Actualitate
A cincea curbă de sacrificiu
Peste câteva ore, un proiect de lege mult așteptat și ținut la mare secret va deveni public. Ceea ce știm din capul locului este că bugetul pe acest an, care ar fi trebuit să fie adoptat la sfârșitul lui 2020, va reprezenta mai mult decât o lege a austerității. Va reprezenta cea de-a cincea curbă de sacrificiu din istoria României. Și, cu certitudine, va avea consecințe la fel de dramatice ca și celelalte patru curbe de sacrificiu.
Prima curba de sacrificiu a fost decisă de un guvern al României la 1 ianuarie 1931. Atunci, salariile bugetarilor au fost diminuate cu o cotă cuprinsă între 10 și 23% și au fost anulate sporurile pentru o serie de categorii salariale. Un an mai târziu, în România s-a declanșat cea de-a doua curbă de sacrificiu, care a constat în esență într-o nouă diminuare a salariilor bugetarilor cu 10-12%, dar și cu plata cu întârziere, uneori de câteva luni bune, a salariilor acestora. Nu a fost suficient. Astfel încât s-a recurs la o a treia curbă de sacrificiu, în februarie 1933. Rezultatul acestor măsuri extreme luate de Guvern a fost exacerbarea extremismului. Atunci au început să se afirme cu adevărat stânga comunistă și extrema dreaptă legionară. În plan politic, România a plătit o factură uriașă pentru ieșirea pe această cale a curbelor de sacrificiu din criza economică. Am avut ceva de învățat?
Cu certitudine, răspunsul este negativ. Ca dovadă, în 2009, din ordinul lui Traian Băsescu, care a avut totuși bărbăția să-și asume decizia fatală, România a mai fost supusă unei curbe de sacrificiu. Cea de-a patra. Din primele trei curbe de sacrificiu, România a reușit să iasă, cu chiu cu vai, întrucât, în paralel cu aplicarea măsurilor draconice rezumate mai sus, Guvernul a luat și o serie de măsuri prin care a încurajat capitalul național. Cum au fost de pildă adoptarea unor acte normative, prin care au fost mărite taxele vizând importurile de mărfuri, fapt care a încurajat producția internă sau reducerea cu până la 50% a datoriilor pe care le aveau societățile comerciale către bănci. Cea de-a patra curbă de sacrificiu nu a fost însă însoțită de nicio măsură de stimulare, astfel încât consecința a fost că, după criza din 2008-2010, România a fost nevoită să cedeze suveranitate și să lase capitalul străin să-i invadeze practic economia și să ștranguleze treptat capitalul românesc. Iar consecința cea mai dramatică, consumată în timp, a constat în cedarea graduală a resurselor naturale.
Din această perspectivă, este interesant să încercăm să anticipăm, cu câteva ore înainte de a vedea bugetul, în ce va consta această a cincea curbă de sacrificiu și să anticipăm care vor fi consecințele.
Până în acest moment, lucrând cu „materialul clientului”, avem două certitudini. Prima este simplă, la mintea oricărui român. Cel care timp de un an, în 2020, a fost ministru de Finanțe, respectiv Florin Cîțu, este astăzi premier. E greu de presupus că, dându-se de trei ori peste cap și devenind premier, acest personaj și-a modificat în mod radical viziunea. El și cine îl dirijează, mai mult sau mai puțin, din umbră. Știm despre Florin Cîțu un fapt care nu poate fi contestat de nimeni. A fost ministrul de Finanțe care a îndatorat cel mai mult România, în întreaga istorie recentă a acestei țări. A făcut-o la un preț mare, la dobânzi pe care nu și le-a permis niciun alt stat european în această perioadă. E clar că va avea tendința să procedeze și în continuare la fel, sărăcind România, lăsând leftere generațiile viitoare, aducând în schimb prosperitate băncilor străine și societăților de investiții, care, la schimb, îi acordă protecție. Și ce mai știm? Care este a doua certitudine? Ne-o spune Uniunea Europeană, care, în urma analizei făcute, a constatat stupefiată și a atras atenția Guvernului României printr-un document oficial că Guvernul nostru, respectiv Guvernul Orban, unde Florin Cîțu era ministru de Finanțe, nu a alocat pentru combaterea pandemiei decât 1% din Produsul Intern Brut. E fabulos! Într-un an în care întreaga planetă s-a confruntat cu pandemia, într-un an în care toate statele lumii au încercat din răsputeri să utilizeze toate mijloacele pentru a combate acest flagel, România s-a împrumutat ca niciodată până atunci, dar, din toți acești bani, nu a găsit resursele necesare decât la un nivel de 1% să-i consacre sănătății populației. Iar rezultatul consemnat de statisticile oficale ne arată că ne apropiem, dacă statisticile sunt adevărate, de o cifră îngrozitoare. De 20.000 de morți ca urmare a coronavirusului. Dar aceasta este doar una dintre consecințele vizibile ale proastei gestionări a țării. Alte consecințe abia urmează.
La capătul celei de-a patra curbe de sacrificiu, din 2008-2010, România s-a pus în situația de a ceda mai multă suveranitate decât oricare alt stat european, și, în plan politic, am asistat pe de-a parte la o ascensiune fără precedent a populismului și, pe de altă parte, la o întărire, tot fără precedent, a instituțiilor de forță, fenomen care a culminat cu parteneriatul SRI-DNA. Denunțat zilele trecute în mod suprinzător chiar de către președintele Klaus Iohannis, care a precizat că practicile rezultate din acest parteneriat au fost ilegale, care a recunoscut că parteneriatul a fost ilegal, dar care, în același timp, rămâne dependent de George Maior, cel care, din poziția de șef al principalului serviciu secret al țării, a patronat practic acest fenomen. Ce consecințe ar putea avea cea de-a cincea curbă de sacrificiu instituită de un Guvern al României?
Înainte de a răspunde, am obligația să explic de ce am convingerea că vorbim nu doar de un buget oarecare, ci despre o curbă de sacrificiu. Dacă nu s-a întâmplat vreo minune peste noapte, este normal să luăm de bune afirmațiile din ultimele zile făcute de Ludovic Orban, președintele PNL, președintele Camerei Deputaților și unul dintre cei trei stâlpi ai parteneriatului politic care susține Guvernul. Și, de asemenea, nu putem ignora nici afirmațiile premierului în funcție, Florin Cîțu. Acompaniat de ministrul Muncii, Raluca Turcan. Ce ne-au comunicat în esență aceștia? 1). Punctul de pensie nu se mărește în 2021 și nici nu va avea loc vreo indexare cu rata inflației. Vârstnicii sunt lăsați de izbeliște. 2). Se vor tăia dramatic cele mai multe sporuri de care beneficiază în mod rațional sau în mod irațional bugetarii. 3). Va fi redus drastic numărul acestora, Florin Cîțu anunțând chiar o cifră uluitoare a disponibilizărilor, de 400.000 de persoane. 4). Studenții și alte categorii nu vor mai beneficia de o serie întreagă de facilități acordate de guvernările anterioare. 5). HORECA, marea industrie a ospitalității, cu sute de mii de angajați și zeci de mii de societăți conexe, este la rândul ei lovită năprasnic, întrucât statul renunță pe tot parcursul acestui an la voucherele de vacanță. Și așa mai departe. Sunt certitudini cu care putem opera, fără a mai aștepta cele câteva ore până când bugetul va fi adoptat de Guvern și trimis la Parlament, și care ne îndreptățesc să afirmăm că, în 2021, în România se declanșează cea de-a cincea curbă de sacrificiu.
Cum am putea contracara efectele negative, care de fiecare dată se maifestă atunci când se aplică în mod dramatic o curbă de sacrificiu? România este legată de mâini și de picioare. Conform actelor normative pe care le-am adoptat ca o consecință a aderării la Uniunea Europeană, statul român nu are nicio posibilitate de a aplica vreo măsură de protecționism, pentru a veni în sprijinul societăților comerciale autohtone. Nu putem aplica restricții la importurile de produse din Uniune Europeană. Nici măcar în ceea ce privește industia agroalimentară. După cum se poate lesne observa, am renunțat și la orice formă de promovare a produselor agroalimentare românești. În condițiile în care, spre deosebire de situația existentă pe parcursul celor trei curbe de sacrificiu din prima parte a secolului trecut, astăzi România este din ce în ce mai dependentă de sectorul serviciilor. Dacă distrugem serviciile, care în mare parte mai sunt încă parte a patrimoniului național, este evident că locul acestora va fi luat de societăți cu capital străin. Patronii de azi vor deveni angajații sau șomerii de mâine. Iar veniturile din servicii se vor volatiliza, după modelul altor instituții, bănci, supermarketuri, companii farmaceutice, etc, nemaiatingând decât prin ricoșeu bugetul de venituri al statului.
România este prinsă pe picior greșit. Niciun alt stat european nu s-a conformat în exces rigorilor stabilite de Bruxelles, și niciun alt stat european nu a renunțat mai mult decât România la protejarea infrastructurii vitale și a resurselor naturale. În plus, la guvernare se afă în exclusivitate băieți deștepți, care se exprimă politically correct, care adoptă nu numai păsărească bruxelleză, ci și o logică cu totul și cu totul străină interesului național. Acești așa-ziși bărbați de stat nu se află în slujba națiunii române, în ciuda jurământuui pe care l-au depus.
A cincea curbă de sacrificiu se va lăsa cu efecte dramatice. Vom avea parte nu numai de un populism excesiv, ci și de extremism. Nu m-aș mira ca populismul și extremismul să degenereze într-o asemenea măsură, încât statul, în numele autoprotecției sale, să recurgă la măsuri la rândul lor extreme. Vom vedea deci întărite până la exacerbare instituțiile de forță. Și, evident, drepturile și libertățile omului vor fi diminuate mai dramatic decât până acum. Deocamdată atât.
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



