-31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (referitoare la motivarea proiectelor de acte normative, sub aspectul instrumentelor de prezentare și motivare, precum și al cuprinsului și redactării motivării) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală (…)].

Tot astfel, prin Decizia nr. 682/2012, Curtea a constatat că „dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie OBLIGAȚIA FUNDAMENTĂRII ACTELOR NORMATIVE. (…) LIPSA UNEI FUNDAMENTĂRI TEMEINICE a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate, ÎNCĂLCAREA prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora, «În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie», precum și ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii.” (pct. 2.21 și 2.22) Față de obiectul inițiativei legislative, pronunțat tehnic, de strictă specialitate, Curtea constată că și în prezenta cauză MOTIVAREA FORMALĂ, FĂRĂ O TEMEINICĂ FUNDAMENTARE A LEGII CRITICATE, AFECTEAZĂ CALITATEA ȘI PREDICTIBILITATEA SA, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.”Prin Decizia nr. 139/2019, Curtea Constituțională a statuat și următoarele: ”FUNDAMENTAREA TEMEINICĂ a inițiativelor legislative reprezintă o EXIGENȚĂ impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât PREVINE arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale. Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. Astfel fiind, Curtea reține că LIPSA MOTIVĂRII SOLUȚIILOR LEGISLATIVE este de natură să aducă atingere și dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept și principiul dreptății (…).”

2. Se amintește în nota de fundamentare, în termeni sumari, că demersul de constituire a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ”a fost consemnat ca fiind constituțional”. Era obligatoriu însă (în raport de dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, care stabilesc caractul definitiv și general obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional) ca inițiatorii proiectului de act normativ să aibă în vedere și să arate că, prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a României a RESPINS, ca neîntemeiate, obiecțiile de neconstituționalitate formulate, arătând că prin înființarea acestei secții cu competență exclusivă în efectuarea urmăririi penale NU sunt încălcate nici prevederile Constituției României și nici tratatele internaționale la care România este parte. Curtea a confirmat inclusiv OPORTUNITATEA înființării noii structurii, complet depolitizată, reținând că aceasta ”constituie o GARANȚIE legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o PROTECȚIE adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați”. (para. 141 din Decizie).

3. Aprecieri în sensul că ”parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România” NU au fundament logic, prin raportare la împrejurarea că anterior înființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (Legea nr. 207/2018), în cadrul D.N.A a funcționat, CONTRAR modului de organizare a parchetelor (începând cu data de 31.01.2014), Serviciul pentru Combaterea Corupției din Justiție (SCCJ) – înființat prin Ordinul nr. 10 al Procurorului șef D.N.A. și având ca atribuție instrumentarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați sau în legătură cu aceștia.Iar ”parametrii” în care și-a desfășurat activitatea acest serviciu au fost amplu evidențiați prin Raportul inspecției judiciare privind ”Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității judecătorești în cauzele de competența D.N.A. vizând magistrați sau în legătură cu acestea”, validat în 2019 de CSM: în perioada 01.01.2014 – 31.07.2018 au fost înregistrate la nivelul structurilor D.N.A. 1.459 de dosare vizând 845 de procurori și 1.443 de dosare vizând 1.962 de judecători (în raport menționându-se în mod expres că ”NU există posibilitatea efectuării unui calcul exact al numărului total de judecători vizaţi în dosarele de urmărire penală analizate”)! Documentul arată că în perioada existenței acestui serviciu au existat numeroase abuzuri și presiuni, fiind indicate, printre altele, ”situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un POTENȚIAL FACTOR DE PRESIUNE asupra judecătorilor învestiți cu soluționarea respectivelor dosare”, respectiv ”solicitări de preluare a unei cauze penale de către DNA structura centrală, în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând magistrați, fapt ce poate constitui un POTENȚIAL FACTOR DE PRESIUNE asupra judecătorului vizat”.

Dincolo însă de această chestiune, aprecierile în cauză NU au nici fundament juridic, în contextul în care, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 33/2018, ”atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituțională, fiind înființată și funcționând tot ca rezultat al opțiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competențele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituționale cuprinse în art.131 alin.(2), potrivit cărora ”Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.” (para. 128 din Decizie).

4. Critica potrivit căreia ”apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror-șef de secție din cadrul unui parchet” este lipsită nu doar de motivare, cât și de raționament tehnico-juridic, pe fondul existenței unor situații identice la nivelul altor structuri de parchet care sunt înființate și care funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O simplă analiză comparativă relevă că această modalitate de reglementare este una la fel de ”atipică” precum numirea în funcții a ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară detașați în cadrul D.N.A., prin ordin al procurorului şef al acestei direcții (cum statuează dispozițiile art. 10 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2002 privind D.N.A.). Oricum, Ministerul justiției NU a explicitat/argumentat ”atipicitatea”.

5. Cu privire la ”argumentele” vizând o pretinsă ”încălcare a principiului separației carierelor” magistraților, se poate lesne observa că sunt ”fundamentate” doar prin preluarea expunerilor opiniei separate a judecătorilor Livia STANCIU și Simina TĂNĂSESCU la Decizia nr. 547/2020 a CCR, ceea ce NU le poate însă conferi, automat, motivarea coerentă și fundamentarea temeinică necesare (mai ales pe fondul neprezentării de argumente concrete).

6. Critica vizând împrejurarea că ”numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători” este profund neîntemeiată și NU poate fi reținută.Aceasta în condițiile în care chiar prima recomandare a Comisiei Europene din Raportul MCV din 15 noiembrie 2017 reiterează o recomandare făcută de instituția europeană în rapoartele sale anterioare privitoare la România, respectiv aceea de a ”[…] pune în practică un sistem robust și INDEPENDENT de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţia României si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter OBLIGATORIU.” Deopotrivă, se ”uită”, extrem de convenabil, faptul că prin Avizul 924/2018, referindu-se la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Comisia de la Veneția a arătat că ”DECIZIA privind orgnizarea și structura Ministerului Public aparține autorităților naționale competente”, a salutat ”preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților”, menționând că ”este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători”. Mai mult decât atât, era necesar a se arăta că NU a existat vreo solicitare/recomandare a Comisiei de la Veneția în sensul desființării secției, ci doar recomandarea unor ”consultări suplimentare, efective și cuprinzătoare, cu corpul profesional”, în legătură cu această structură a Ministerului Public.

7. Se invocă o pretinsă ”imunitate de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații”, FĂRĂ a se explicita natura acestei ”imunități” și FĂRĂ a se exemplifica acele ”situații”. Dacă am avea în vedere alegațiile inițatorului proiectului de act normativ și le-am raporta la nivelul judecătorilor, am putea aprecia, spre exemplu, că judecătorii de la nivelul ÎCCJ judecați pentru săvârșirea unor infracțiuni au acceași ”imunitate de jurisdicție penală de facto” în fața colegilor judecători învestiți cu judecarea cauzelor (potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) C.Proc.Pen., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă, (atât în primă instanță, cât și apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Secția penală a Î.C.C.J.) infracțiunile săvârșite de judecătorii ÎCCJ). Or, acest lucru NU este posibil într-un stat de dret, unde justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți. După cum NU putem suplini prin prezumții lipsa de consistență, argumente și fundament a proiectului de act normativ (atât în sens general, cât și în sens special, în raport de această pretinsă ”imunitate de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ”).

8. Reluarea chestiunilor care țin de ”definirea noțiunii de procuror ierarhic superior” nu poate fi primită, în condițiile în care, prin Decizia nr. 547/2020, instanța de control constituțional a statuat deja în acest sens, obligația legiuitorului fiind în sensul remedierii punctuale a problemelor care țin de încălcarea principiului controlului ierarhic superior, iar NU a însăși desființării secției.

9. Din perspectiva oportunității, în nota de fundamentare a proiectului de act normativ se arată că ”se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri”, arătându-se că ”Secția nu a avut rezultate deosebite” și fiind făcute mențiuni ”sub aspect statistic”. Or, expunerea este extrem de tendențioasă, nu doar în raport de faptul că NU se menționează pe ce criterii/argumente au fost ”fundamentate” aceste ”concluzii relevante”, ci și în raport de realitatea obiectivă, reprezentată de faptul că cei 7 procurori care activează în cadrul SIIJ au avut de soluționat 6.636 dosare (medie de aproximativ 900 dosare/procuror), 2.984 fiind înregistrate doar în anul 2020, iar 3.652 fiind rămase/preluate din 2019. Deopotrivă, deși ”sub aspect statistic” Ministerul justiției înțelege să se raporteze ”la data de 01.12.2020”, în ceea ce privește dosarele soluționate, se are în vedere doar ”semestrul I 2020”, perioadă în care se menționează că ”au fost soluționate 212 cauze, dintre care una prin rechizitoriu, iar 211, prin clasare”. Cifrele NU corespund însă celor REALE/oficiale (a se vedea raportul SIIJ, transmis către CSM în cursul acestei luni), care confirmă că ”în cursul anului 2020 au fost soluționate pe fond un număr de 552 de dosare din care 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați. Într-un număr de 550 de cauze, procurorii Secției au dispus soluții de clasare.”

10. Se indică pretinse ”opinii în sensul desființării SIIJ” care ar fi fost ”exprimate și cu ocazia consultărilor efectuate cu privire la modul de implementare a recomandărilor europene, puncte de vedere în acest sens fiind solicitate ÎCCJ, CSM, PÎCCJ, DNA, DIICOT, SIIJ si asociațiilor magistraților” și sunt exemplificate 5 (cinci) ”argumente aduse de entitățile consultate în favoarea desființării”. Aceasta FĂRĂ a se enunța că cel mai important dintre avize (al CSM, care este, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Constituție, garantul independenței justiției) a fost NEGATIV. Prin acest aviz, CSM confirmă că proiectul de lege vizează schimbarea competenței de efectuare a urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați, dosarele urmând a reveni la alte parchete, între care și DNA. În acest context, se arată că ”soluția normativă propusă NU este însă, însoțită de instituirea unuor GARANȚII menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate a judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale PRESIUNI exercitate asupra lor.”Deopotrivă, CSM critică extrem de dur ministrul justiției, arătând că abordarea acestuia în legătură cu proiectul de lege ”denotă o NEÎNȚELEGERE a semnificației reale a principiului independenței justiției, care, în esența lui, este menit să protejeze, în primul rând, CETĂȚEANUL, iar nu judecătorul sau procurorul.

Judecătorul este ultima redută în SPRIJINUL cetățeanului, în demersul firesc al acestuia de valorificare și apărare a drepturilor și intereselor sale legitime. Or, NUMAI un judecător independent, care beneficiază de garanții adecvate, poate răspunde acestui deziderat al cetățeanului și, în egală măsură, al statului de drept. Judecătorul trebuie să acționeze în conformitate cu LEGEA, fără a fi afectat de vreo TEMERE că ar putea fi supus unor proceduri declanșate de unul dintre participanții din cauza pe care o instrumentează, în scop de INTIMIDARE. (…) Tot astfel, și procurorii trebuie să își desfășoare activitatea în condiții de independență, protejați de orice formă de PRESIUNE nejustificată.” Plenul CSM reține și că ”este dincolo de orice discuție necesitatea prevederii unor GARANȚII ADECVATE pentru asigurarea unei reale independențe a justiției și obligația legiuitorului de a reglementa astfel de garanții”, amintind că, potrivit proiectului promovat de ministrul Stelian Ion, se ajunge la ”suspendarea din funcție a unui judecător sau procuror doar prin efectul aprecierii EXCLUSIVE a procurorului care dispune trimiterea în judecată.

”Sunt reiterate și aspectele reținute de Plenul CSM în Hotărârea nr. 225/15.10.2019, prin care a fost aprobat Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/DIJ/1365/DIP/2018 privind ”respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența DNA vizând magistrați sau în legătură cu aceștia”, CSM concluzionând, în urma examinării acestui raport, ”în sensul că, din perspectiva respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru magistrații implicați în cauzele aflate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, se poate constata existența unor DEFICIENȚE ÎNSEMNATE în ceea ce privește efectuarea actelor de urmărire penală într-o serie de cauze.

”Mai mult decât atât, NU sunt indicate acele asociații ale magistraților care au fost consultate (cu atât mai mult cu cât informațiile publice sunt în sensul exprimării, de către majoritatea acestor asociații, a unor critici puternice față de proiectul de lege privind desființarea SIIJ) și nici dacă toate entitățile consultate au adus argumente doar în favoarea desființării secției (ceee ce pare, oricum, o UTOPIE)…”, a explicat avocatul Cristian Winzer.

https://www.dcnews.ro/avocatul-cristian-winzer-a-descoperi-chestiuni-revoltatoare-in-proiectul-de-lege-privind-desfiintarea-siij_802768.html?fbclid=IwAR2yXV0R1xf0MGt7ZEwbiumaQFKJ4vYPaWIhGSGxv0AGOZD42rfZNJmewdU

 

Anchete

Judecatoarea Mirela Anton de la Tribunalul Iasi a murit la mai putin de un an si jumatate dupa pensionare (1 decembrie 2022).

Publicat

pe

De

CSM a facut anuntul miercuri, 27 martie 2023, dezvaluie Lumea Justitiei:

Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima profundul regret pentru incetarea din viata a doamnei MIRELA ANTON, fost judecator in cadrul Tribunalului Iasi, si transmite sincere condoleante familiei indoliate. Dumnezeu sa o odihneasca!”

Absolventa in 1995 a Facultatii de Drept din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, Mirela Anton a activat la Judecatoria Tecuci intre 1995 si 1998, apoi la Judecatoria Pascani pana in anul 2000, iar ultimii 22 de ani (pana la pensionare) si i-a petrecut la Tribunalul Iasi. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Exista o judecatoare care este amintita in rugaciunile zilnice ale latifundiarului Gigi Becali

Publicat

pe

De

Stim asta chiar de la patronul FCSB (club total diferit decat Steaua Bucuresti, in pofida confuziei intretinute in mod voit de anumite zone), dezvaluie Lumea Justitiei.

Afaceristul a dezvaluit intr-o declaratie data marti, 26 martie 2024, la Romania TV, ca se roaga in fiecare zi pentru familie si prieteni, dar si pentru o judecatoare. Este vorba despre judecatoarea Daniela Toader de la Curtea de Apel Bucuresti, in prezent detasata la CSM. Motivul pentru care judecatoarea Toader este prezenta in rugaciunile lui Becali ar avea legatura cu un dosar de spalare de bani, in care, in 2020, procurorul DNA Radu Ionescu l-a pus pe patronul FCSB sub urmarire penala pentru spalare de bani, dand in final clasare. Iar magistrata CAB Daniela Toader ar fi dat o solutie care l-a salvat pe Becali, dupa cum chiar acesta spunea in 2020: “Mi-au pus dracii pe unul, Radu Ionescu, de la DNA, spalare de bani. Dracii l-au pus. Cum sa spui asa ceva?! Spalare de bani?! Cu nepotul meu? Mi-a dat Dumnezeu o judecatoare pe care o cheama Toader Daniela si am mers in fiecare zi la biserica. Toader Daniela, Toader Daniela… Au inghetat si au incremenit lacate pe toata acuzația. Dracul mi l-a dat pe Radu Ionescu, Dumnezeu mi-a dat-o pe Daniela Toader”. Asadar, Becali nu se roaga de ieri, de azi pentru judecatoarea Daniela Toader. Totusi, crestineste este sa te rogi nu doar pentru cel care ti-a facut bine, ci si pentru cel despre care consideri ca ti-a facut rau. Asta apropo de procurorul DNA Radu Ionescu. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

 INTOARCEREA “RABINULUI”

Publicat

pe

De

                                                                      Articol pentru “cunoscatori” : AVIZ AMATORILOR!

Din sursele nostre – care sunt mai bune decat ale lor, aflam ca in perioada urmatoare se va intoarce in tara unul dintre pionii importanti din zona de intelligence, cunoscut in “mediile” de specialitate sub numele de “Rabinul” (referire la originile sale cu legatura in Tara Sfanta), personaj aflat de ceva timp intr-un (auto)exil impus sub acoperire “externa” intr-o tara occidentala, partener strategic al României.

In fapt, daca ne aducem bine aminte, a fost unul dintre opozantii remarcabili ai nefastului regim Coldea (cel putin in ultima perioada a acestuia, cand deraierile personajului amintit luasera amploarea pe care o cunoaștem), plecarea fiind de fapt o consecinta directa a adversitatii declansate, insa datorita sprijinului de care “Rabinul” beneficiaza din partea unor importanti parteneri strategici externi, s-a convenit asupra acestui compromis. Interesant este faptul ca, se pare, actuala conducere a institutiei, recunoscandu-i unele merite, ar fi fost de acord cu trecerea in rezerva / pensionare cu gradul de general (daca e mult sau daca este putin, vom vedea).

Si mai interesant este, conform acelorasi surse, ca aceasta intoarcere a “fiului risipitor” ar avea legatura si cu coagularea unor forte in vederea implicarii intr-un fel sau altul in miscarile electorale din acest an (poate cele mai importante dupe 1989), in vederea preluării / manipulării ulterioare (îl recomandă aceste calități), direct sau prin interpuși, a unei hălci cat mai mare de putere.  Un astfel de personaj poate coordona lejer astfel de acțiuni, “mișcându-se” în această stare de fapt prezentată anterior ca pestele in apa, conexiunile si anvergura din zona media / politica si de afaceri (de unde are o sustinere substantiala, datorata si raspunderii avute pe linia de munca specifica) fiind bine cunoscute in medii. Caracter foarte abil, stăpânește perfect zona de informații însă extrem de periculos și răzbunător (conform chiar unor apropiați), dar având așa-zisa școală veche (face pe “prostu” și nu îți dai seama de adevaratele intenții), reușește foarte bine să nu îi intuiești niciodată planurile.

Noi stim si pozitia pe care “Rabinul” a avut-o intr-o unitate de elita ce in teorie nu exista nici atunci si sigur nici acum, aceasta recalibrare, in jurul acestuia, a unei parti din fosta sa echipa (implicati astazi in diverse afaceri, de la consultanta de specialitate, firme cu specific pe zona de intelligence / investigatii, criptomonede s.a.) precum si a altor cadre cu functii de conducere, fiind deosebit de remarcabila (sunt raliati se pare si fosti ofiteri din zone de informatii paralele / adiacente, personaje ce de-a lungul timpului l-au sprijinit, la vedere sau nu, datorita “ascendentei” paterne din celebra U.M. 0110 – la fel, pentru cunoscatori).

Asteptam cu interes aceasta mutare (lancezeala acestui personaj departe de zonele de acțiune din țară fiind resimțită în mediile specifice), insa avertizam inca de pe acum ca suntem cu “ochii” pe el (in incheiere, domnule Avi Rasin – cum va spun rudele de la Tel Aviv, nu? – punem si noi in declaratia de avere ceasul Ulysse Nardin si nu numai sau “casuta” de la Silistea Snagovului, din coada lacului, ca banuim ca si interpusii astia cat sa o mai tina sa – asta sa vedeti ca stim si noi, nu numai ei).

Cunoastem ca e de actualitate sa facem pe prostii si pe modestii (va place mult asta, am inteles), dar totusi …(Cerasela N.).

 

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I.

Noi pagube provocate de Directia Generala a Hotilor, condusa de directorul general Razvan Grecu! Nu stiu cum se face ca...

Exclusiv3 ore ago

Federația Polițiștilor de Penitenciare, alături de Federația Simdicatelor din Sistemul Penitenciar, continuă seria protestelor anunțate, astfel că in data de 28.03.2024 vor fi pichetate Penitenciarele Deva, Giurgiu și Codlea, in paralel cu strangerea semnăturilor pentru refuzul de ore suplimentare

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei...

Exclusivo zi ago

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine”

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Exclusivo zi ago

Se pun in pericol angajamentele internationale ale Romaniei in domeniul asistentei umanitare, din cauza lui Grecu & comp. care nu vor sa plateasca la timp si corect, drepturile legale ale „misionarilor”

In atentia veteranilor din teatrele de operatii! Mai multi veterani in teatrele de operatii mi-au transmis, pe diverse cai, insistent,...

Anchete2 zile ago

 INTOARCEREA “RABINULUI”

                                         ...

Exclusiv2 zile ago

WHITE TOWER (XXV)/Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower

Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower, titra un ziar central de investigatii, confirmand, in...

Exclusiv2 zile ago

Ameninţări drastice din partea poliţiştilor şi agenţilor din penitenciare/Sindicaliştii ameninţă că măsurile pe care le vor lua, vor fi şi mai drastice in data de 9 Mai 2024

Angajații din structurile de forță ale statului roman au fost luați în bătaie de joc de Guvern In Monitorul Oficial...

Exclusiv2 zile ago

Fiecare lider sindical s-a impăunat cu ” marea ” realizare, cand in fond nu este altceva decât o ingenunchere a mișcării sindicale/Oamenii ar trebui să se trezească din amorteala asta colectivă

După lungi teorii ale conspirației, astăzi, cu puțin timp in urmă,in Monitorul Oficial al României a fost publicata celebra și...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER: copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie!

Copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie! Aceasta este una dintre realitățile scandalului WHITE TOWER! Mihai LUPU și Radu...

Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI

Statutul polițistului prin Legea 360/2002 și statutul cadrelor militare prevăzut în Legea 80/1995 fixează interdicții clare privind implicarea acestora în...

Exclusiv4 zile ago

Este dezonorant pentru un șef de poliție să se păteze în jocurile murdare ale politicienilor

Condiționalitatea factorului de comandă în structurile M.A.I. de fidelitatea față de o gașcă politică ori alta, nu a constituit vreodată...

Exclusiv4 zile ago

„Polițiștii și militarii nu suntem sclavii nimănui, iar niște drepturi acordate parțial nu sunt decât o altă ofensă adusă la sacrificiile pe care le facem și serviciul adus de către noi la menținerea ordinii publice și a siguranței naționale”

Așa cum v-am anunțat, la data de 25.03.2024, chiar de Ziua Poliției Române Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL trebuia să fie prezent...

Exclusiv6 zile ago

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de...

Exclusiv6 zile ago

Amânarea acțiunii de protest anunțate în 25 martie 2024, de Ziua Poliției Române – pentru data de 9 mai 2024, de Ziua Europei

Orice acord, negociere, relație bilaterală trebuie să aibă la bază încrederea între parteneri, aceasta bazându-se pe consecvență în respectarea angajamentelor...

Exclusiv7 zile ago

Au inceput protestele/Administrația Națională a Penitenciarelor se face că nu știe și se dă luată prin surprindere in fața Ministerului Justiției

Așa cum am anunțat prin comunicatul de presă, despre care Administrația Națională a Penitenciarelor se face că nu-l știe și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!