Connect with us

Anchete

Voiculescu: dedesubtul unei declaratii si afacerea imobiliara de un miliard de euro

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

O declarație făcută recent de ministrul Vlad Voiculescu merită toată atenția, pentru că ea ar putea devoala planuri de afaceri uriașe aflate pe țeavă, cu nouă zerouri în euro și cu legături doar tangențiale cu domeniul sănătății. O declarație pe care ar trebui să o conexăm cu dezvăluiri explozive ale presei, de acum cinci ani, despre mizele activității în România a actualului ministru al Sănătății, nu neapărat în beneficiul țării pomenite.

Ce spune Vlad Voiculescu pe Facebook, acum două zile:

”România este, din păcate, țara în care în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun spital public mare.
Spitalele noastre au 50 de ani sau peste. Medicina a evoluat enorm în timpul ăsta.
Nu ne putem aștepta ca un soft IT de secol 21 să funcționeze fără probleme pe un computer 386 de anii 90. O astfel de așteptare nu e doar o naivitate, ci o inconștiență aproape criminală.
Am început în cele 7 luni petrecute în 2016 la MS proiectele de spitale regionale. În ultimii patru ani s-a făcut munca ce trebuia făcută într-unul singur. Și asta nu pentru că nu au fost bani ci pentru că nu a avut cine. În țara asta s-au construit mall-uri, benzinării, clădiri de birouri, ba s-au construit și câteva spitale… dar private. Statul nu a fost în stare, pentru că cei care l-au condus au avut alte treburi sau alte interese.
Vom construi spitale. Vom crea în acest guvern condus de Florin Cîţu, cu sprijinul întregii coaliții, un fond important pentru investiții în spitale și o echipă direct responsabilă ca aceste spitale să devină realitate, să devină saloane curate, clădiri sigure. Vom construi spitale. Țara asta are nevoie de spitale noi. Țara asta are nevoie de vindecare, iar vindecarea de această dată nu va veni prin vorbe, ci prin fapte”.

Frumoase vorbe.
Să vedem ce s-ar putea ascunde în spatele lor, însă.

Reamintind un articol apărut în 2016 în publicația Economica.net, sub semnătura analistului Ionuț Tudorică și cu numele ”Zeii falşi: tunul imobiliar al Providenţialului Vlad de la Sănătate”

Un articol elaborat chiar în ziua în care guvernul Cioloș aprobase planul imobiliar al ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, fost şef la Ministerul Finanţelor pe proiecte imobiliare viitoare, fost broker de imobiliare la banca Erste din Viena, fost broker de imobiliare la banca Volksbank din Viena, fost broker de imobiliare la banca Dexia din Viena.

”Adus cu mandat să facă două spitale noi în România, Vlad a găsit o piaţă virgină în sectorul ăsta imobiliar. Şi pentru că e virgină, e uşor de prostit de un Mesia care salvează toţi copiii din România. Un tânăr bancher vienez care era lăudat că a făcut cândva contrabandă cu citostatice şi a salvat românii de cancer, când statul român nu mai putea, o dată ajuns ministru, bagă sub preş o criză a citostaticelor pentru că rolul lui adevărat în acest guvern e să mijlocească un contract imobiliar, care cel mai probabil va costa un miliard de euro, între statul român şi foştii săi clienţi din Viena. Ne distram aici acum ceva vreme, iar susţinătorii Providenţialului ministru au ţipat că e o speculaţie ordinară. E greu să pui şi o întrebare legitimă îm mijlocul valului de exuberanţă iraţională care îl înconojoară pe Vlad Voiculescu. Uşor, în timp, această „speculaţie” a devenit plan public al guvernului. Iată, pe scurt, planul. Sub umbrela atractivă „facem spitale noi în parteneriat public-privat. Astea vechi au nosocomiale în ziduri. Nu muriţi ca fraierii, doar Vlad vă salvează”, ministrul broker începe un plan de cheltuieli din bani publici de un miliard de euro, care, să fim realişti, nu sunt bani de ciungă, şi care vor ajunge, probabil, în conturile unor firme imobiliare mari cu care Vlad a lucrat la Viena.
Iată, Pas cu pas:
1. După părerea sa, România nu e în stare să atragă fonduri europene şi nici bani să construiască spitale noi nu are. Aşadar, îi rămâne doar varianta parteneriatului public-privat. Cred că are şi dreptate, oricât de bizar ar fi să spui că statul nu e în stare, ca unul dintre şefii statului. Bun. Să zicem că e un lider de barcă găurită pe care l-a lovit sinceritatea.
2. Aşadar: Guvernul României face o licitaţie prin care cheamă firmele private la construcţia unei clădiri care va avea rol de spital. Statul ar urma să recepţioneze clădirea şi să-o plătească în rate lunare, timp de 30 de ani, firmei constructoare. În acelaşi timp, ca Dorel să nu se electrocuteze în becurile austriece, constructorul ar administra clădirea şi ar primi lunar bani şi pentru acest lucru. Pare simplu şi poate corect.
Însă.

Întrebat cine va putea participa la licitaţie, Vlad a răspuns că în nici un caz constructori români habarnişti. „La licitaţie vor participa numai constructori care au mai făcut clădiri pentru spitale”. Întâmplător sau nu Vlad s-a ocupat la Viena tocmai de acest tip de constructori. Unul dintre ei ar putea fi, să zicem, VAMED – operatorul tehnic al AKH Viena. Ce e rău dacă avem spitale ca la Viena? Uşurel. Subliniez mereu cuvântul clădiri. Pentru că Vlad nu va face spitale, cum lasă el să se înţeleagă, face clădiri pentru spitale. Cine se entuziasmează că Vlad va transforma totul într-un paradis ar trebui să fie calmat brusc de următoarea formulare a guvernului, dată în comunicatul de presă de azi care a anunţat aprobarea planului ministrului Vlad: Subliniem faptul că actul medical rămâne exclusiv în sarcina statului. Dacă vi se pare safe că e şi numele BERD inclus în comunicat, aflaţi că banca are rol doar în studiul de fezabilitate. Deci clădire nouă, plătită de fiecare dintre noi, ea în sine şi administrarea ei, cu aceleaşi servicii medicale ca şi până acum.

Cine câştigă?
Doar ăla care construieşte şi administrează clădirea spitalului. Şi câştigă extrem de mult şi e din bani publici. Şi doamne fereşte să se descopere cumva că dezvoltatorul câştigător al licitaţiei a avut legături contractuale în trecut cu domnul Vlad Voiculescu, care scrie caietul de sarcini pentru planul ăsta, în loc să se ocupe de criza citostaticelor. Nu va fi el cel care va semna contractul, că mandatul lui se apropie de final. Dar el e cel care a pregătit această cale, care ar trebui urmărită de structurile abilitate. Un parteneriat public-privat e firesc atunci când unul doar plăteşte şi altul doar ia? Un parteneriat corect e ăla cu participare la profit. Ar trebui să fie o investiţie a statului nu iarăşi o cumpărare de bunuri şi servicii. Altfel, Vlad este exemplul viu că poporul nu s-a vindecat încă de căutat tătuci salvatori. De Mesii. Meritul lui este că şi-a clădit cu grijă şi pricepere o imagine extraordinară la umbra căreia poate influenţa un miliard de euro în uralele publicului unit salvat” se arăta în articolul Economica.net.

Cinci ani mai tîrziu, Voiculescu se zbate din greu să revină în niște cărți politice cu legătură directă cu spitalele: fie viceprimar al Capitalei, fie ministru, ceea ce i-a și reușit.
Și tocmai a reluat teza din 2016, a necesității construirii de spitale noi, exact în momentul cînd celor deja existente nu li se repară măcar prizele.
Dacă dezvăluirile Economica.net sunt fie și parțial ancorate în realitate, e clar că ministrul Voiculescu nu se va da dus din scaun decît cu prețul unei bătălii de proporții epice.

Anchete

Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM

Publicat

pe

De

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.

Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel

În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.

Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București

Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.

Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.

Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională

Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.

Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.

O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.

Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan

Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.

Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni

Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați?  (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate

Publicat

pe

De

Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.

Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului

Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.

Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand

Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.

Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale

În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.

Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea

În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv8 ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv8 ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv8 ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv8 ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusivo zi ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusivo zi ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv2 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv3 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv3 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv4 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv