Actualitate
Premierul Mongoliei demisionează după ce o mamă bolnavă de COVID-19 a fost transportată la spital în frig! „Trebuie să îmi asum responsabilitatea” / Val de demisii la nivel înalt după o zi de proteste

Primul-ministrul Mongoliei a anunțat joi, 21 ianuarie, că se va retrage imediat din funcție, la o zi după ce mii de persoane au protestat în capitală după ce o mamă infectată cu noul COVID-19 și nou-născutul ei au fost transportați în frig.
Mongolia a raportat anul trecut doar câteva cazuri COVID-19 datorită controalelor stricte la frontieră, dar în noiembrie primele sale transmisii interne au provocat un val de lockdownuri, transmite Channel News Asia.
Acum oamenii sunt furioși după ce în niște filmări redate la TV este surprinsă o femeie care pare să fi născut recent fiind mutată într-un centru de boli infecțioase purtând doar pijamale de spital și papuci de plastic, în ciuda temperaturilor scăzute care ajung și la minus 25 de grade Celsius.
Prim-ministrul mongol: Îmi asum responsabilitatea!
Videoclipul în care femeia aflată într-o ambulanță își strânge copilul la piept a provocat critici acerbe, mai ales că tradiția mongolă impune ca noile mame să evite vremea rece și mâncarea rece pentru prima lună după naștere.
„Din păcate, am făcut o greșeală în timpul relocării acelei mame”, a spus Khurelsukh Ukhnaa, adăugând „în calitate de prim-ministru, trebuie să-mi asum responsabilitatea”.
Miercuri,20 ianuarie, aproximativ 5.000 de protestatari tineri s-au adunat într-o piață vizavi de clădirile guvernamentale din capitala Ulaanbaatar, unii purtând pachete înfășurate care reprezentau bebeluși.
Ulziibayar Purevsuren, în vârstă de 30 de ani, deținea un banner pe care scria „demisionează” și a spus că este acolo pentru a se plânge de „medicii incompetenți”.
Vicepremierul – de asemenea șeful comisiei naționale de urgență care se ocupă de pandemie – a demisionat miercuri seară, urmat de ministrul sănătății. Șeful spitalului și al centrului de boli și-a dat demisia.
Protestul este cea mai recentă manifestare cu privire la modul în care guvernul a tratat pandemia de COVID-19.
„Nu cred că mongolii vor muri de COVID-19, în schimb vor muri de sărăcie și de foame”, a declarat Odbayar Lkhagvadorj, student în vârstă de 20 de ani.
Mongolia a raportat aproximativ 1.500 de cazuri COVID-19
„Suntem aici pentru a ne face auzită vocea”, a declarat Batzul Batenkh, un muncitor minier în vârstă de 21 de ani.
Restricții privind circulația între provincii au fost impuse din noiembrie, lăsând în capitală aproximativ 80.000 de persoane.
Mulți s-au plâns că așteaptă săptămâni în șir pentru testele antivirus pentru a le permite să se întoarcă acasă sau că trebuie să doarmă în mașinile lor întrucât hotelurile sunt închise din cauza lockdownului.
Oficialii au fost nevoiți să-și ceară scuze când o femeie de 58 de ani a murit în decembrie, după ce i s-a refuzat intrarea la un spital, deoarece nu a avut rezultatul negativ al testului COVID-19.
Din martie, Mongolia le-a permis cetățenilor să intre în țară doar cu zboruri speciale, însă cu condiția să stea 21 de zile în carantină în facilități centralizate, urmate de alte două săptămâni de izolare ulterioară acasă.
Până în prezent au existat 1.584 de cazuri de coronavirus și doar trei decese.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 16 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”