Joi, 18 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității următorul comunicat:

„Cu referire la afirmațiile doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale,  privind cuantumul sporurilor din sistemul judiciar, Înalta Curte de Casație și Justiție face  următoarele precizări:

– În ceea ce privește judecătorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate (în principal, grefierii, grefierii informaticieni etc.), care își desfășoară activitatea în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, totalul sporurilor aflate în plată este plafonat la 30% din salariul de bază/indemnizația de încadrare, în conformitate cu art. 4,5 – Secțiunea I, Capitolul VIII, Anexa nr. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017.

– În ceea ce privește funcționarii publici, personalul contractual și șoferii (personalul conex) se află în plată un spor de 15% pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, iar agenții procedurali și aprozii beneficiază de un cuantum total al sporurilor de până la 30%, cuantum menținut la nivelul lunii decembrie 2018.

– La nivelul ÎCCJ, suma sporurilor, fără indemnizația de hrană, acordate cumulat pe total buget este de 28,64% din suma salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, restul până la 30% (1,36%) fiind reprezentat de totalul indemnizațiilor de hrană acordate, în condițiile legii, tuturor membrilor personalului. 

Caracterul totalmente eronat al informațiilor vehiculate în spațiul public de către ministrul muncii și protecției sociale sub aceste aspecte demonstrează necesitatea ca reprezentanții tuturor puterilor statului, în poziționările publice legate de serviciul public al justiției, să se bazeze pe informații reale, verificate și să adopte o poziție de minim echilibru și de cooperare loială cu autoritatea judecătorească. Toate indemnizațiile și salariile din cadrul autorității judecătorești sunt stabilite în baza legii, ale cărei dispoziții sunt general disponibile, se reflectă în declarațiile de avere ale judecătorilor, magistraților-asistenți și grefierilor, sunt publicate în condițiile legii, neexistând niciun fel de elemente care să împiedice o documentare corectă și completă pe această temă, astfel că asemenea erori nu pot fi considerate acceptabile.”

Joi, 18 februarie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următorul comunicat:

„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act cu indignare de declarația doamnei ministru al muncii şi protecției sociale, Raluca Turcan, în sensul că în sistemul de justiție nivelul sporurilor reprezintă 85% din veniturile salariale.

Această afirmație este total neadevărată.

Pentru corecta informare a opiniei publice, reamintim că potrivit art. 25 alin. 1 din Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nr. 153/2017, suma sporurilor acordate cumulat pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază. Subliniem că această prevedere legală este respectată cu strictețe în cadrul întregului sistem judiciar. Astfel, spre exemplu, în luna ianuarie 2021 ponderea sporurilor din totalul salariilor la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost de 23.83%.

Totodată, alăturarea în aceeași declarație a drepturilor de care beneficiază două categorii profesionale, cu specific diferit al muncii dar cu responsabilități enorme față de cetățeni, nu face nimic altceva decât să adâncească în mod nepermis falii, fără a ține seama de specificul fiecărei profesii.

Din păcate, declarațiile doamnei ministru al muncii şi protecției sociale, Raluca Turcan, se mențin în aceeași linie cu declarațiile inadecvate ale domnului ministru al justiției, Stelian Ion, cu privire la pensiile magistraților şi nu fac nimic altceva decât să acutizeze presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor, de natură să încurajeze plecarea acestora din sistemul judiciar. Aşa cum am mai arătat, consecințele negative ale lipsei de personal vor fi resimțite de justițiabili, deşi acestora ar trebui să li se garanteze dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim și previzibil, la cele mai înalte standarde.

Consiliul respinge acest tip de atitudini, total neconstructive şi face apel la responsabilitate din partea reprezentanților puterii executive.

Principiul cooperării loiale presupune înainte de toate onestitate atât față de partenerii instituționali, cât şi față de opinia publică, iar inducerea publicului în eroare, prin astfel de declarații publice, este cu adevărat regretabilă.