Actualitate
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, despre legea salarizării: Am identificat sporuri care urmau să fie calculate la un venit din viitor, pentru anul 2022
La nivelul Ministerului Muncii se lucrează la o lege a salarizării pentru a regla sistemul de plăți din sistemul public, inclusiv în ceea ce privește sporurile.
Raluca Turcan, ministrul Muncii, a dezvăluit într-o intervenție la Digi24 că a descoperit în sistemul public sporuri care urmau să fie calculate la venitul din anul 2022, deci la un venit care va fi încasat în viitor.
„În momentul de față, s-a creat o inechitate în sistemul public, pentru că pe o lege a salarizării, care putea să plece de la premisa de a aduce unitate în sistemul de salarizare, s-au creat tot timpul excepții”, spune Raluca Turcan. Ea a dat un exemplu de astfel de inechitate: în sistemul medical, medicii și asistentele au salariile și sporurile calculate la nivelul salariului în plată, în timp ce personalul TESA, infirmierii, brancardierii au sporurile calculate la nivelul salarizării din 2018. „Mai mult decât atât, există și alte excepții în care plățile se fac la nivelul salariilor din 2022 care era fixat pe acea grilă de salarizare din Legea 153/2017. Dar nu sunt singurele excepții”, a declarat Raluca Turcan.
De asemenea, aceasta a anunțat două proiecte „majore” de reformă în cadrul Ministerului Munci: unul visează pensiile din sistemul public iar celălalt salarizarea din sistemul public.
De ce au fost înghețate sporurile în 2021
„În materie de sporuri, abordarea noastră este una care propune tratarea acestui subiect într-un mod extrem de temeinic. Nu poți să intri pe partea de sporuri, care reprezintă pentru o mare parte din angajații din sectorul public suplimentări de salarii – pentru unii, binemeritate, pentru alții poate nu. Însă nu trebuie să aruncăm anatema pe întreg sectorul bugetar. Și pentru că aceștia au, prin sistemul de sporuri, o suplimentare a veniturilor, nu ne permitem să propunem diminuări de sporuri care să conducă la scăderi de venituri și situații dificile în nivelul de trai pe care aceștia îl au”, a explicat Raluca Turcan.
De asemenea, acesta a punctat faptul că sistemul trebuie redevină echitabil.
„Propunerea noastră este să plafonăm nivelul sporurilor pe care îl pot obține angajații, vom vedea dacă la nivelul ordonatorului de credit sau la nivelul salariului de bază, să reducem un număr de sporuri, pentru că unele chiar nu sunt necesare, pe unele să le acordăm în sumă fixă și în același timp, să introducem o grilă de salarizare echitabilă și pe alte domenii care sunt scoase în momentul de față în sistemul public din grila de salarizare. Sunt patru principii pe care le reținem, în momentul în care vom avea o variantă finală, o vom face publică”, a mai susținut ministrul Muncii.
Înghețarea salariilor bugetarilor
„Ne-am asumat, într-un an dificil, post-pandemic, în care trebuie să revigorăm economia de la o cădere de minus 4,4 la o creștere de 4,3, să înghețăm o parte din salarii. O înghețare nu echivalează cu o tăiere de salarii. Pe partea de salarizare în sistemul public am încercat să aducem o înghețare a acestor salarii tocmai pentru că la Ministerul Muncii lucrăm la o lege a salarizării care să reașeze sistemul de plăți în sistemul public”, a mai spus Turcan.
„Dorim să eliminăm inechitățile”
„Dorim să identificăm sume suplimentare, să facem economii și în același timp să eliminăm risipa (…) Dorim să eliminăm inechitățile, să punem bazele unei contributivități în sistemul de pensii, să privim inclusiv spre partea de pensii speciale și urmărim să creștem și partea de ocupare (…) Prin bugetul de asigurări sociale de anul acesta, vom putea să susținem măsurile active de creștere a ocupării și menținere a forțelor de muncă deja asumate, însă intenționăm să lansăm și alte măsuri active care să aducă oameni în piața muncii”, a mai declarat ministrul.
Majorarea pensiilor și a alocațiilor
„În proiectul de buget pe 2021, Ministerul Muncii are alocată suma de 53,7 miliarde lei, cu 10% mai mare decât cea de anul trecut. „Avem alocări suplimentare, pentru că avem și obligații suplimentare. Anul trecut a fost un an electoral și spre finalul anului au fost votate o serie de legi care au creat obligații suplimentare pentru Ministerul Muncii și ne bucurăm să constatăm că bugetul pe 2021 acoperă toate obligațiile pe care ministerul le care de acoperit. Așadar, vom putea plăti majorarea pensiilor cu 14 la sută făcută în septembrie 2020, vom putea plăti alocațiile majorate cu 20 la sută la începutul acestui an și intrate deja în plată începând cu luna februarie”, a explicat Raluca Turcan.
Însă, în Parlamentul României se află un proiect în care sunt prevăzute două majorări ale alocațiile, una dintre ele care ar avea loc la mijlocul anului.
„Am învățat un lucru în politică: atunci când este un proiect în Parlament, niciodată să nu te antepronunți. Gestionăm ceea ce avem în momentul de față în plată, și anume majorarea alocațiilor cu 20 la sută. Mai mult de atât nu pot să mă pronunț, pentru că votul din Parlament întotdeauna a fost unul decisiv”, a declarat ministrul Muncii.
Actualitate
Securitatea spațială americană se diversifică: Start-up-urile Impulse Space și Relativity Federal intră în cursa lansărilor militare
Comanda Sistemelor Spațiale a SUA face un pas strategic pentru reducerea dependenței de giganții industriei, deschizând porțile pentru noi jucători tehnologici. Misiunea este clară: asigurarea unui acces flexibil și rapid pe orbită pentru încărcături militare mai puțin critice, dar esențiale pentru infrastructura de date.
O nouă eră pentru programul Lane 1: Șapte furnizori luptă pentru contracte de miliarde
Forțele Spațiale ale Statelor Unite au aprobat includerea companiilor Impulse Space și Relativity Federal în grupul furnizorilor calificați pentru lansări în cadrul programului National Security Space Launch (NSSL) Faza 3, Lane 1. Cele două entități din California se alătură astfel unui grup select care include nume precum SpaceX, Blue Origin și United Launch Alliance (ULA).
Lane 1 este conceput special pentru misiuni care vizează orbite mai ușor accesibile și încărcături cu masă redusă, cum ar fi sateliții de transport de date și cei de urmărire a rachetelor. Prin această extindere, armata americană urmărește să stimuleze competiția într-un sector evaluat la 5,6 miliarde de dolari până în anul 2030, oferind fiecărui nou intrat o primă tranșă de 5 milioane de dolari pentru evaluarea capacităților tehnice.
Riscul monopolului SpaceX și nevoia de alternative strategice
Momentul ales pentru această extindere nu este întâmplător. Piața lansărilor din SUA trece printr-o perioadă de incertitudine după ce SpaceX a anunțat limitarea comenzilor pentru zborurile comerciale partajate ale rachetei Falcon 9, începând cu anul 2028. Într-un context în care Falcon 9 a susținut aproximativ 85% din totalul lansărilor americane în 2025, Pentagonul privește cu prudență această dependență excesivă.
Analiștii militari sugerează că această mișcare reflectă dorința autorităților de a mitiga riscurile, în special în condițiile în care SpaceX pare să își mute atenția către Starship și centrele de date AI. Diversificarea furnizorilor în Lane 1 reprezintă o poliță de asigurare pentru securitatea națională, garantând că accesul la spațiu nu va fi blocat de schimbările de strategie ale unui singur operator.
Inovația tehnologică: De la rachete reutilizabile la vehicule de transfer orbital
Deși nici Impulse Space, nici Relativity Federal nu au efectuat încă lansări orbitale, tehnologiile propuse promit să revoluționeze logistica spațială. Relativity mizează pe Terran R, o rachetă complet reutilizabilă, a cărei primă lansare este programată spre finalul acestui an.
Pe de altă parte, Impulse Space aduce o premieră în programul NSSL: este pentru prima dată când un furnizor de trepte superioare de rachetă este ales ca antreprenor principal. Vehiculul lor, Helios, este un „kick-stage” conceput să se atașeze oricărei rachete de transport mediu, oferind un impuls suplimentar pentru a plasa încărcături grele pe orbite înalte într-un mod mult mai eficient din punct de vedere al costurilor. Prima misiune Helios este planificată pentru finalul anului 2026, marcând o schimbare de paradigmă în flexibilitatea operațională a misiunilor spațiale militare.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
-
Exclusivacum 4 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 3 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum o ziPolițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 2 zileO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare
-
Exclusivacum 4 zile87 de milioane pe an ca să nu plouă: anti-grindină în Vest interzis, la noi prelungit
-
Exclusivacum 4 zilePoliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii



