Anchete
Voiculescu: dedesubtul unei declaratii si afacerea imobiliara de un miliard de euro
(Preluare Inpolitics):
O declarație făcută recent de ministrul Vlad Voiculescu merită toată atenția, pentru că ea ar putea devoala planuri de afaceri uriașe aflate pe țeavă, cu nouă zerouri în euro și cu legături doar tangențiale cu domeniul sănătății. O declarație pe care ar trebui să o conexăm cu dezvăluiri explozive ale presei, de acum cinci ani, despre mizele activității în România a actualului ministru al Sănătății, nu neapărat în beneficiul țării pomenite.
Ce spune Vlad Voiculescu pe Facebook, acum două zile:
”România este, din păcate, țara în care în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital public mare.
Spitalele noastre au 50 de ani sau peste. Medicina a evoluat enorm în timpul ăsta.
Nu ne putem aștepta ca un soft IT de secol 21 să funcționeze fără probleme pe un computer 386 de anii 90. O astfel de așteptare nu e doar o naivitate, ci o inconștiență aproape criminală.
Am început în cele 7 luni petrecute în 2016 la MS proiectele de spitale regionale. În ultimii patru ani s-a făcut munca ce trebuia făcută într-unul singur. Și asta nu pentru că nu au fost bani ci pentru că nu a avut cine. În țara asta s-au construit mall-uri, benzinării, clădiri de birouri, ba s-au construit și câteva spitale… dar private. Statul nu a fost în stare, pentru că cei care l-au condus au avut alte treburi sau alte interese.
Vom construi spitale. Vom crea în acest guvern condus de Florin Cîţu, cu sprijinul întregii coaliții, un fond important pentru investiții în spitale și o echipă direct responsabilă ca aceste spitale să devină realitate, să devină saloane curate, clădiri sigure. Vom construi spitale. Țara asta are nevoie de spitale noi. Țara asta are nevoie de vindecare, iar vindecarea de această dată nu va veni prin vorbe, ci prin fapte”.
Frumoase vorbe.
Să vedem ce s-ar putea ascunde în spatele lor, însă.
Reamintind un articol apărut în 2016 în publicația Economica.net, sub semnătura analistului Ionuț Tudorică și cu numele ”Zeii falşi: tunul imobiliar al Providenţialului Vlad de la Sănătate”
Un articol elaborat chiar în ziua în care guvernul Cioloș aprobase planul imobiliar al ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, fost şef la Ministerul Finanţelor pe proiecte imobiliare viitoare, fost broker de imobiliare la banca Erste din Viena, fost broker de imobiliare la banca Volksbank din Viena, fost broker de imobiliare la banca Dexia din Viena.
”Adus cu mandat să facă două spitale noi în România, Vlad a găsit o piaţă virgină în sectorul ăsta imobiliar. Şi pentru că e virgină, e uşor de prostit de un Mesia care salvează toţi copiii din România. Un tânăr bancher vienez care era lăudat că a făcut cândva contrabandă cu citostatice şi a salvat românii de cancer, când statul român nu mai putea, o dată ajuns ministru, bagă sub preş o criză a citostaticelor pentru că rolul lui adevărat în acest guvern e să mijlocească un contract imobiliar, care cel mai probabil va costa un miliard de euro, între statul român şi foştii săi clienţi din Viena. Ne distram aici acum ceva vreme, iar susţinătorii Providenţialului ministru au ţipat că e o speculaţie ordinară. E greu să pui şi o întrebare legitimă îm mijlocul valului de exuberanţă iraţională care îl înconojoară pe Vlad Voiculescu. Uşor, în timp, această „speculaţie” a devenit plan public al guvernului. Iată, pe scurt, planul. Sub umbrela atractivă „facem spitale noi în parteneriat public-privat. Astea vechi au nosocomiale în ziduri. Nu muriţi ca fraierii, doar Vlad vă salvează”, ministrul broker începe un plan de cheltuieli din bani publici de un miliard de euro, care, să fim realişti, nu sunt bani de ciungă, şi care vor ajunge, probabil, în conturile unor firme imobiliare mari cu care Vlad a lucrat la Viena.
Iată, Pas cu pas:
1. După părerea sa, România nu e în stare să atragă fonduri europene şi nici bani să construiască spitale noi nu are. Aşadar, îi rămâne doar varianta parteneriatului public-privat. Cred că are şi dreptate, oricât de bizar ar fi să spui că statul nu e în stare, ca unul dintre şefii statului. Bun. Să zicem că e un lider de barcă găurită pe care l-a lovit sinceritatea.
2. Aşadar: Guvernul României face o licitaţie prin care cheamă firmele private la construcţia unei clădiri care va avea rol de spital. Statul ar urma să recepţioneze clădirea şi să-o plătească în rate lunare, timp de 30 de ani, firmei constructoare. În acelaşi timp, ca Dorel să nu se electrocuteze în becurile austriece, constructorul ar administra clădirea şi ar primi lunar bani şi pentru acest lucru. Pare simplu şi poate corect.
Însă.Întrebat cine va putea participa la licitaţie, Vlad a răspuns că în nici un caz constructori români habarnişti. „La licitaţie vor participa numai constructori care au mai făcut clădiri pentru spitale”. Întâmplător sau nu Vlad s-a ocupat la Viena tocmai de acest tip de constructori. Unul dintre ei ar putea fi, să zicem, VAMED – operatorul tehnic al AKH Viena. Ce e rău dacă avem spitale ca la Viena? Uşurel. Subliniez mereu cuvântul clădiri. Pentru că Vlad nu va face spitale, cum lasă el să se înţeleagă, face clădiri pentru spitale. Cine se entuziasmează că Vlad va transforma totul într-un paradis ar trebui să fie calmat brusc de următoarea formulare a guvernului, dată în comunicatul de presă de azi care a anunţat aprobarea planului ministrului Vlad: Subliniem faptul că actul medical rămâne exclusiv în sarcina statului. Dacă vi se pare safe că e şi numele BERD inclus în comunicat, aflaţi că banca are rol doar în studiul de fezabilitate. Deci clădire nouă, plătită de fiecare dintre noi, ea în sine şi administrarea ei, cu aceleaşi servicii medicale ca şi până acum.
Cine câştigă?
Doar ăla care construieşte şi administrează clădirea spitalului. Şi câştigă extrem de mult şi e din bani publici. Şi doamne fereşte să se descopere cumva că dezvoltatorul câştigător al licitaţiei a avut legături contractuale în trecut cu domnul Vlad Voiculescu, care scrie caietul de sarcini pentru planul ăsta, în loc să se ocupe de criza citostaticelor. Nu va fi el cel care va semna contractul, că mandatul lui se apropie de final. Dar el e cel care a pregătit această cale, care ar trebui urmărită de structurile abilitate. Un parteneriat public-privat e firesc atunci când unul doar plăteşte şi altul doar ia? Un parteneriat corect e ăla cu participare la profit. Ar trebui să fie o investiţie a statului nu iarăşi o cumpărare de bunuri şi servicii. Altfel, Vlad este exemplul viu că poporul nu s-a vindecat încă de căutat tătuci salvatori. De Mesii. Meritul lui este că şi-a clădit cu grijă şi pricepere o imagine extraordinară la umbra căreia poate influenţa un miliard de euro în uralele publicului unit salvat” se arăta în articolul Economica.net.
Cinci ani mai tîrziu, Voiculescu se zbate din greu să revină în niște cărți politice cu legătură directă cu spitalele: fie viceprimar al Capitalei, fie ministru, ceea ce i-a și reușit.
Și tocmai a reluat teza din 2016, a necesității construirii de spitale noi, exact în momentul cînd celor deja existente nu li se repară măcar prizele.
Dacă dezvăluirile Economica.net sunt fie și parțial ancorate în realitate, e clar că ministrul Voiculescu nu se va da dus din scaun decît cu prețul unei bătălii de proporții epice.
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
Anchete
O nouă eră la vârful marilor parchete: Schimbarea de gardă care a aruncat în aer liniștea taberei #rezist
Miercuri, 15 aprilie 2026, marchează un punct de cotitură în arhitectura Justiției din România. În timp ce noii lideri ai parchetelor își preiau oficial mandatele, scena politică este zguduită de un val de nemulțumire radicală, vizându-l direct pe președintele Nicușor Dan, considerat acum „persona non-grata” de către foștii săi aliați.
„Marea instalare”: Numele care vor decide cursul dosarelor grele
Începând de astăzi, mecanismele de forță ale Justiției române funcționează sub o nouă comandă. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, ziua de 15 aprilie a devenit un reper de maximă importanță prin intrarea „în pâine” a noilor șefi care vor coordona activitatea Ministerului Public, a DNA și a DIICOT.
Lista celor care au preluat frâiele celor mai influente instituții de parchet îi include pe:
- Cristina Chiriac – Procuror General al României;
- Viorel Cerbu – Procuror-șef al DNA;
- Marius Ionel Ștefan – Procuror-șef adjunct al DNA;
- Codrin Horațiu Miron – Procuror-șef al DIICOT;
- Alex Florența – Procuror-șef adjunct al DIICOT.
Această configurație vine după o perioadă de dezbateri intense și tentative de blocaj, unele dintre figuri, precum Cristina Chiriac sau Alex Florența, fiind ținte predilecte ale unor campanii virulente de contestare din partea grupărilor civice și politice.
Nicușor Dan, sub tirul acuzațiilor de „trădare”: Furia grupării #rezist-USR
Reacțiile la aceste numiri nu s-au lăsat așteptate, transformând ziua de miercuri într-un moment de criză pentru tabăra #rezist-USR. Publicația Lumea Justiției subliniază faptul că entuziasmul de altădată pentru actualul șef al statului, Nicușor Dan, s-a evaporat complet, acesta fiind acum ținta unor accese de furie și injurături din partea propriului bazin electoral.
Miza acestei rupturi profunde este reprezentată de eșecul activiștilor de a stopa ascensiunea noilor procurori în funcții cheie. Pentru mulți dintre adepții curentului #rezist, semnătura președintelui pe decretele de numire a fost percepută ca un act de trădare, consolidând imaginea acestuia de lider care a abandonat agenda radicală în favoarea unei stabilități instituționale negociate.
Calendarul „zilelor triste” continuă: Urmează noi mutări strategice în luna iunie
Deși tabloul noii conduceri este aproape complet, calendarul schimbărilor nu se oprește aici. Absența unor nume sonore, precum Marius Voineag sau Marinela Mincă, din lista instalărilor de astăzi are o explicație procedurală simplă, dar cu implicații politice viitoare.
Conform surselor citate de Lumea Justiției, Marius Voineag își va prelua mandatul de adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), iar Marinela Mincă va ocupa postul de adjunctă la DNA începând cu data de 30 iunie 2026. Această dată se anunță deja a fi un nou moment de tensiune maximă pentru opoziția de stradă, prelungind agonia unei grupări care se vede tot mai deconectată de pârghiile decizionale din sistemul judiciar. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 22 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 22 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



