Actualitate
Piața de investiții imobiliare din România, creștere de 30% anul trecut. Andrei Văcaru, JLL: „La nivelul de preț corect, există lichiditate pentru aproape orice produs”
Volumul investit în active imobiliare în România a crescut în 2020, în pofida pandemiei de COVID-19, cu aproape o treime față de anul precedent. Vedeta este segmentul de birouri, care a înregistrat un record istoric, anunță compania de consultanță imobiliară JLL.
Piața de investiții imobiliare din România este estimată la 900 milioane de euro în 2020, în creștere cu 30% față de nivelul înregistrat în 2019 (694 milioane de euro), fiind singura țară din regiune care a înregistrat un trend ascendent, potrivit agenției de consultanță imobiliară JLL România.
Pe de altă parte, numărul tranzacțiilor a scăzut, astfel că valoarea medie a tranzacției a crescut cu aproape 57% la 36 milioane de euro, de la 23 milioane de euro în 2019, potrivit raportului CEE Investment Market January 2021. Documentul analizează piețele de investiții imobiliare din Polonia, România, Cehia, Ungaria și Slovacia.
Piața birourilor, cel mai mare volum de investiții
Potrivit JLL, segmentul de birouri a consemnat cel mai mare volum de investiții înregistrat vreodată în România, cu tranzacții cumulând aproximativ 770 milioane de euro. În 2020, piața de birouri a fost cea mai lichidă clasă de active, reprezentând 85% din volumul total al pieței. Sectorul industrial a reprezentat peste 8% din piață, iar retailul, doar 4%.
În profil regional, Bucureștiul și-a consolidat poziția de destinație preferată pentru investiții în România, cu o pondere de aproximativ 85% din volumul total al tranzacțiilor în 2020, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca și Pitești.
„Chiar dacă mediul economic din România a fost afectat semnificativ de criza Covid-19, piața de investiții imobiliare a înregistrat o creștere sănătoasă de la un an la altul, fiind singura piață din Europa Centrală și de Est care a consemnat un avans în 2020. Creșterea a fost favorizată de câteva tranzacții record de pe piața de birouri. Cea mai importantă concluzie a ceea ce s-a întâmplat anul trecut este că, la nivelul de preț corect, există lichiditate pentru aproape orice produs”, Andrei Văcaru, Head of Capital Markets JLL România.
Potrivit analizei JLL, majoritatea tranzacțiilor finalizate în 2020 în România au fost inițiate înainte luna martie, când s-a instituit starea de urgență ca urmare a pandemiei de COVID-19. În restul anului, numărul de proiecte scoase la vânzare a fost mai redus.
„Acest lucru poate fi explicat prin faptul că focusul proprietarilor s-a mutat în ultimele 9 luni spre gestionarea activelor și implementarea de noi reguli pentru adaptarea clădirilor la noile condiții de piață, și mai puțin pe vânzare”, au comentat reprezentanții JLL.
Cele mai mari tranzacții ale anului trecut
Cea mai mare tranzacție înregistrată în 2020 a fost vânzarea portofoliului de birouri NEPI Rockcastle, către AFI Europe, cuprinzând trei proprietăți în București – Aviatorilor 8, The Lakeview și Floreasca 169 și una în Timișoara – City Business Center, cu un total de aproximativ 120.000 mp închiriabili. Conform comunicatului companiei, valoarea totală a tranzacției se ridică la 307 milioane euro.
Alte tranzacții de birouri notabile în România în 2020 au fost vânzarea a aproximativ 61,49% din portofoliul GTC către Optima, vânzarea Floreasca Park de 37.500 metri pătrați din București către Resolution Property Investment Management și Zeus Capital și achiziția de către grupul local Dedeman celei de-a treia faze a proiectului The Bridge – o clădire de 21.100 metri pătrați, parte dintr-un parc de birouri de 80.000 metri pătrați din zona de centru-vest a Bucureștiului.
Pe piața industrială, cele mai mari tranzacții din 2020 au fost două achiziții realizate de CTP – Equest Logistic Park (30 milioane de euro) și A1 Business Park- ambele situate pe autostrada A1, la Km. 13, cea mai importantă zonă logistică din București.
Anul trecut, CTP a cumpărat și depozitul Mobexpert de pe autostrada A1 într-o tranzacție de tip sale and lease back, consolidându-și poziția de cel mai mare proprietar de spațiu industrial / logistic din România și unul dintre cei doi jucători dominanți din vestul Bucureștiului, arată JLL.
„Activitatea investițională limitată din acest segment se datorează lipsei de produs, piața fiind dominată de jucători strategici care foarte rar vând”, comentează specialiștii companiei.
Pe piața de retail, singura tranzacție semnificativă încheiată în 2020 a fost vânzarea centrului comercial Jupiter City, de 41.500 mp din Pitești, către Supernova. Această tranzacție a fost închisă spre sfârșitul anului după măsurile dure cu care retailul s-a confruntat din cauza pandemiei.
Capitalul românesc continuă să joace un rol important pe piața românească de investiții. Potrivit companiei JLL, cumpărătorii români au reprezentat peste 15% din din volumul tranzacțiilor din 2020, de la 28% din volumul tranzacțiilor în 2019, în creștere însă de la niveluri apropiate de 5% până în 2017.
Cei mai activi jucători locali au fost Dedeman, One United, Lotus Center și Element Industrial.
JLL: „România este încă bine poziționată din perspectiva randamentului”
Potrivit JLL, randamentele prime pe birouri sunt de 7%, pe piața de retail de 7,25%, în timp ce randamentele industriale prime sunt de 8%.
Randamentele pentru birouri și cele industriale sunt la același nivel cu cel de acum 12 luni, în timp ce randamentele pe piața de retail au crescut cu 25 puncte de bază pe parcursul anului.
„România este încă bine poziționată din perspectiva randamentului, deoarece valorile actuale sunt mult peste cele înregistrate în ultimul vârf (2007) și comparativ cu cele cotate în prezent în restul regiunii. Deși continuă să fie dificil să facem previziuni exacte, întrucât întreaga economie este încă foarte sensibilă la evoluția pandemiei, ne așteptăm ca volumele tranzacțiilor să scadă ușor în 2021”, se menționează în raport.
Cu toate acestea, odată cu începerea procesului de vaccinare și luând în considerare nivelul ridicat al capitalului care se uită la active imobiliare, aceste prognoze pot fi îmbunătățite în următoarele luni, estimează reprezentanții JLL.
Potrivi companiei, JLL a fost din nou lider pe piața de investiții, fiind implicată în unele dintre cele mai mari tranzacții realizate anul trecut. Printre clienții reprezentați în această perioadă numărându-se AFI Europe, Skanska și Cromwell. Cu venituri anuale globale de 6,7 miliarde dolari SUA, JLL activează în 300 de sucursale în 80 de țări și înglobează aproximativ 80.000 de angajați în întreaga lume.
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum o ziCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 15 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



