S.O.S.

Atenţie privatizaţi, s-a înfiinţat GARDA FINANCIARĂ, pe principii militare. Contabilii cu creionul după ureche vor avea şi pistol la şold!

K.O.

S-a cerut din nou în Parlament votarea unei legi care să vizeze reducerea pensiilor foştilor nomenclaturişti. O vor vota oare şi cei care se află azi chiar acolo?

Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. 1-a ▼ _{Click pe imagine pentru mărire} 

Caricatură de ANDO

Convorbire (la Luxemburg) cu dl. Daniel Benoin, preşedintele Convenţiei teatrale europene

„Convenţia teatrală europeană” e un organism de cooperare patronat de „Comunitatea Economică Europeană”. A organizat, recent, la Luxemburg cu sprijinul acestei comunităţi si al Consiliului Europei, o „Întilnire Est-Vest”, dedicată studierii condiţiilor de activitate teatrală în ţările est-europene şi constituirii unui „Statut profesional european al artistului şi tehnicianului de teatru”.
Participînd la această reuniune – ca invitat de România – (alături de aproximativ 100 de specialişti din 19 ţări) – i-am solicitat, la încheierea ei,  o convorbire domnului Daniel Benoin, preşedintele Convenţiei. E o personalitate reputată a mişcării teatrale internaţionale: regizor, animator, directorul teatrului francez „Comedie de Saint-Etienne” directorul publicaţiei bianuale (ce apare în şapte limbi) ,,Revue theatrale d’Europe” si „inteme- ietrul organizaţiei sus amintite. 

– Cum a luat fiinţa „Convenţia teatrală europeană?” 
– Am făcut regie de teatru în mai multe ţări vest-eropene. Într-o vreme cînd m-am aflat la Berlin, la Schiller Theatre, împreună cu un coleg german şi cu unul belgian ne-am gîndit să realizăm un contact stabil între ansambluri din ţările noastre. Ideea iniţială a fost să reunim cîte un teatru din fiecare ţară pentru a face schimb de spectacole, coproducţii, un festival internaţional. Pe urmă ni s-au alăturat alţii, pe care fie că i-am căutat noi, fie că ne-au căutat ei. Prin cooptări succesive am ajuns să fim treisprezece. Nu dorim să înaintăm prea repede, să ne înmulţim numaidecit.

– Cine sînt cei treisprezece? 
– Două teatre din Belgia, unul din Antwerpen (Klarmand) şi unul din Bruxelles, Berliner, Ensamble (Germania), Comedie de St. Etienne (Franţa), Centrul dramatic din Barcelona (Spania), The Abbley Theatre (Dublin, Irlanda), Cooperative Nuova Scena (Bologna; Italia), Theatre des Capucina (Luxemburg), Het Nationale Tonnel (Haga, Olanda), Koninklijke Schouwburg (Haga, Olanda), Centrum- Sztuki Studio (Varşovia, Polonia), A Comuna Teatre de Pesquisa (Lisabona, Portugalia), Lyric Theatre (Londra, Marea Britanie).

– Ce program aveţi pentru 1991?
– În linii generale, ceea ce v-am spus că semnifică scopurile Convenţiei. Practic, am început cu această reuniune luxemburgheză, care şi-a propus un schimb de idei între ţările din Est şi cele din Vest pentru stabilirea unui flux economic şi financiar şi pentru alcătuirea unui statut european al artistului şi tehnicianului de teatru. Întoarcerea la economia de piaţă a ţărilor est-europene, deschiderea progresivă a frontierelor au transformat şi vor modifica profund termenii schimbului şi ai circumstanţelor sociale ale profesiunii noastre. Spectacolele venite din Est costă din ce în ce mai mult şi a devenit practic imposibil pentru producţiile Europei Comunitare să fie exportate spre Est. Deschiderea frontierelor şi tentaţia pe care o oferă aparenţa unui nivel de viaţa şi a unor condiţii de lucru mai bune din Vest, vor pune ca putere, într-un viitor apropiat, chestiunea statutului profesional al artistului şi tehnicianului. Ambiţia reuniunii noastre luxemburgheze nu e de a trata ansamblul problemelor, ci de a căuta mijloacele şi de a defini cadrul economic, juridic şi fiscal care ne va permite, începînd de mîine să lucrăm împreună. Dezbaterea publică – la care aţi binevoit să participaţi şi unde aţi vorbit şi dvs. atit de emoţionant, a permis artiştilor filozofilor culturii, unor miniştri ai culturii să se exprime şi să reflecteze împreună asupra problemelor teatrelor. De ce scade numărul spectatorilor? Care e in 1991 rolul cultural si social, al unei arte ce, prin natura ei, e contestaţie? Şi ce anume ar fi de contestat în zilele noastre? Trebuie oare să vorbim despre o criză dramaturgică şi artistică, sau despre o criză a valorilor?

– Dezbaterile au fost fructuoase şi i-au antrenat, după cum aţi putut constata, pe aproape toţi participanţii. Am aprobat, unanim, documentele rezultate. Care e punctul următor din programul dvs.?
– Festivalul internaţional. El e unic în felul lui: o ocazie, pentru o reţea de aproape două mii de oameni, de a-şi confrunta experienţele; pentru artişti şi tehnicieni, de a se exprima în faţa unui public ce, in imensa sa majoritate, nu înţelege limba în care se reprezintă spectacolele, pentru specialişti posibilitatea de a descoperi felurite chipuri ale teatrului european, pentru presa internaţională să ia cunoştintă de creaţia dramatică in Europa; în fine, pentru o regiune, ocazia de a aprofunda ceea ce ar putea fi Europa Culturilor şi rolul de neinlocuit al Culturii, al Cuvîntului in construcţia unei Europe unite, in adincul respect al diferentelor.

– Unde s-a desfăşurat primul festival de acest fel?
– La St. Etienne. Al doilea, va fi la Bologna, in mai 1991. Primul a avut ca ax tematic noile raporturi cu ţările europene de Est. Acesta, din primăvară, e dedicat realităţii culturale a imigranţilor veniţi din ţările Sudului şi, în particular, din Africa şi din alte tări ale Iumi a treia. Nu intră, în atributiile unui festival tratarea problemelor politico-sociale. Dar dorinţa noastră e de a crea un moment de reflecţie şi analiză care ar putea să ne ajute la înţelegerea drumului de mîine al culturii europene, în speţă, a acestui domeniu al nostru.

– Sarcina, atit de grea, de preşedinte al Convenţiei, nu reduce, activitatea, dvs. personală de creaţie?
– Înainte vreme, lucram mult, ca regizor, in Franţa şi în străinătate. Acum sint nevoit să refuz destule solicitări. Bineînţeles, continuu să pun în scenă in teatrul meu, lăsînd însă loc şi altora să descopere aici noi modalităţi. Acum pregătesc un spectacol cu piesa „7 uşi” a germanului Botho Strauss. Îl încep la Paris. Mai am în proiect un spectacol Monere, unul Artaud…

– Manifestarea de la Luxemburg v-a întrerupt, desigur, munca artistică. Cea organizatorică v-a făcut şi ea plăcere?
– Plăcere. Nu ştiu. În otice caz sint bucuros că am reuşit. Evident, intrucit am organizat totul mă simt responsabil de tot ceea ce se înfăptuieşte, stress-ul e mare. Mă bizui insă pe colaboratori foarte buni, eficienţi. Avem de luru zilnic. Alergăm prin toată Europa.

– Există posibilitatea pentru alte ţări de a adera la Convenţia teatrală europeană?
– Da. In anumite condiţii. Prima e de a avea în acea ţară un teatru cu care să putem discuta. Şi care să poată organiza, intr-un anume an, Festivalul internaţional.

– Domnule Benoin, mulţumindu-vă pentru gentiletea cu care mi-aţi acordat acest interviu, aş dori să aflu dacă aţi răspunde unei invitaţii de a vizita Bucureştiul pentru a cunoaşte teatrul din tara mea.
– Aş fi foarte interesat.

Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 2-a ▼ _{Click pe imagine pentru mărire} 

Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 3-a ▼ _{Click pe imagine pentru mărire}

​Ziarul Libertatea din 24 ianuarie 1991 pag. a 4-a ▼ _{Click pe imagine pentru mărire}

Presa acum 50 de ani

• PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI face cunoscut urmatoarele: „Sunt consideraţi complici şi în consecintă vor suferi rigorile legii TOŢI ACEI CARI ŞTIU ŞI NU DENUNŢA AUTORITATILOR LOCUL UNDE SE găsesc ascunşi autorii si faptuitorii rebeliunei DIN ZILELE DE 21 SI 23 IANUARIE, începînd de la Horia Sima şi terminind cu ultimul borfaş, care profitând de ocazie, s’a dedat la jafuri‘‘• „GENERALUL ION ANTONESCU roagă pe funcţionari şi muncitori să-şi reia imediat locurile de muncă. Acel cari nu vor asculta vor fi eliminaţi din servicii şi destituiţi din funcţii. Autorităţile cari s’au reinstalat vor semnala la Prefectura Poliţiei, Siguranţa Statului, Ministerul de Interne, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Secret. Gen. M.A.N. (la telefoanele indicate) „orice cuib de rezistenţă aflat încă in casele din împrejurimile autorităţii, pentru a putea trimite, imediat mijloacele necesare pentru prinderea nemernicilor cari mai continuă rezistenta lor. ORICINE VA MAI TRAGE DIN CASE ÎN CONTRA FORŢEI MILITARE, INSTITUŢIILOR PUBLICE SAU CETATENILOR VA FI ÎMPUŞCAT PE LOCUL PE CARE VA FI PRINS. ACEEAŞI SOARTA O VOR AVEA, ŞI DEVASTATORII” • DIN „MANIFESTUL” D-LUI GENERAL, Gh. BĂGULESCU, comandantul Comandamentului Naţional al Luptătorilor, semnat de preşedinţii tuturor Asociaţiilor de luptători şi de Senatorii legionari, lansat în ziua de 22 ianuarie 1941: „Suntem cu toţii răspunzători în faţa istoriei, dar blestemăm pe oricare dintre Românii de sânge care PENTRU CHESTIUNI PERSONALE SAU DUS DE INTRIGI PRĂBUŞEŞTE ROMÂNIA. Stăm de o potrivă la dispoziţia d-lui General Antonescu, conducătorul Statului şi Legiunei, cu sufletul şi voinţa noastră, pentru a salva România (…). Când patimile sunt puse jos, discordia moare. Astăzi când vrăjmaşii cred că ne-am clătinat sufletele noi chemăm pe toti Românii la ordine şi încrezători ca întotdeauna în soarta Patriei noastre stricăm: TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE!” • ZIARUL IUGOSLAV „POLITICA” scrie că „Marea convenţie economică dintre Germania şi Rusia constituie un eveniment foarte important, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, dat fiind că ea desminte afirmaţiile ce pretindeau că ar fi neînţelegeri între Uniunea Sovietică şi Germania” • FOSTUL NEGUS s-a refugiat in Sudan • PRIN INTILNIREA DE FOOT-BALL DE LA LISABONA, cu echipa Portugaliei, Spania îşi reîncepe activitatea internaţionala întreruptă din cauza războiului civil • „CETATEA TACERII”, cu Annabella şi Pierre Renoir, „marele triumf al stagiunii, un film care se realizează o dată la o suta de ani” • S-A PRELUNGIT LIBERTATEA comerţului cu ouă • PALATUL SOVIETELOR DIN MOSCOVA va avea 400 de metri si va fi cea mai înaltă clădire din lume • ZIARELE JAPONEZE „Asahi Shimbun”, „Yomiuri Shim-mun”, „Nochi Shimbun” şi „Nichi Nichi’ susţin că preşedintele Roosevelt încearcă să implice Statele Unite într-un nou mare război • S-A ŢINUT ADUNAREA GENERALĂ a Asociaţiei subinginerilor… conducătorilor si maistrilor din România • „ATACURILE CONTRA LONDREI continuă fără întreruperi” LA ALHAMBRA, „Ion Dacian este formidabil în Vânzătorul de păsări” • H. C. VENUS a cîstigat „Cupa Directoratului” învingînd cu 6-0 pe H. C. Juventus: au marcat Bâzu Cantacuzino (5) si Gică Buia • CUGETARE: „Ştiut e că, încercând să deschizi ochii celor care n-au ochi să vadă nu faci altceva decât sa-ţi atragi duşmănia lor” (Tagore) • „GUTURAIUL VA DURA CÂTEVA ORE!” Remediu: «LE REVIOL cachete introduse pe cale bucală (gură)”.    

Rubrică realizata de Ion BUTNARU

Ultima oră • Ultima oră

Preşedintele lliescu a primit delegaţia FMI

Ieri la Palatul Cotroceni, preşedintele României, domnul Ion lliescu, a primit o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional condusă de domnul Monsin S. Khan.
In cadrul întrevederii au fost abordate probleme generale legate de semnarea acordului între România şi Fondul Monetar Internaţional, ce se va concretiza prin acordarea de credite în condiţii favorabile, precum şi printr-o deschidere mai accentuată a pieţei financiare spre România.

Ceremonie la Palatul Cotroceni

Miercuri după-amiază la Palatul Cotroceni a avut loc o ceremonie în cadrul căreia preşedintele României, domnul Ion lliescu a înmînat imamului OSMAN NEGEAT decretul prezidenţial privind recunoaşterea sa în funcţia de muftiu, şef al Cultului musulman din România. Cu această ocazie, muftiul OSMAN NEGEAT a oferit preşedintelui Ion lliescu un exemplar al CORANULUI. Totodată, şeful Cultului musulman din România a exprimat, în numele enoriaşilor săi loialitatea faţă de statul naţional unitar român. Referindu-se la situaţia conflictuală din Golful Persic, muftiul a spus: „Rog bunul Allah Atotputernicul să facă lumină, să dea multă înţelepciune tuturor şefilor de stat şi guverne, pentru a pune capăt acestui război care nu e dorit de nimeni”.