Astăzi, credincioșii se adună pentru a cinsti una dintre cele mai luminoase figuri ale calendarului creștin: Arhanghelul Mihail, comandantul oștirii cerești a lui Dumnezeu. Această zi, dedicată Soborului Sfinților Îngeri, este mai mult decât o simplă sărbătoare; este un prilej de reflecție asupra virtuților fundamentale și a luptei eterne dintre bine și rău, ce se poartă atât în ceruri, cât și în inima fiecărui om.

Arhanghelul Mihail: Sabia dreptății divine și păzitorul sufletelor

Recunoscut drept sabia dreptății divine, străjer al luminii și apărător al sufletelor omenești, Arhanghelul Mihail simbolizează credința, curajul și puritatea sufletească. Aceste virtuți sunt esențiale în momentele de cumpănă, amintindu-ne că trebuie să fim veghetori, să apărăm adevărul și să nu permitem fricii să ne stingă lumina interioară.

O sărbătoare, o mulțime de nume: Cine iși cinsteste Ocrotitorul astăzi?

Pentru mulți, această sărbătoare capătă o semnificație personală, fiind ziua în care își celebrează onomastica. Nume precum Mihail, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gavril, Rafail, Rafael, Serafim, alături de toate cele derivate din cuvântul „înger” sau asociate cu lumina și credința, sunt astăzi prilej de bucurie și binecuvântare. O echipă de la icoane-art.ro a pregătit un articol special, aprofundând semnificația acestei zile și puterea ocrotitorilor cerești .

Biserica Ortodoxă: De la rătăcire la adevărata cinstire a ingerilor

Biserica Ortodoxă a rânduit sărbătoarea în cinstea Soborului Sfinților Îngeri nu întâmplător, ci pentru a delimita adevărata cinstire a puterilor cerești de vechi rătăciri și închinări la idoli. Din vremuri străvechi, unii oameni, îndepărtându-se de Dumnezeu, au idolatrizat creația – soarele, luna, stelele, chiar și îngerii. Această eroare a fost condamnată încă din Vechiul Testament și a continuat până în vremea apostolilor, când unii eretici îi cinsteau pe îngeri la fel ca pe Dumnezeu, mergând până la a-l considera pe Arhanghelul Mihail „Dumnezeul evreilor”. Biserica a stabilit limpede că îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, nu dumnezei, și că doar Creatorului I se cuvine închinarea absolută.

De-a lungul istoriei, au existat și practici de vrăjitorie, ce chemau duhuri rele sub numele de „îngeri”. În regiunea Colose, unde idolatria îngerilor era răspândită, Biserica a condamnat aceste învățături greșite și a statornicit adevărata cinstire a îngerilor – ca slujitori ai lui Dumnezeu și ocrotitori ai neamului omenesc. Chiar în Colose a început să fie prăznuit Soborul Sfinților Îngeri. Sărbătoarea a fost rânduită în luna noiembrie, a noua după martie, simbolizând cele nouă cete îngerești despre care vorbește Sfântul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfântului Apostol Pavel.

Ierarhia Cerească: Cele nouă cete ingerești și rolul lor divin

Potrivit învățăturii Bisericii, îngerii sunt împărțiți în nouă cete, rânduite în trei ierarhii distincte: cea înaltă, cea mijlocie și cea de jos, fiecare cu un rol specific în economia divină.

De la Tronuri la Heruvimi: Cei mai aproape de Dumnezeu

Cel mai aproape de Tronul divin se află serafimii, heruvimii și scaunele (tronurile dumnezeiești). Serafimii, cu cele șase aripi, ard de iubire pentru Creator și aprind aceeași flacără în celelalte puteri cerești. Numele lor, „cei care ard”, le descrie esența. Heruvimii, plini de lumină și cunoaștere, strălucesc prin înțelepciunea divină, pe care o împărtășesc, luminând sufletele. Numele lor înseamnă „cunoaștere” și „revărsare a înțelepciunii”. Scaunele (tronurile) sunt purtătorii duhovnicești ai prezenței lui Dumnezeu, prin care se manifestă dreptatea Sa, inspirând conducătorii și judecătorii pământești.

Domnii, Puteri, Stăpânii: Slujitorii intăririi și protecției

Ierarhia mijlocie este alcătuită din domnii, puteri și stăpânii. Domniile sunt duhuri libere ce servesc cu bucurie, inspirând pe conducătorii pământești să stăpânească cu înțelepciune și ajutându-i pe oameni să-și biruiască patimile. Puterile, purtătoare ale puterii dumnezeiești, săvârșesc minuni, întăresc credința în încercări și oferă harul vindecării. Stăpâniile exercită autoritate asupra duhurilor rele, apărând oamenii de ispitele diavolești și întărind pe cei ce luptă pentru bine.

Începătoriile, Arhanghelii și Îngerii: Călăuzele noastre terestre

În cea mai de jos ierarhie cerească se găsesc începătoriile, arhanghelii și îngerii. Începătoriile conduc îngerii de rang inferior și veghează asupra ordinii lumii, ocrotind popoarele și îndemnând la acțiuni juste. Arhanghelii sunt vestitorii lui Dumnezeu, descoperind voia Sa oamenilor și întărind credința, așa cum au făcut Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil. Îngerii, cei mai apropiați de om, păzesc fiecare credincios, îl întăresc în fapte bune și nu-l părăsesc niciodată, dacă ajutorul le este cerut cu sinceritate.

Toate puterile cerești, indiferent de rang, sunt numite îngeri – un termen care, potrivit Cărții prorocului Daniel, înseamnă slujire și transmitere a voinței divine de la cetele superioare către oameni.

Un indemn la credință și speranță

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, și a întregului Sobor al Sfinților Îngeri, este o chemare profundă la credință, curaj și lumină interioară. Ne reamintește că în lupta dintre bine și rău nu suntem singuri; oștirile cerești veghează asupra noastră și ne călăuzesc pașii spre Dumnezeu. Arhanghelul Mihail, conducătorul acestor puteri, este un simbol al biruinței dreptății și al iubirii divine, care alungă frica și întunericul.

În această zi specială, credincioșii se roagă pentru ocrotire, pace sufletească și putere de a rămâne statornici în credință, deschizându-și inimile către lumina cerească și recunoștința față de cei care ne păzesc nevăzuți. Fie ca binecuvântarea Arhanghelilor să ne însoțească mereu, iar pacea și bucuria lor să rămână în casele și în inimile noastre.

Șefi din Poliția Română, sub lupa procurorilor: Liderul Sindicatului „Diamantul” denunță o „sesizare mincinoasă” cu tenta de abuz în serviciu

Un scandal de proporții zguduie Inspectoratul de Poliție Județean Neamț și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, a depus o plângere penală împotriva mai multor înalți oficiali din cadrul Poliției, acuzându-i de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (Art. 297 Cod Penal). În centrul acuzațiilor se află o „sesizare din oficiu mincinoasă” care ar fi fost instrumentată pentru a hărțui și intimida activitatea sindicală, cauzând totodată o pagubă bugetului de stat.

Originea conflictului: O majorare salarială și o publicare sindicală

Totul a început la data de 13 februarie 2025, când Sindicatul „Diamantul”, în exercitarea atribuțiilor sale legale de apărare a drepturilor polițiștilor, a publicat pe site-ul propriu (sprd.ro) un articol intitulat „Am depus sesizare penală împotriva ministrului Predoiu…”. Acest articol făcea public textul unui denunț penal formulat și depus de sindicat, prin președintele Vitalie Josanu, în care se critica modul considerat „abuziv și discriminatoriu” de acordare a majorării salariale supranumită „Bayraktar”, reglementată prin OMAI S/84/2024 și S/16/2025.

Mecanismul presupusului abuz: De la „secret” la plângere penală

Actul de protest sindical, în loc să fie tratat ca atare, ar fi fost transformat, în mod abuziv, într-o pretinsă faptă penală printr-o serie de acțiuni concertate, așa cum se arată în plângerea penală (sursa: plângerea penală a lui Vitalie Josanu):

• Instigarea lui Alexandru Zambardi: La 14 februarie 2025, comisarul-șef de poliție Alexandru Zambardi, Șef al Serviciului Structura de Securitate din IGPR, ar fi întocmit și trimis către IPJ Neamț o adresă (nr. 681202). Prin acest act, Zambardi ar fi „atestat în mod mincinos” că informațiile publicate de sindicat (referitoare la OMAI S/84/2024 și S/16/2025) ar fi clasificate „secret de serviciu”. Mai mult, ar fi „solicitat în mod abuziv (instigând)” conducerea IPJ Neamț să demareze verificări pentru un „posibil incident de securitate”, deși, prin natura funcției sale, ar fi trebuit să cunoască caracterul nesecret al informațiilor.
• Coautoratul lui Barboșanu, Bodron și Andone: Urmare a presupusei instigări, la 10 martie 2025, comisarul-șef de poliție Marius Ciprian Barboșanu (adjunct al șefului IPJ Neamț), comisarul-șef de poliție Petrică Bodron și comisarul de poliție Andreea-Georgiana Andone, toți din cadrul IPJ Neamț, ar fi întocmit și semnat Procesul-Verbal de Sesizare din Oficiu nr. 800244. Acest document ar fi fost elementul central al abuzului, atestând „fapte mincinoase” și susținând că publicarea denunțului penal de către sindicat ar întruni elementele infracțiunii de divulgare de secrete (Art. 304 Cp), bazându-se pe teza falsă a caracterului „secret” al informațiilor din Anexele 18 și 19 la OMAI S/7/2018. Se acuză o „încălcare a datoriei de a verifica veridicitatea informațiilor” consemnate într-un act oficial de sesizare penală. În cazul lui Barboșanu, se subliniază că, în calitate de adjunct al șefului IPJ Neamț, ar fi avut cunoștință directă că Serviciul Resurse Umane emite acte administrative nesecrete cu informații identice, ceea ce demonstrează „caracterul deliberat și mincinos” al sesizării.
• Complicitatea/Abuzul lui Coman: La 13 martie 2025, comisarul-șef de poliție Gabriel Coman, Șef al IPJ Neamț, ar fi semnat adresa de înaintare nr. 800244 către Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Prin acest gest, el ar fi „validat și și-a însușit conținutul mincinos” al Procesului-Verbal de Sesizare din Oficiu, declanșând „în mod nelegal urmărirea penală în Dosarul 52/118/P/2025”, fără a-și exercita atribuția de control și verificare a legalității actelor subordonaților.

Dovada falsității: Documente declasificate și practica MAI

Vitalie Josanu susține că întreaga construcție faptică a acuzaților, bazată pe pretinsul „secret de serviciu” al informațiilor (procente, condiții de acordare a majorării „Bayraktar”), este demontată de practica unitară la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), unde aceste informații sunt tratate ca nesecrete. În plângere sunt anexate multiple dovezi în acest sens, printre care:

• Răspunsul IPJ Sibiu nr. 2009876/21.05.2025, document nesecret ce menționează Anexa 18 și procente de diminuare.
• Dispoziția DGPMB nr. 5343/12.08.2025, document nesecret ce acordă o majorare și citează Anexele 18 și 19.
• Dispoziția IPJ Sălaj nr. 84935/08.07.2025 și Răspunsul IPJ Sălaj nr. 21714/SR/06.06.2025, care confirmă condiții și procente nesecrete.
• Dispoziția IGPF Sighetu Marmației nr. 1217527/06.05.2025, care citează același OMAI și detalii nesecrete.

Liderul de sindicat subliniază că „făptuitorii au ascuns aceste fapte evidente procurorului, susținând în mod fals că informațiile din anexa 18 la OMAI S 7/2018 […] ar fi clasificate,” deși ele au fost „dezvăluite încă din anul 2024” și chiar „toți făptuitorii erau beneficiari ai acestei majorări și le-au fost aduse la cunoștință, prin acte nesecrete, prevederile pretins secrete”.

Prejudiciul: Resurse publice deturnate și intimidare sindicală

Prin această acțiune, se susține că au fost cauzate două tipuri de prejudicii (sursa: plângerea penală a lui Vitalie Josanu):

• O pagubă bugetului de stat: Prin consumarea inutilă a resurselor umane și materiale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, care a instrumentat Dosarul nr. 52/118/P/2025 timp de peste 7 luni (13.03.2025 – 21.10.2025), finalizat cu o clasare previzibilă.
• O vătămare a drepturilor și intereselor legitime: Atât ale lui Vitalie Josanu ca persoană fizică, cât și ale Sindicatului „Diamantul”. Se acuză că folosirea instituției sesizării din oficiu a reprezentat o formă de „represiune și șicanare, menită să intimideze activitatea sindicală, ca răzbunare pentru denunțul formulat de sindicat împotriva ministrului afacerilor interne.”

Solicitările liderului de sindicat: Urmărire penală și probațiuni

În plângerea sa, Vitalie Josanu solicită Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, în atenția domnului Procuror Lucian Dieac, începerea urmăririi penale împotriva făptuitorilor pentru infracțiunea de Abuz în serviciu. De asemenea, cere administrarea unui probatoriu amplu, incluzând înscrisurile din Dosarul nr. 52/118/P/2025, documentele anexate prezentei plângeri, solicitarea de la Serviciul Resurse Umane al IPJ Neamț a unor dispoziții nesecrete similare emise în perioada 2024-2025, verificarea semnăturilor, inclusiv cele ale lui Barboșanu Marius Ciprian, și audierea făptuitorilor, precum și a șefului SRU de la IPJ Neamț, comisar-șef Iosub Constantin Bogdan. Plângerea a fost depusă la data de 7 noiembrie 2025. (Cerasela N.).

România se confruntă cu o provocare majoră pe frontul combaterii contrabandei cu țigarete. În primele zece luni ale anului 2025, autoritățile române au confiscat peste 186 de milioane de țigarete ilegale, reprezentând o valoare totală estimată de peste 172 milioane de lei. Această performanță, o creștere de peste trei ori față de totalul capturilor din întreg anul 2024, vine pe fondul unei piețe negre aflate la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor centralizate de www.stopcontrabanda.ro.

Vârful pieței negre: Un semnal de alarmă ignorat?

Conform studiilor realizate de Novel Research, piața neagră a țigaretelor a atins un nivel alarmant de 12% din totalul consumului în august 2025, stabilizându-se la 9,6% în luna octombrie. Aceste cifre plasează România peste media europeană de 9,2%, indicând o vulnerabilitate crescută a pieței interne. Factorii care contribuie la această creștere sunt multipli și complecși: de la intensificarea fluxurilor comerciale după aderarea României la spațiul Schengen, la diferențele semnificative de preț cu țările vecine non-UE, la scăderea puterii de cumpărare a populației și la majorarea repetată a nivelului de taxare, care îi împinge pe consumatori spre piața ilicită.

Forțele comune: Autorități și industrie, umăr la umăr

În fața acestui fenomen, eforturile conjugate ale autorităților și ale industriei devin cruciale. BAT România, un jucător important pe piața tutunului, își reafirmă angajamentul de a sprijini combaterea comerțului ilicit. Compania a continuat seria de donații de echipamente destinate supravegherii frontierei, consolidând parteneriatul solid dezvoltat cu Poliția Română de Frontieră.

„Anul 2025 marchează un moment fără precedent în ceea ce privește amploarea traficului ilicit de produse din tutun. Capturile record și creșterea pieței negre peste media europeană arată necesitatea unei abordări coordonate între autorități, industrie și consumatori,” a declarat Ileana Dumitru, Director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT (sursa: comunicat BAT, 7 noiembrie 2025). Ea a subliniat necesitatea unui cadru fiscal echilibrat și predictibil, care să nu stimuleze migrarea consumatorilor către piața ilicită. Platforma www.stopcontrabanda.ro, inițiativă a BAT în parteneriat cu Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, ANAF și Autoritatea Vamală Română, rămâne un instrument cheie în monitorizarea și informarea publică privind acest fenomen.

Frontul de luptă: Operațiuni spectaculoase și metode inovative

Regiunile Nord-Est (44,1 milioane de țigarete), Sud-Est (41,2 milioane) și Vest (27,4 milioane) rămân zonele cele mai vulnerabile, având în vedere proximitatea granițelor cu statele non-UE. Județele Suceava, Constanța și Timiș domină topul capturilor în acest an, evidențiind rutele preferate de traficanți.

Printre cele mai notabile succese ale autorităților în 2025 se numără:

• Suceava, aprilie: Peste 32,1 milioane de țigarete, în valoare de peste 16 milioane de lei, confiscate în urma unei ample operațiuni cu percheziții în mai multe județe.
• Timiș, iunie: O captură record de 25 milioane de țigarete, rezultată din destructurarea unei grupări infracționale transfrontaliere, prin cooperare internațională.
• Sibiu, 21 august 2025: Așa-numita „captura anului” a vizat descoperirea unei fabrici ilegale de țigarete, unde au fost găsite peste 61 de tone de tutun (aprox. 153 milioane de lei pe piața neagră) și 23,3 milioane de țigarete (35 milioane de lei).

Traficanții nu duc lipsă de ingeniozitate, încercând să camufleze produsele ilegale în cele mai neașteptate locuri, de la încălțăminte (Iași, septembrie 2025) la piese de jucărie (Botoșani, septembrie 2025).

Consolidarea apărării: Planuri de modernizare și cooperare

Inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție Cornel Laurian Stoica, a accentuat eforturile constante: „Poliția de Frontieră Română acționează permanent pentru prevenirea și combaterea contrabandei, contribuind la reducerea pierderilor la bugetul de stat și la protejarea pieței legale.” (sursa: comunicat Poliția de Frontieră, 7 noiembrie 2025). Acesta a menționat că în primele nouă luni din 2025, polițiștii de frontieră au reținut peste 5,1 milioane de pachete de țigări, în valoare de aproximativ 105,8 milioane de lei, din care majoritatea proveneau din contrabandă.

La rândul său, președintele Autorității Vamale Române, Alexandru Bălan, a subliniat necesitatea modernizării continue: „Combaterea contrabandei rămâne una dintre prioritățile majore ale Autorității Vamale Române. În fața unor rețele tot mai sofisticate, răspunsul nostru este modernizarea permanentă a infrastructurii de control, creșterea capacității operaționale și consolidarea cooperării interinstituționale.” (sursa: comunicat Autoritatea Vamală Română, 7 noiembrie 2025). Un proiect național de securitate vamală, evaluat la peste 138 de milioane de euro, va dota birourile vamale cu 31 de sisteme de scanare cu raze X și peste 300 de echipamente portabile, esențiale pentru verificarea rapidă și eficientă a mijloacelor de transport pe cei 2.070 km de frontieră externă a României și a Uniunii Europene.

Lupta împotriva contrabandei cu țigarete rămâne una continuă și solicitantă, necesitând adaptare constantă, inovație și o colaborare strânsă între toate părțile implicate pentru a proteja atât bugetul de stat, cât și sănătatea publică și siguranța comunităților. (Sava N.).