Actualitate
Importanţa acordată de Regiunea Centru pentru realizarea unei Strategii europene pentru Macroregiunea Carpatica

La ultima reuniune a Grupului de Lucru pentru MacroRegiunea „Carpatica” – desfăşurată în mediul online, în această săptămână – Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a prezentat beneficiile cooperării prin parteneriate în zona Munţilor Carpaţi, la nivelul statelor central şi est-europene. Mesajul ADR Centru – transmis celor peste 90 de participanţi la eveniment de către directorul general Simion Creţu – a subliniat importanţa demersurilor pentru îmbunătăţirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munţilor Carpaţi, prin realizarea unei Strategii europene de dezvoltare pentru Carpaţi, având ca model Strategia pentru Regiunea Alpină (EUSALP).
Această reuniune a Grupului de lucru – organizată de reprezentanţii Regiunii poloneze Podkarpackie (Subcarpatia) – a urmărit să facă o nouă trecere în revistă a acţiunilor întreprinse de regiunile europene din Munţii Carpaţi, care îşi propun să coopereze pentru crearea cadrului instituţional în vederea dezvoltării durabile, prin valorificarea tradiţiilor locale şi atragerea de fonduri europene. La eveniment au participat reprezentanţi ai unor regiuni din Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, precum şi din România, dar şi oficiali europeni de rang înalt, întâlnirea fiind coordonată de Preşedintele acestui grup din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) – domnul WĹadysĹaw Ortyl, Mareşalul Regiunii Podkarpackie.
În cadrul videoconferinţei au avut intervenţii atât domnul Maciej Lang, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Polonia în România, cât şi europarlamentarul român Siegfried Mureşan, în timp ce domnul Apostolos Tzitzikostas, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, a sumarizat activităţile derulate la nivel continental pentru dezvoltarea regiunilor europene, în special în anul dificil care s-a încheiat, subliniind importanţa realizării strategiilor macroregionale pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Din România, mesaje de susţinere pentru dezvoltarea acestei Strategii pentru dezvoltarea arealului montan din Carpaţi au venit din partea domnilor Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi Doru Alexandru Lazăr, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.
De la nivelul Regiunii Centru s-a reliefat poziţia exprimată de domnul Adrian Teban – primarul oraşului Cugir, vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor din România şi membru în cadrul CoR, implicit şi al Grupului de lucru pentru Carpaţi. Acesta a vorbit despre importanţa atragerii de fonduri pentru dezvoltare, atât prin fonduri disponibile în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, cât şi prin viitoarele programe operaţionale finanţate în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională. Domnul Teban a subliniat importanţa dezvoltării turismului, a reiterat interesul comun pentru reducerea emisiilor poluante şi prezervarea biodiversităţii, la nivelul întregului areal carpatin, şi a insistat pe condiţiile esenţiale privind dezvoltarea unitară a zonei, ţinând cont de punctele comune ale tuturor regiunilor şi statelor din zonă.
„În urmă cu un an, la Braşov, noi şi partenerii noştri polonezi din Regiunea Podkarpackie am discutat despre problemele comunităţilor din zona Munţilor Carpaţi, necesarul de investiţii, oportunităţile şi provocările dezvoltării durabile a zonei montane. Concluzia noastră a fost că este important să demarăm realizarea unei Strategii pentru Regiunea Munţilor Carpaţi. Este foarte bună această iniţiativă a CoR, organism european în care Regiunea Centru are cinci, din cei 16 membri ai delegaţiei româneşti: Preşedinţii judeţelor Harghita şi Sibiu, precum şi primarii reprezentând municipiul Sfântu Gheorghe, oraşul Cugir şi comuna Ciugud, din Alba.
Subliniez că forul nostru deliberativ regional – respectiv Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru – a susţinut înfiinţarea, la Braşov, a Biroului Platformei de Coordonare a Turismului Durabil din cadrul Convenţiei Carpatice. În plus, CDR Centru a aprobat, în unanimitate, Apelului comun pentru îmbunătăţirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munţilor Carpaţi. În cadrul reuniunii Grupului de lucru pentru Carpaţi din cadrul CoR am precizat că beneficiile adoptării unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică includ posibilitatea creării unui cadru politico-instituţional care ar putea răspunde mult mai bine nevoilor specifice acestei zone, pe baza unei viziuni strategice pe termen lung.
Mesajul nostru, de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, este foarte clar: ne dorim să ajungem la o poziţie comună la nivel european, din partea tuturor statelor carpatice, pentru dezvoltarea durabilă a zonei Munţilor Carpaţi şi sperăm ca, în cadrul viitoarelor reuniuni ale Consiliului European, liderii statelor membre să poată iniţia un demers prin care Comisia Europeană să demareze elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru Munţii Carpaţi, benefică tuturor statelor central şi est-europene, care au posibilităţi relativ limitate de cooperare, în special în limita estică a Uniunii Europene”, a declarat domnul Simion Creţu, director general ADR Centru.
Alba Iulia – 12.02.2021
Informaţii de background
– În urmă cu un an – la Braşov – ADR Centru a organizat „Reuniunea internaţională de lucru privind pregătirea proiectelor pentru dezvoltarea zonei montane din Regiunea Centru”, în cadrul căreia reprezentanţii Regiunii Podkarpackie din Polonia şi reprezentanţii Regiunii Centru din România, alături de reprezentanţi ai guvernelor român şi polonez, au discutat despre posibilităţile de intensificare a acţiunilor de la nivel naţional şi regional, în vederea creării şi susţinerii unor instrumente adecvate dezvoltării durabile a Regiunii Carpatice.
– În cadrul acestui eveniment, peste 40 de experţi români şi străini au dezbătut problemele comunităţilor din zona Munţilor Carpaţi, necesarul de investiţii, oportunităţile şi provocările dezvoltării durabile a zonei montane, în concordanţă cu obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene şi în concordanţă cu necesitatea recuperării rapide a decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte regiuni europene. De asemenea, între cele două regiuni s-a semnat o declaraţie comună de sprijin reciproc în vederea obţinerii de sprijin european pentru dezvoltarea regiunilor carpatice.
– În trimestrul II din anul 2020, acest Apel comun a fost însuşit prin hotărâri ale decidenţilor de la nivel local şi de către reprezentanţii comunităţilor din cele două regiuni europene, consfinţind astfel voinţa şi doleanţele acestor regiuni care totalizează o populaţie de peste 5 milioane de locuitori. În vara anului trecut, ADR Centru a continuat activitatea de susţinere a acestui parteneriat şi a transmis preşedintelui Comisiei Europene, preşedintelui CoR, Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Guvernului României, Declaraţia Comună semnată de către cele două regiuni din arealul Munţilor Carpaţi, prin care s-a stabilit că, pentru o dezvoltare durabilă a zonei montane Carpatine, este nevoie de o viziune strategică şi o coordonare mai bună a diferitelor politici şi programe sectoriale la nivel regional. Acestea pot fi corelate prin crearea cadrului favorabil care să aibă în vedere întărirea cooperării între statele, regiunile şi comunităţile din Munţii Carpaţi şi care să faciliteze implementarea de proiecte de dezvoltare cu o acoperire teritorială largă. La aceste deziderate ar trebui să răspundă adoptarea de către Uniunea Europeană a unei Strategii pentru Macro-Regiunea Carpatică, prevăzută cu o componentă financiară adecvată, care să răspundă nevoilor multiple de dezvoltare ale acestei macro-regiuni.
– Munţii Carpaţi acoperă 190.000 kmp, ceea ce îi face al doilea cel mai mare lanţ muntos din Europa, după Alpi, şi reprezintă căminul pentru o populaţie de aproximativ 68 milioane locuitori. Aceşti munţi se întind pe 7 ţări, cel mai mare procent fiind în România 53%. Carpaţii Româneşti cuprind 3 diviziuni: Carpaţii Orientali, cei Meridionali şi Carpaţii Occidentali. Aflaţi pe teritoriul a 27 judeţe, aceştia ocupă o suprafaţă de 66.300 kmp, ceea ce înseamnă 27,8% din teritoriul ţării, lungimea totală a arcului carpatic românesc depăşind 910 km.
Numărul aşezărilor urbane din arealul Carpaţilor Româneşti – fiind inclusă şi Depresiunea Transilvaniei – este de 64 (cu o populaţie de aproximativ 1,5 milioane de locuitori), iar cel al aşezărilor rurale în jur de 2500. Problematica protejării patrimoniului natural şi a celui cultural, pe de o parte şi exigenţa dezvoltării durabile a Carpaţilor şi ameliorarea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din comunităţile carpatice, pe de altă parte au scos în evidenţă necesitatea colaborării internaţionale pentru atingerea acestor obiective.
– În ultimii ani, reprezentanţii autorităţilor publice judeţene şi locale din Regiunea Centru au iniţiat şi au fost implicaţi în diverse proiecte care facilitează implementarea obiectivelor Convenţiei Carpatice. Statele semnatare ale acestei Convenţii sunt: Republica Cehă, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Ucraina şi Ungaria. Convenţia Carpatică a creat cadrul general de cooperare între statele semnatare pentru diverse domenii de reglementare, precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apa, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. Convenţia Carpatică nu are ca obiectiv realizarea unei Strategii de dezvoltare a regiunilor europene din Munţii Carpaţi. Un astfel de document programatic ar putea permite realizarea de proiecte cu o acoperire teritorială mai largă – pentru dezvoltarea transportului durabil, amenajarea de trasee turistice trecând prin mai multe state carpatice, proiecte ce vizează protejarea biodiversităţii – întărind cooperarea între statele, regiunile şi comunităţile din acest areal montan.
– În acest moment, poziţia oficială a Comisiei Europene subliniază că o nouă strategie macro-regională este un pas major care ar trebui să ţină seama de concluziile Raportului Comisiei privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale.
Decizia privind iniţierea unei noi strategii macroregionale a UE trebuie să provină de la Consiliul European, reprezentat de liderii statelor Uniunii. Această decizie trebuie să fie fundamentată pe o cerere înaintată în comun de statele membre în cauză iar, până în acest moment, Republica Cehă, Moldova, România şi Serbia nu s-au alăturat „Declaraţiei de intenţie de a crea Strategia macroregională a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică”, semnată în septembrie 2018 de Ungaria, Polonia, Slovacia şi Ucraina.
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 13 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!