Actualitate
A cincea curbă de sacrificiu
Peste câteva ore, un proiect de lege mult așteptat și ținut la mare secret va deveni public. Ceea ce știm din capul locului este că bugetul pe acest an, care ar fi trebuit să fie adoptat la sfârșitul lui 2020, va reprezenta mai mult decât o lege a austerității. Va reprezenta cea de-a cincea curbă de sacrificiu din istoria României. Și, cu certitudine, va avea consecințe la fel de dramatice ca și celelalte patru curbe de sacrificiu.
Prima curba de sacrificiu a fost decisă de un guvern al României la 1 ianuarie 1931. Atunci, salariile bugetarilor au fost diminuate cu o cotă cuprinsă între 10 și 23% și au fost anulate sporurile pentru o serie de categorii salariale. Un an mai târziu, în România s-a declanșat cea de-a doua curbă de sacrificiu, care a constat în esență într-o nouă diminuare a salariilor bugetarilor cu 10-12%, dar și cu plata cu întârziere, uneori de câteva luni bune, a salariilor acestora. Nu a fost suficient. Astfel încât s-a recurs la o a treia curbă de sacrificiu, în februarie 1933. Rezultatul acestor măsuri extreme luate de Guvern a fost exacerbarea extremismului. Atunci au început să se afirme cu adevărat stânga comunistă și extrema dreaptă legionară. În plan politic, România a plătit o factură uriașă pentru ieșirea pe această cale a curbelor de sacrificiu din criza economică. Am avut ceva de învățat?
Cu certitudine, răspunsul este negativ. Ca dovadă, în 2009, din ordinul lui Traian Băsescu, care a avut totuși bărbăția să-și asume decizia fatală, România a mai fost supusă unei curbe de sacrificiu. Cea de-a patra. Din primele trei curbe de sacrificiu, România a reușit să iasă, cu chiu cu vai, întrucât, în paralel cu aplicarea măsurilor draconice rezumate mai sus, Guvernul a luat și o serie de măsuri prin care a încurajat capitalul național. Cum au fost de pildă adoptarea unor acte normative, prin care au fost mărite taxele vizând importurile de mărfuri, fapt care a încurajat producția internă sau reducerea cu până la 50% a datoriilor pe care le aveau societățile comerciale către bănci. Cea de-a patra curbă de sacrificiu nu a fost însă însoțită de nicio măsură de stimulare, astfel încât consecința a fost că, după criza din 2008-2010, România a fost nevoită să cedeze suveranitate și să lase capitalul străin să-i invadeze practic economia și să ștranguleze treptat capitalul românesc. Iar consecința cea mai dramatică, consumată în timp, a constat în cedarea graduală a resurselor naturale.
Din această perspectivă, este interesant să încercăm să anticipăm, cu câteva ore înainte de a vedea bugetul, în ce va consta această a cincea curbă de sacrificiu și să anticipăm care vor fi consecințele.
Până în acest moment, lucrând cu „materialul clientului”, avem două certitudini. Prima este simplă, la mintea oricărui român. Cel care timp de un an, în 2020, a fost ministru de Finanțe, respectiv Florin Cîțu, este astăzi premier. E greu de presupus că, dându-se de trei ori peste cap și devenind premier, acest personaj și-a modificat în mod radical viziunea. El și cine îl dirijează, mai mult sau mai puțin, din umbră. Știm despre Florin Cîțu un fapt care nu poate fi contestat de nimeni. A fost ministrul de Finanțe care a îndatorat cel mai mult România, în întreaga istorie recentă a acestei țări. A făcut-o la un preț mare, la dobânzi pe care nu și le-a permis niciun alt stat european în această perioadă. E clar că va avea tendința să procedeze și în continuare la fel, sărăcind România, lăsând leftere generațiile viitoare, aducând în schimb prosperitate băncilor străine și societăților de investiții, care, la schimb, îi acordă protecție. Și ce mai știm? Care este a doua certitudine? Ne-o spune Uniunea Europeană, care, în urma analizei făcute, a constatat stupefiată și a atras atenția Guvernului României printr-un document oficial că Guvernul nostru, respectiv Guvernul Orban, unde Florin Cîțu era ministru de Finanțe, nu a alocat pentru combaterea pandemiei decât 1% din Produsul Intern Brut. E fabulos! Într-un an în care întreaga planetă s-a confruntat cu pandemia, într-un an în care toate statele lumii au încercat din răsputeri să utilizeze toate mijloacele pentru a combate acest flagel, România s-a împrumutat ca niciodată până atunci, dar, din toți acești bani, nu a găsit resursele necesare decât la un nivel de 1% să-i consacre sănătății populației. Iar rezultatul consemnat de statisticile oficale ne arată că ne apropiem, dacă statisticile sunt adevărate, de o cifră îngrozitoare. De 20.000 de morți ca urmare a coronavirusului. Dar aceasta este doar una dintre consecințele vizibile ale proastei gestionări a țării. Alte consecințe abia urmează.
La capătul celei de-a patra curbe de sacrificiu, din 2008-2010, România s-a pus în situația de a ceda mai multă suveranitate decât oricare alt stat european, și, în plan politic, am asistat pe de-a parte la o ascensiune fără precedent a populismului și, pe de altă parte, la o întărire, tot fără precedent, a instituțiilor de forță, fenomen care a culminat cu parteneriatul SRI-DNA. Denunțat zilele trecute în mod suprinzător chiar de către președintele Klaus Iohannis, care a precizat că practicile rezultate din acest parteneriat au fost ilegale, care a recunoscut că parteneriatul a fost ilegal, dar care, în același timp, rămâne dependent de George Maior, cel care, din poziția de șef al principalului serviciu secret al țării, a patronat practic acest fenomen. Ce consecințe ar putea avea cea de-a cincea curbă de sacrificiu instituită de un Guvern al României?
Înainte de a răspunde, am obligația să explic de ce am convingerea că vorbim nu doar de un buget oarecare, ci despre o curbă de sacrificiu. Dacă nu s-a întâmplat vreo minune peste noapte, este normal să luăm de bune afirmațiile din ultimele zile făcute de Ludovic Orban, președintele PNL, președintele Camerei Deputaților și unul dintre cei trei stâlpi ai parteneriatului politic care susține Guvernul. Și, de asemenea, nu putem ignora nici afirmațiile premierului în funcție, Florin Cîțu. Acompaniat de ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ce ne-au comunicat în esență aceștia? 1). Punctul de pensie nu se mărește în 2021 și nici nu va avea loc vreo indexare cu rata inflației. Vârstnicii sunt lăsați de izbeliște. 2). Se vor tăia dramatic cele mai multe sporuri de care beneficiază în mod rațional sau în mod irațional bugetarii. 3). Va fi redus drastic numărul acestora, Florin Cîțu anunțând chiar o cifră uluitoare a disponibilizărilor, de 400.000 de persoane. 4). Studenții și alte categorii nu vor mai beneficia de o serie întreagă de facilități acordate de guvernările anterioare. 5). HORECA, marea industrie a ospitalității, cu sute de mii de angajați și zeci de mii de societăți conexe, este la rândul ei lovită năprasnic, întrucât statul renunță pe tot parcursul acestui an la voucherele de vacanță. Și așa mai departe. Sunt certitudini cu care putem opera, fără a mai aștepta cele câteva ore până când bugetul va fi adoptat de Guvern și trimis la Parlament, și care ne îndreptățesc să afirmăm că, în 2021, în România se declanșează cea de-a cincea curbă de sacrificiu.
Cum am putea contracara efectele negative, care de fiecare dată se maifestă atunci când se aplică în mod dramatic o curbă de sacrificiu? România este legată de mâini și de picioare. Conform actelor normative pe care le-am adoptat ca o consecință a aderării la Uniunea Europeană, statul român nu are nicio posibilitate de a aplica vreo măsură de protecționism, pentru a veni în sprijinul societăților comerciale autohtone. Nu putem aplica restricții la importurile de produse din Uniune Europeană. Nici măcar în ceea ce privește industia agroalimentară. După cum se poate lesne observa, am renunțat și la orice formă de promovare a produselor agroalimentare românești. În condițiile în care, spre deosebire de situația existentă pe parcursul celor trei curbe de sacrificiu din prima parte a secolului trecut, astăzi România este din ce în ce mai dependentă de sectorul serviciilor. Dacă distrugem serviciile, care în mare parte mai sunt încă parte a patrimoniului național, este evident că locul acestora va fi luat de societăți cu capital străin. Patronii de azi vor deveni angajații sau șomerii de mâine. Iar veniturile din servicii se vor volatiliza, după modelul altor instituții, bănci, supermarketuri, companii farmaceutice, etc, nemaiatingând decât prin ricoșeu bugetul de venituri al statului.
România este prinsă pe picior greșit. Niciun alt stat european nu s-a conformat în exces rigorilor stabilite de Bruxelles, și niciun alt stat european nu a renunțat mai mult decât România la protejarea infrastructurii vitale și a resurselor naturale. În plus, la guvernare se afă în exclusivitate băieți deștepți, care se exprimă politically correct, care adoptă nu numai păsărească bruxelleză, ci și o logică cu totul și cu totul străină interesului național. Acești așa-ziși bărbați de stat nu se află în slujba națiunii române, în ciuda jurământuui pe care l-au depus.
A cincea curbă de sacrificiu se va lăsa cu efecte dramatice. Vom avea parte nu numai de un populism excesiv, ci și de extremism. Nu m-aș mira ca populismul și extremismul să degenereze într-o asemenea măsură, încât statul, în numele autoprotecției sale, să recurgă la măsuri la rândul lor extreme. Vom vedea deci întărite până la exacerbare instituțiile de forță. Și, evident, drepturile și libertățile omului vor fi diminuate mai dramatic decât până acum. Deocamdată atât.
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...
M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...
„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal
Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță
Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
-
Exclusivacum 3 zile
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 2 zile
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zile
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zile
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 2 zile
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte