Actualitate
Eurodeputatul Cristian Bușoi: Am lansat astăzi, împreună cu ministrul portughez pentru Știință, Horizon Europe, cel mai puternic Program cercetare și inovare din lume
Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a anunțat printr-o postare pe Facebook că Programul Horizon Europe a fost lansat, astăzi, cel mai puternic program de cercetare și inovare din lume. Bugetul alocat este cu 30% mai mare decât bugetul Orizont 2020, cele șase misiuni vizând provocările la nivel mondial, dar și crearea a 100 de mii de locuri de muncă, iar fiecare euro investit va genera alți 11 euro, reflectat în PIB.
Eurodeputatul român împreună cu comisarul european pentru Inovare și Cercetare și ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, țară care a preluat Președinția UE, au lansat, astăzi, cel mai puternic Program pentru cercetare din lume, Horizon Europe, cu un buget de 95,5 miliarde de euro.
Eurodeputatul Cristian Bușoi: Am dat startul Revoluției inovării și cercetării în UE. Cu un buget de 95,5 miliarde euro, Horizon Europe este cel mai puternic Program pentru cercetare din lume
„Am dat startul revoluției inovării și cercetării. Împreună cu Manuel Haitor, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, țară care a preluat Președinția UE, și comisarul european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, am lansat astăzi, ca președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European, Programul Horizon Europe (Orizont Europa).
Cu un buget de 95,5 miliarde de euro, cu 30% mai mare decât bugetul Orizont 2020, Horizon Europe este cel mai puternic Program cercetare și inovare din lume și a fost creat în strânsă colaborare cu cetățenii europeni, tocmai pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor acestora”.
Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Horizon Europe va crea până la 100 de mii de locuri de muncă
Potrivit eurodeputatului român, președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, programul Horizone Europe va crea până la 100 de mii de locuri de muncă, iar fiecare euro investit va genera până la 11 euro, un câștig reflectat în PIB.
„Estimăm că datorită Horizon Europe se vor crea până la 100 de mii de locuri de muncă pentru cetățenii europeni, iar câștigul pentru PIB va fi de de până la 11 euro pentru fiecare euro investit.
Prin cele șase misiuni ale sale, care vizează întreg spectrul provocărilor mondiale, Programul va susține cercetarea și inovarea pentru: sănătate, climă, mediul digital, energie și mobilitate, alimentație, agricultură și biodiversitate, cultură și creativitate, securitate civilă, industrie și spațiu”.
Europarlamentarul român: Peste 3 milioane de bolnavi de cancer fac parte din grupul țintă al Programului Horizon Europe
Programul Horizone Europe vine în sprijinul pacienților bolnavi de cancer, peste 3 milioane dintre aceștia fiind parte din grupul țintă, până în 2030, precum și în asigurarea neutralității a peste 100 de orașe. Mai mult, diagnosticarea, tratarea și crearea politicilor publice adresate pandemiei de Covid-19 se află printre misiunile programului Horizon Europe.
„Misiunile urmăresc să salveze viața a peste 3 milioane de pacienți bolnavi de cancer, până în 2030, să asigure neutralitatea climatică pentru 100 de orașe, să asigure sănătatea solurilor și alimentelor, a oceanelor, mărilor și a apelor interioare și să sporească reziliența regiunilor la schimbările climatice. În plus, misiunea pentru Sănătate va aborda provocări precum: pandemia de COVID-19, extinderea trialurilor clinice, vaccinurile și vaccinarea, tratamentele de ultimă generație și diagnosticarea tipurie, precum și transpunerea rezultatelor cercetării în măsuri de politică publică în domeniul sănătății.
Știința este motorul progresului, iar Horizon Europe va fi o pârghie fundamentală care va ajuta Europa, printr-o abordare strategică public – privată, să iasă mai puternică din criza provocată de pandemie și să fie gata să impulsioneze dubla tranziție digitală și ecologică, prin susținerea puternică a domeniilor strategice: energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația, circularitatea”.
Horizon Europe va arăta rolul UE ca lider mondial în ceea ce privește cercetarea și inovarea.
Programul include pentru prima dată un nou pilon de acțiuni în sprijinul inovațiilor perturbatoare. Consiliul European pentru Inovare va oferi sprijin pentru cele mai avansate și inovatoare inovații pentru a le transpune pe piață. Acesta va contribui la dezvoltarea peisajului general al inovării europene în sinergie cu Institutul European de Inovare și Tehnologie, care încurajează integrarea triunghiului cunoașterii educației, cercetării și inovării.
„Cu ajutorul cercetătorilor și al inovatorilor, Horizon Europe va contribui decisiv la creșterea calității vieții tuturor cetățenilor europeni și va transforma UE în liderul mondial al cercetării și inovării”.
Orizont Europa este actualul program-cadru multianual al Uniunii Europene (UE) pentru cercetare și inovare (R&I). Este principala inițiativă a UE menită să sprijine cercetarea și dezvoltarea, de la concepția inițială până la marketing și completează finanțarea națională și regională. Scopul este de a mobiliza întreaga Europă, promovând coordonarea cu programele naționale de recuperare și reziliență, care sunt pregătite în cadrul programului „Next Generation EU”. Programul Orizont Europa are un buget proiectat de 95,5 miliarde EUR, care urmează să fie distribuit între 2021 și 2027.
Actualitate
Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel
Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.
Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic
Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.
Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.
De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită
Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.
Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.
Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine
Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.
Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.
O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice
Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.
Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
-
Exclusivacum 4 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 4 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 3 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 4 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
-
Exclusivacum 5 zilePoliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție



