Membrii Comisiei speciale pentru China din Camera Reprezentanților îi solicită Forțelor Aeriene ale SUA să clarifice planurile de reducere a personalului unui institut care analizează strategia militară și aerospațială a Beijingului. Legislatorii avertizează că diminuarea activității instituției ar putea afecta securitatea națională a Statelor Unite.

Avertisment privind pierderea expertizei

Într-o scrisoare adresată secretarului Forțelor Aeriene, Troy Meink, președintele republican al comisiei, John Moolenaar, și liderul democrat al minorității, Ro Khanna, cer o informare până la 20 noiembrie privind deciziile referitoare la resursele și personalul Institutului pentru Studii Aerospațiale Chineze (CASI).

Legislatorii susțin că finanțarea și personalul insuficiente ar putea slăbi capacitatea comandanților militari și a factorilor de decizie civili de a înțelege strategia aerospațială și capabilitățile militare ale Chinei. Ei consideră deosebit de îngrijorătoare orice pierdere a expertizei institutului, în contextul dezvoltării rapide a forțelor aerospațiale chineze și al activităților Beijingului în regiunea Indo-Pacifică.

Potrivit scrisorii, înlocuirea competențelor interne ale CASI cu servicii externe ar putea obliga Forțele Aeriene și alte instituții guvernamentale să cheltuiască sume considerabile pentru contractarea unor specialiști.

Taiwanul, în centrul preocupărilor

Membrii comisiei avertizează că reducerea analizelor despre capabilitățile aeriene și spațiale ale Armatei Populare de Eliberare ar putea afecta capacitatea SUA de descurajare. Îngrijorările sunt amplificate de posibilitatea unei confruntări legate de Taiwan.

„Pe măsură ce Armata Populară de Eliberare își extinde capabilitățile aerospațiale, nevoia de a înțelege aceste evoluții va continua să crească”, se arată în scrisoare.

Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene a declarat că instituția va răspunde direct comisiei.

Reducerea personalului civil, sursa disputei

În septembrie s-a aflat că Forțele Aeriene intenționează să elimine cele zece posturi civile ale CASI. Serviciul a precizat că institutul va rămâne deschis și va continua să funcționeze cu personal militar. Directorul său, Brendan Mulvaney, a avertizat însă că dispariția angajaților civili ar însemna, în practică, închiderea instituției.

Posturile civile urmează să treacă într-un statut fără finanțare. Angajații vor continua să lucreze până când vor fi repartizați în alte funcții din cadrul Departamentului Forțelor Aeriene, însă posturile lor nu vor putea fi ocupate din nou după plecare. Angajamentele actuale ale institutului se întind, în mare parte, până în jurul lunii martie; ce se va întâmpla ulterior rămâne neclar.

Cercetări bazate pe surse deschise

Înființat de Mulvaney în urmă cu aproximativ zece ani, CASI publică analize despre forțele aeriene și spațiale ale Beijingului, inclusiv pe baza traducerii unor materiale în limba mandarină disponibile din surse deschise. Institutul oferă, de asemenea, cursuri de instruire folosite pentru a familiariza comunitatea de apărare și politici publice cu puterea aerospațială a Chinei.

Mulvaney a susținut anterior că cercetările și traducerile realizate de institut nu pot fi reproduse în mod credibil fără specialiști civili.

Anunțul privind reducerile a ridicat întrebări și despre programele similare ale Armatei, Marinei și Corpului Pușcașilor Marini. Reprezentanții acestor servicii au declarat anterior că nu sunt planificate schimbări pentru propriile inițiative axate pe China.

Testele nu au confirmat utilitatea aeronavelor

Forțele Aeriene ale Statelor Unite nu mai intenționează să folosească cele trei avioane A-29 Super Tucano pentru teste de zbor. În schimb, serviciul a decis să renunțe la singurele exemplare Embraer aflate în dotarea sa.

Aeronavele au fost evaluate pentru a stabili dacă pot răspunde cerințelor Școlii de Piloți de Încercare de la baza Edwards, însă nu s-au dovedit potrivite pentru scopul urmărit. Avioanele au fost deja retrase din inventar, iar oficialii caută acum o soluție pe termen lung pentru instruirea în zboruri cu evoluții acrobatice și testarea sistemelor de misiune.

Trei aeronave, transferate de la operațiuni speciale la instruire

Cele trei A-29 au fost achiziționate inițial de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Forțelor Aeriene. Acesta le-a cedat după modificarea cerințelor operaționale, iar Școala de Piloți de Încercare de la Edwards le-a preluat pentru a evalua dacă pot acoperi diverse nevoi de instruire și testare.

Retragerea lor a fost anticipată într-un anunț publicat de Forțele Aeriene pe 29 octombrie. Potrivit documentului, serviciul intenționează să atribuie direct companiei SNC un contract pentru depozitarea în condiții de siguranță a aeronavelor. Contractul ar urma să aibă un an de bază, cu posibilitatea prelungirii pentru încă doi ani.

„Nu se preconizează ca aceste aeronave să revină în serviciu pentru a fi folosite de Forțele Aeriene”, se arată în anunț.

Viitor incert pentru linia de asamblare din Florida

A-29 Super Tucano este produs de compania braziliană Embraer. Aeronavele destinate pieței americane sunt asamblate la Jacksonville, Florida, iar SNC instalează ulterior echipamentele de misiune pentru Statele Unite și pentru anumiți clienți externi prin programe de vânzări militare.

Embraer a avertizat că activitatea liniei din Jacksonville ar putea fi amenințată dacă nu va exista suficientă cerere. Compania păstrează însă o unitate separată de producție a modelului Super Tucano în Brazilia.

SNC și Embraer nu au transmis comentarii înainte de publicarea informațiilor.

Avionul, promovat și ca soluție împotriva dronelor

Forțele Aeriene americane nu au achiziționat A-29 în număr semnificativ pentru uz propriu, deși au cumpărat aeronave de acest tip pentru aliați, inclusiv pentru forțele armate afgane, înainte de revenirea talibanilor la putere.

În ultimii ani, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de amenințarea dronelor, Embraer și SNC au promovat Super Tucano drept o opțiune mai accesibilă pentru interceptarea și neutralizarea sistemelor fără pilot.

Washingtonul își adaptează în prezent postura defensivă globală, implementând schimbări tactice care vizează atât securizarea infrastructurilor critice în regiuni cheie, cât și revizuirea prezenței militare pe continentul european. Aceste manevre reflectă o schimbare de viziune în ceea ce privește prioritățile naționale de apărare.

Frontul digital: Securitatea cibernetică devine prioritate în Pacific

În efortul de a consolida apărarea tehnică a Comandamentului Statelor Unite pentru Pacific, o unitate de operatori cibernetici a fost transferată recent din Maryland în Hawaii. Această inițiativă, cunoscută sub denumirea de „Cyber Defense Forces Pacific”, are scopul de a asigura o protecție sporită rețelelor militare americane din acest teatru de operațiuni.

Noile echipe, provenite din cadrul structurilor specializate ale Departamentului Apărării și subordonate Comandamentului Cibernetic al SUA, au fost integrate direct în comanda regională. Misiunea acestora este clară: construirea unei perspective defensive robuste, capabilă să protejeze fluxurile de date și să răspundă prompt la orice tip de incident. Deși nu au fost specificate amenințări concrete, regiunea este monitorizată atent, având în vedere competiția tehnologică intensă cu adversari capabili să vizeze infrastructuri critice pentru a perturba capacitatea de răspuns a Washingtonului în caz de criză. În ultimii ani, eforturile de finanțare a apărării cibernetice în Pacific au crescut constant pentru a face față acestor riscuri.

Europa la răscruce: Riscurile și costurile unei posibile reduceri de trupe

În paralel cu întărirea poziției în Pacific, Pentagonul se află în etapele finale ale unei evaluări de șase luni privind prezența militară americană peste hotare, un proces ce ar putea culmina cu reduceri semnificative ale contingentului din Europa. O astfel de schimbare de strategie ridică semne de întrebare majore, atât din perspectiva securității colective, cât și a eficienței fiscale.

Deși prezența americană în Europa a fost constantă, în special ca răspuns la instabilitatea regională, o retragere masivă ar putea transmite un semnal de slăbiciune către Moscova, riscând să destabilizeze o regiune vitală pentru interesele economice și de securitate ale Statelor Unite. Dincolo de riscurile strategice, există o îngrijorare fiscală acută. Relocarea a zeci de mii de militari și a familiilor acestora înapoi în Statele Unite ar implica costuri enorme pentru infrastructură – estimate la miliarde de dolari – iar abandonarea bazelor europene ar duce la pierderea accesului la facilități care facilitează o proiecție de putere mult mai ieftină și rapidă.

În timp ce Washingtonul analizează modalități de a echilibra resursele între teatrele de operațiuni, deciziile iminente vor trebui să cântărească atent costurile financiare imediate în raport cu impactul pe termen lung asupra stabilității globale.