La ultima reuniune a Grupului de Lucru pentru MacroRegiunea „Carpatica” – desfăşurată în mediul online, în această săptămână – Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a prezentat beneficiile cooperării prin parteneriate în zona Munţilor Carpaţi, la nivelul statelor central şi est-europene. Mesajul ADR Centru – transmis celor peste 90 de participanţi la eveniment de către directorul general Simion Creţu – a subliniat importanţa demersurilor pentru îmbunătăţirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munţilor Carpaţi, prin realizarea unei Strategii europene de dezvoltare pentru Carpaţi, având ca model Strategia pentru Regiunea Alpină (EUSALP).

Această reuniune a Grupului de lucru – organizată de reprezentanţii Regiunii poloneze Podkarpackie (Subcarpatia) – a urmărit să facă o nouă trecere în revistă a acţiunilor întreprinse de regiunile europene din Munţii Carpaţi, care îşi propun să coopereze pentru crearea cadrului instituţional în vederea dezvoltării durabile, prin valorificarea tradiţiilor locale şi atragerea de fonduri europene. La eveniment au participat reprezentanţi ai unor regiuni din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, precum şi din România, dar şi oficiali europeni de rang înalt, întâlnirea fiind coordonată de Preşedintele acestui grup din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) – domnul Władysław Ortyl, Mareşalul Regiunii Podkarpackie.

În cadrul videoconferinţei au avut intervenţii atât domnul Maciej Lang, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Polonia în România, cât şi europarlamentarul român Siegfried Mureşan, în timp ce domnul Apostolos Tzitzikostas, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, a sumarizat activităţile derulate la nivel continental pentru dezvoltarea regiunilor europene, în special în anul dificil care s-a încheiat, subliniind importanţa realizării strategiilor macroregionale pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Din România, mesaje de susţinere pentru dezvoltarea acestei Strategii pentru dezvoltarea arealului montan din Carpaţi au venit din partea domnilor Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi Doru Alexandru Lazăr, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.

De la nivelul Regiunii Centru s-a reliefat poziţia exprimată de domnul Adrian Teban – primarul oraşului Cugir, vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi membru în cadrul CoR, implicit şi al Grupului de lucru pentru Carpaţi. Acesta a vorbit despre importanţa atragerii de fonduri pentru dezvoltare, atât prin fonduri disponibile în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, cât şi prin viitoarele programe operaţionale finanţate în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională. Domnul Teban a subliniat importanţa dezvoltării turismului, a reiterat interesul comun pentru reducerea emisiilor poluante şi prezervarea biodiversităţii, la nivelul întregului areal carpatin, şi a insistat pe condiţiile esenţiale privind dezvoltarea unitară a zonei, ţinând cont de punctele comune ale tuturor regiunilor şi statelor din zonă.

„În urmă cu un an, la Braşov, noi şi partenerii noştri polonezi din Regiunea Podkarpackie am discutat despre problemele comunităţilor din zona Munţilor Carpaţi, necesarul de investiţii, oportunităţile şi provocările dezvoltării durabile a zonei montane. Concluzia noastră a fost că este important să demarăm realizarea unei Strategii pentru Regiunea Munţilor Carpaţi. Este foarte bună această iniţiativă a CoR, organism european în care Regiunea Centru are cinci, din cei 16 membri ai delegaţiei româneşti: Preşedinţii judeţelor Harghita şi Sibiu, precum şi primarii reprezentând municipiul Sfântu Gheorghe, oraşul Cugir şi comuna Ciugud, din Alba.

Subliniez că forul nostru deliberativ regional – respectiv Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru – a susţinut înfiinţarea, la Braşov, a Biroului Platformei de Coordonare a Turismului Durabil din cadrul Convenţiei Carpatice. În plus, CDR Centru a aprobat, în unanimitate, Apelului comun pentru îmbunătăţirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munţilor Carpaţi. În cadrul reuniunii Grupului de lucru pentru Carpaţi din cadrul CoR am precizat că beneficiile adoptării unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică includ posibilitatea creării unui cadru politico-instituţional care ar putea răspunde mult mai bine nevoilor specifice acestei zone, pe baza unei viziuni strategice pe termen lung.

Mesajul nostru, de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, este foarte clar: ne dorim să ajungem la o poziţie comună la nivel european, din partea tuturor statelor carpatice, pentru dezvoltarea durabilă a zonei Munţilor Carpaţi şi sperăm ca, în cadrul viitoarelor reuniuni ale Consiliului European, liderii statelor membre să poată iniţia un demers prin care Comisia Europeană să demareze elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru Munţii Carpaţi, benefică tuturor statelor central şi est-europene, care au posibilităţi relativ limitate de cooperare, în special în limita estică a Uniunii Europene”, a declarat domnul Simion Creţu, director general ADR Centru.

Alba Iulia – 12.02.2021

Informaţii de background

– În urmă cu un an – la Braşov – ADR Centru a organizat „Reuniunea internaţională de lucru privind pregătirea proiectelor pentru dezvoltarea zonei montane din Regiunea Centru”, în cadrul căreia reprezentanţii Regiunii Podkarpackie din Polonia şi reprezentanţii Regiunii Centru din România, alături de reprezentanţi ai guvernelor român şi polonez, au discutat despre posibilităţile de intensificare a acţiunilor de la nivel naţional şi regional, în vederea creării şi susţinerii unor instrumente adecvate dezvoltării durabile a Regiunii Carpatice.

– În cadrul acestui eveniment, peste 40 de experţi români şi străini au dezbătut problemele comunităţilor din zona Munţilor Carpaţi, necesarul de investiţii, oportunităţile şi provocările dezvoltării durabile a zonei montane, în concordanţă cu obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene şi în concordanţă cu necesitatea recuperării rapide a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte regiuni europene. De asemenea, între cele două regiuni s-a semnat o declaraţie comună de sprijin reciproc în vederea obţinerii de sprijin european pentru dezvoltarea regiunilor carpatice.

– În trimestrul II din anul 2020, acest Apel comun a fost însuşit prin hotărâri ale decidenţilor de la nivel local şi de către reprezentanţii comunităţilor din cele două regiuni europene, consfinţind astfel voinţa şi doleanţele acestor regiuni care totalizează o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. În vara anului trecut, ADR Centru a continuat activitatea de susţinere a acestui parteneriat şi a transmis preşedintelui Comisiei Europene, preşedintelui CoR, Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Guvernului României, Declaraţia Comună semnată de către cele două regiuni din arealul Munţilor Carpaţi, prin care s-a stabilit că, pentru o dezvoltare durabilă a zonei montane Carpatine, este nevoie de o viziune strategică şi o coordonare mai bună a diferitelor politici şi programe sectoriale la nivel regional. Acestea pot fi corelate prin crearea cadrului favorabil care să aibă în vedere întărirea cooperării între statele, regiunile şi comunităţile din Munţii Carpaţi şi care să faciliteze implementarea de proiecte de dezvoltare cu o acoperire teritorială largă. La aceste deziderate ar trebui să răspundă adoptarea de către Uniunea Europeană a unei Strategii pentru Macro-Regiunea Carpatică, prevăzută cu o componentă financiară adecvată, care să răspundă nevoilor multiple de dezvoltare ale acestei macro-regiuni.

– Munţii Carpaţi acoperă 190.000 kmp, ceea ce îi face al doilea cel mai mare lanţ muntos din Europa, după Alpi, şi reprezintă căminul pentru o populaţie de aproximativ 68 milioane locuitori. Aceşti munţi se întind pe 7 ţări, cel mai mare procent fiind în România 53%. Carpaţii Româneşti cuprind 3 diviziuni: Carpaţii Orientali, cei Meridionali şi Carpaţii Occidentali. Aflaţi pe teritoriul a 27 judeţe, aceştia ocupă o suprafaţă de 66.300 kmp, ceea ce înseamnă 27,8% din teritoriul ţării, lungimea totală a arcului carpatic românesc depăşind 910 km.

Numărul aşezărilor urbane din arealul Carpaţilor Româneşti – fiind inclusă şi Depresiunea Transilvaniei – este de 64 (cu o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori), iar cel al aşezărilor rurale în jur de 2500. Problematica protejării patrimoniului natural şi a celui cultural, pe de o parte şi exigenţa dezvoltării durabile a Carpaţilor şi ameliorarea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din comunităţile carpatice, pe de altă parte au scos în evidenţă necesitatea colaborării internaţionale pentru atingerea acestor obiective.

– În ultimii ani, reprezentanţii autorităţilor publice judeţene şi locale din Regiunea Centru au iniţiat şi au fost implicaţi în diverse proiecte care facilitează implementarea obiectivelor Convenţiei Carpatice. Statele semnatare ale acestei Convenţii sunt: Republica Cehă, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Ucraina şi Ungaria. Convenţia Carpatică a creat cadrul general de cooperare între statele semnatare pentru diverse domenii de reglementare, precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apa, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. Convenţia Carpatică nu are ca obiectiv realizarea unei Strategii de dezvoltare a regiunilor europene din Munţii Carpaţi. Un astfel de document programatic ar putea permite realizarea de proiecte cu o acoperire teritorială mai largă – pentru dezvoltarea transportului durabil, amenajarea de trasee turistice trecând prin mai multe state carpatice, proiecte ce vizează protejarea biodiversităţii – întărind cooperarea între statele, regiunile şi comunităţile din acest areal montan.

– În acest moment, poziţia oficială a Comisiei Europene subliniază că o nouă strategie macro-regională este un pas major care ar trebui să ţină seama de concluziile Raportului Comisiei privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale.

Decizia privind iniţierea unei noi strategii macroregionale a UE trebuie să provină de la Consiliul European, reprezentat de liderii statelor Uniunii. Această decizie trebuie să fie fundamentată pe o cerere înaintată în comun de statele membre în cauză iar, până în acest moment, Republica Cehă, Moldova, România şi Serbia nu s-au alăturat „Declaraţiei de intenţie de a crea Strategia macroregională a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică”, semnată în septembrie 2018 de Ungaria, Polonia, Slovacia şi Ucraina.