Connect with us

Featured

De ce a cumpărat Comisia UE o cantitate de vaccinuri Pfizer-BionTech care se dovedește insuficientă?

Publicat

pe

O anchetă făcută de marile titluri de presă germane Der Spiegel și Bild Zeitung, despre numărul insufficient de vaccinuri cumpărat de Bruxelles. O încregătură de interese naționale și europene, deopotrivă, sta la baza unor decizii care par, cel puțin la prima vedere, bizare.

De aceea vi-l prezentăm, tocmai pentru a propune un nou unghi de reflecție asupra marilor jocuri continentale, ascunse și deseori opace, care au loc în spatele ușilor închise ale birocrației europene. (AICI)

Criza pandemică a înregistrat un număr fără precedent de decese în Germania: 986 într-o singură zi, 22 Decembrie. O creștere care confirmă motivația Angelei Merkel de a impune un lockdown sever național până la jumătatea lunii ianuarie. Un scenariu neașteptat, la care majoritatea germanilor sunt convinși că nu poate fi remediat decât printr-o vaccinare în masă, process care va fi finalizată până în toamna anului viitor. Cu atât mai mult dacă luăm în considerare faptul că vaccinul considerat cel mai eficient și mai sigur de până acum, cel al Pfizer-BionTech, a fost creat în Germania de un cuplu de oameni de știință, soț și soție, de origine turcă.

Din păcate, după cum denunță presa germană, Der Spiegel și Bild Zeitung în frunte, toate acestea par imposibile, întrucât Comisia UE condusă de Ursula Von der Leyen, căreia i-a fost delegată sarcina de a rezerva vaccinuri pentru toate cele 27 de țări membre, a achiziționat o cantitate de vaccinuri Pfizer-BionTech care se dovedește insuficientă, în special pentru Germania.

În acest sens, un raport extins al săptămânalului german Der Spiegel lansează o acuzație foarte gravă: „Sub presiunea guvernului francez”, adică Emmanuel Macron, Comisia UE a fost obligată să limiteze achiziționarea dozelor de vaccin Pfizer-BionTech pentru a nu dăuna grupului farmaceutic Sanofi, care este foarte întârziat în dezvoltarea vaccinului anti-Covid pe care s-a angajat să îl furnizeze, printr-un contract semnat și parafat de mai mult timp. În sprijinul tezei sale, publicația Der Spiegel amintește că în ultimele luni, Ursula von der Leyen a semnat cinci contracte cu marile companii farmaceutice din lume, rezervând 1,3 miliarde de doze de vaccin pentru întreaga populație europeană, care numără 500 de milioane. Comparativ cu totalul, totuși, în acest moment, UE poate conta pe livrarea în condiții de maximă siguranță și în următoarele luni doar a celor 300 de milioane de doze convenite cu Pfizer-BionTech (cu o opțiune de încă 80 de milioane) și a celor 80 de milioane de doze ale americanului Moderna.

Ambele vaccinuri au fost deja autorizate în Statele Unite, unde campania de vaccinare a fost imediat lansată, prin folosirea ambelor vaccinuri. La fel și în Marea Britanie, de asemenea lovită extrem de puternic de virus. În ceea ce privește Europa, mass-media germană vorbește deschis despre întârziere, subliniind faptul că Angela Merkel a făcut lobby pentru ca EMA (Agenția Europeană a Medicamentelor) să urgenteze aprobarea vaccinului Pfizer-BionTech cu o săptămână, așa cum s-a și întâmplat ulterior. Și este grație acestei intervenții directe dacă campania de vaccinare simultană în toate țările UE începe pe 27 decembrie. Un început, este adevărat, puțin mai mult decât simbolic, având în vedere că cantități foarte limitate de vaccin Pfizer-BionTech, încă în producție, au fost livrate diferitelor țări. Inițial, ministrul sănătății din Germania a anunțat că probabil vor fi doar 400.000 de doze de vaccin pentru Germania, cu alte 11-13 milioane care să urmeze până în martie 2021.

La această livrare cu încetinitorul, trebuie adăugat faptul că Uniunea Europeană va distribui vaccinurile achiziționate în cadrul unui mecanism de distribuție foarte controlat, pentru care Germania, din 300 de milioane de doze de Pfizer-BionTech achiziționate de UE, va primi doar 55,8 milioane. Dar, deoarece acest vaccin necesită o a doua doză (rapel) la 21 de zile distanță, Germania, cu o populație de peste 80 de milioane, are nevoie de 140 de milioane de doze pentru a obține așa-numita imunitate de turmă. Un calcul elementar, care face ca săptămânalul Der Spiegel să lanseze o acuzație foarte dură: „Uniunea Europeană a cumpărat puține vaccinuri, târziu și de la producătorii greșiți”. Ceea ce, adaugă ziariștii de la renumitul săptămânal, nu va face posibil controlul pandemiei până în toamna anului viitor, cu excepția cazului în care Germania încalcă solidaritatea europeană și cumpără direct, fără aprobarea Uniunii europene numărul de doze necesare pentru a obține controlul asupra pandemiei.

Bild Zeitung intervine și el asupra acestui ultim punct, dezvăluind că guvernul Merkel ia în considerare în mod serios să comande 30 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BionTech pe cont propriu, ceea ce, adăugat la un alt contract cu americanul Moderna, ar aduce capacitatea de vaccinare în Germania la 136 de milioane de doze , un prag foarte apropiat de realizarea imunității de turmă, atat de dorită și necesară relansării societății germane. Este de la sine înțeles că mass-media germană este în favoarea unei alegeri immediate, adica cere declararea independenței germane și a unei autonomii de vaccinare de către Berlin, deoarece eforturile franceze Sanofi privind vaccinul anti-Covid ar fi amânate cu cel puțin șase luni, la fel ca și grupul britanic-suedez, Astra Zeneca, cu care UE a semnat un contract.

După cum era de așteptat, Comisia UE a negat că ar fi limitat achizițiile unor vaccinuri pentru a „aștepta” până cand grupul francez Sanofi poate fi sigur de succesul vaccinului său, reiterând că a ales cele mai promițătoare și mai avansate vaccinuri atunci când acestea erau încă în faza de studiu. Dar ancheta Der Spiegel susține, pe baza surselor considerate de încredere, că lipsa vaccinurilor din Germania s-a datorat deciziei Comisiei și Ursulei von der Leyen, „în conformitate cu presiune din partea guvernului francez „, pentru a asigura egalitatea pentru Sanofi în contractele de cumpărare a vaccinurilor. A cumpăra mai mult de la o companie germană nu părea correct politic pare să spună Comisia.

Iată totuși o modalitate diplomatică de a cenzura încă o intervenție europeană a lui Macron, pe un fundal extrem precum pandemia, care are un impact imens asupra opiniei publice germane. Căci, nemții știu exact care le sunt interesele.

La noi, parcă, aburiți de frigul iernii, așteptăm ca pe a doua naștere a Mântuitorului, venirea unui camion cu câteva mii de amărâte de vaccinuri. Facem bal mascat și asigurăm Uniunea europeană de eterna noastră gratitudine. În anul 2020, revedeam imaginile din anii 50 ai secolului trecut. Atunci România era ocupată de URSS și Armata Roșie. Atunci, ca și acum, Uniunea Sovietică trimitea în România ocupată ajutoare iar mai marii politici ai zilei se duceau la tren, în gară, să îl primească cu flori, mulțumind din inimă poporuluio sovietic frate și prieten. Acum la graniță, așteptând, fără flori, demnitari ai statului român (devenit european în ultimii ani) plăteau tribut lingvistic în fața camionului. Confetti și propaganda cât cuprinde, măcar atat dacă în rest nu avem asigurat dreptul la sănatate egal cu al oricărui european.

H.D. Hartmann

 

Administratie

România intră în liga mare a tehnologiei: Peste 375 de milioane de euro din fonduri europene pentru microelectronică

Publicat

pe

De

România face un pas decisiv către consolidarea poziției sale în economia digitală globală, asigurând o finanțare substanțială din fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului microelectronicelor și semiconductorilor. Această inițiativă strategică nu doar că poziționează țara pe harta inovației, dar marchează și îndeplinirea unui jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Salt tehnologic asigurat: 23 de contracte semnate, un viitor promițător

Anunțul a fost făcut de Dan Motreanu, europarlamentar PNL și secretar general al partidului, care a subliniat importanța investițiilor în acest domeniu de vârf. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, România a semnat recent 23 de contracte de finanțare, a căror valoare totală se ridică la impresionanta sumă de 375 de milioane de euro.

Aceste fonduri sunt destinate proiectelor ce vizează dezvoltarea unor tehnologii de vârf, considerate esențiale pentru competitivitatea economică a României pe termen lung. Angajamentul de a investi în microelectronică și semiconductori reprezintă un semnal puternic că țara este hotărâtă să joace un rol activ în lanțurile valorice globale ale inovației.

Motorul creșterii economice: Parteneriate strategice pentru inovație

Succesul acestui program depinde în mare măsură de colaborarea sinergică dintre actorii cheie din ecosistemul românesc de cercetare și dezvoltare. Așa cum a precizat europarlamentarul PNL Dan Motreanu, programul vizează facilitarea parteneriatelor solide între companii, universități și institute de cercetare.

Acest model de colaborare are scopul de a genera proiecte cu efecte economice benefice directe și substanțiale pentru România. Investițiile în microelectronică nu înseamnă doar dezvoltarea de noi produse și servicii, ci și crearea de locuri de muncă înalt calificate, atragerea de noi talente și, implicit, o creștere a prosperității generale a țării. Prin aceste demersuri, România se angajează ferm pe drumul inovației și al dezvoltării durabile, cu ochii ațintiți spre un viitor tehnologic avansat.

Citeste in continuare

Administratie

Revoluția verde pe câmp: Cum transformă România paiele și cocenii în aur energetic

Publicat

pe

De

Ce au în comun paiele, cocenii și viitorul agriculturii? Răspunsul este simplu și complex în același timp: biomasa. Ceea ce până nu demult era considerat un „deșeu” agricol, o problemă de gestionare post-recoltă, se transformă astăzi, sub ochii noștri, într-o resursă valoroasă: energie, bani și un pilon esențial al sustenabilității. Agricultura românească se află la răscrucea unei transformări profunde, recunoscând potențialul imens al biomasei.

Deșeul de ieri, resursa de azi: Biomasa, soluția verde a agriculturii

Conceptul este simplu: resturile agricole nu sunt „deșeuri”, ci materie primă cu valoare adăugată. Fie că vorbim de paie rămase pe câmp după recoltarea cerealelor, de cocenii porumbului, de alte resturi vegetale sau de dejecțiile animale, toate acestea reprezintă o sursă inepuizabilă. Ele pot fi transformate eficient în energie verde, utilizate ca îngrășământ natural de înaltă calitate sau pot deveni piloni ai unei economii circulare.

Fermierii care aleg să valorifice această biomasă se bucură de multiple beneficii: reducerea risipei și a impactului asupra mediului, producția de energie curată și, nu în ultimul rând, un câștig financiar suplimentar din aceeași recoltă. Este o strategie câștig-câștig, care aliniază profitul cu responsabilitatea ecologică.

România imbrățișează energia din natură: Cifrele biomasei agricole

Angajamentul României față de energia din surse regenerabile este demonstrat și prin datele privind producția și comercializarea biomasei provenite din agricultură și industriile conexe. Aceste date, monitorizate conform reglementărilor în vigoare, subliniază o tendință clară de creștere a valorificării acestei resurse.

Conform statisticilor centralizate pentru anul 2025, la nivel național, cantitatea de biomasă agricolă produsă a atins impresionanta cifră de 448.430,06 tone. Din această cantitate, 312.523,42 tone au fost comercializate, fiind utilizate ca și combustibil sau materie primă pentru producția de energie electrică. În total, au fost emise 206 certificate de origine pentru aceste tranzacții.

O privire comparativă cu anul anterior, 2024, relevă o creștere semnificativă a activității în acest sector. În 2024, producția totală de biomasă a fost de 389.900,88 tone, iar cantitatea comercializată s-a ridicat la 168.485,50 tone, cu 226 de certificate de origine emise. Se observă o creștere notabilă a cantității comercializate în 2025 față de 2024 (aproape dublă), indicând o maturizare a pieței și o mai bună integrare a biomasei în circuitul economic (sursa: datele centralizate privind biomasa provenită din agricultură și industriile conexe).

Cadrul legal: Un sprijin pentru tradiție și inovație

Susținerea acestei direcții strategice este asigurată de un cadru legislativ specific, care încurajează producătorii și facilitează procesul de integrare a biomasei în sistemul energetic. Două acte normative sunt fundamentale în acest sens:

  • Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta oferă stimulente și mecanisme de piață pentru dezvoltarea sectorului.
  • Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 46/2012, care aprobă Procedura de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură și industriile conexe, esențială pentru trasabilitate și eligibilitatea în schemele de sprijin.

Viitorul agriculturii nu se mai bazează doar pe recolta principală, ci și pe valorificarea inteligentă a fiecărui element ce rămâne pe câmp. Biomasa este, fără îndoială, cheia unei agriculturi mai sustenabile, mai eficiente și, în cele din urmă, mai prosperă pentru România.

Citeste in continuare

Administratie

Ministerul Culturii dă startul: Se caută noul manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” București

Publicat

pe

De

Ministerul Culturii a anunțat oficial deschiderea concursului pentru ocuparea prestigioasei poziții de manager al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București. Această inițiativă, un moment cheie în peisajul cultural românesc, se desfășoară conform prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 189/2008, aprobată ulterior prin Legea nr. 269/2009, precum și ale Ordinului ministrului culturii nr. 2799/2015. Informații complete și detaliate pot fi consultate pe pagina oficială a Ministerului Culturii, prin intermediul link-ului de anunț public aferent.

Cine poate conduce Teatrul Național? Condiții stricte pentru candidatură

Pentru a accede la conducerea celei mai importante scene teatrale din România, candidații trebuie să îndeplinească o serie de condiții riguroase, stabilite de Ministerul Culturii. Printre acestea se numără cetățenia română sau a unui stat membru al Uniunii Europene, cu domiciliul în România, precum și capacitatea deplină de exercițiu.

Un aspect esențial îl reprezintă pregătirea academică: sunt necesare studii universitare de licență absolvite cu diplomă, în domeniul fundamental „Științe umaniste și arte”, ramura de știință „Arte” și domeniul de licență „Teatru și artele spectacolului”. Experiența managerială este, de asemenea, crucială: candidatul trebuie să demonstreze o experiență continuă, succesivă sau cumulată, de cel puțin 10 ani în funcția de manager al unei instituții publice de cultură. Alternativ, este acceptată o experiență de minimum 5 ani în management, în cazul în care persoana a absolvit cu diplomă un program de studii universitare de master în specializarea Management cultural.

Integritatea morală și profesională este verificată cu strictețe. Candidații nu trebuie să le fi încetat contractul de muncă sau de management pentru motive imputabile în ultimii 4 ani și nu trebuie să fi suferit condamnări penale sau civile care i-ar face incompatibili cu funcția. De asemenea, nu pot deține o altă funcție de manager la o instituție publică de cultură din România în momentul în care ar câștiga concursul. Cunoașterea limbii române, scris și vorbit, este o cerință obligatorie.

Cronologia cursei pentru manager: Un calendar plin de termene-limită

Concursul se desfășoară conform unui calendar bine stabilit, pentru a asigura transparența și echitatea procesului, potrivit anunțului Ministerului Culturii:

  • 20 ianuarie 2026: Aducerea la cunoștința publică a tuturor condițiilor de participare, a caietului de obiective, a regulamentului de concurs, a calendarului, a actelor necesare înscrierii, a bibliografiei și a informațiilor privind redactarea și prezentarea proiectului de management.
  • 5 martie 2026: Data limită pentru depunerea proiectelor de management și a dosarelor de concurs, până la ora 16:00, la sediul Ministerului Culturii (Bd. Unirii nr. 22, sector 3).
  • 6-10 martie 2026: Perioada dedicată selecției dosarelor depuse.
  • 11-20 martie 2026: Prima etapă a concursului, constând în analiza proiectelor de management.
  • 23-24 martie 2026: A doua etapă, care include susținerea proiectelor de management în cadrul unui interviu.
  • În termen de 24 de ore de la finalizarea etapei a doua: Anunțarea publică a rezultatului concursului.

Candidații nemulțumiți vor avea posibilitatea de a depune contestații, conform regulamentului de concurs. Rezultatele finale, lista nominală a candidaților și alte informații de interes public vor fi aduse la cunoștința publică prin afișare la sediul ministerului și pe paginile de internet ale instituțiilor, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de contestație sau de la soluționarea acestora. Toate proiectele de management admise în prima etapă vor fi publicate pe pagina Ministerului Culturii la data semnării contractului de management cu candidatul câștigător, cu respectarea legislației în vigoare.

Dosarul de concurs: Ce documente sunt esențiale?

Pentru o participare validă, dosarul de concurs trebuie să conțină o serie de documente esențiale, printre care: cererea de înscriere (conform modelului anexat), copie după actul de identitate, curriculum vitae (conform HG nr. 1021/2004), copii ale diplomelor de studii și, după caz, ale documentelor de specializare, o adeverință de sănătate eliberată cu cel mult 6 luni anterior concursului, cazier judiciar sau acte similare, copii ale carnetului de muncă și/sau adeverințe care atestă experiența managerială. De asemenea, sunt necesare declarații pe propria răspundere privind lipsa motivelor imputabile de încetare a contractului în ultimii 4 ani, absența condamnărilor penale/civile și angajamentul de a renunța la o altă funcție de manager, dacă este cazul.

Proiectul de management: Viziune și rigoare tehnică

Piesa centrală a dosarului este proiectul de management, care trebuie elaborat și structurat conform cerințelor detaliate în Caietul de Obiective. Acesta va fi depus atât în format scris, cât și electronic (WORD pe CD sau DVD). Este crucial ca proiectul să respecte Art. 13 din OUG nr. 189/2008, fără a include semnături sau indicii privind identitatea autorului în text. Proiectul este limitat la maximum 80 de pagini, la care se pot adăuga anexe de cel mult 20 de pagini. Specificările tehnice sunt stricte, vizând formatul A4, margini precise, spațiere între rânduri, alinierea textului, utilizarea fontului Arial (12 puncte pentru text, 14 puncte pentru titluri), folosirea obligatorie a diacriticelor și numerotarea paginilor (fără a include coperta).

Pentru orice relații suplimentare, candidații pot contacta Compartimentul Managementul Instituțiilor de Cultură și Integritate sau Serviciul Resurse Umane din cadrul Ministerului Culturii, la numerele de telefon dedicate, în intervalul orar specificat. Această competiție deschide o nouă pagină în istoria Teatrului Național, căutând o viziune managerială capabilă să susțină excelența și inovația culturală.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Polițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a intrat oficial în stare de mobilizare, anunțând o serie de acțiuni...

Exclusivo zi ago

ANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!

Vremuri tulburi se anunță la orizont, nu doar pentru buzunarele românilor, ci și pentru stabilitatea instituțiilor publice! În timp ce...

Exclusiv2 zile ago

Prahova: Cuplul toxic al puterii! Vicele, judecătoarea și Dusterul Consiliului Judetean Prahova, în regim all-inclusive pe banii noștri!

Consiliul Judetean Prahova, tărâmul minunilor: Unde Vicepreședintele rulează cu justiția la volan și banul public arde! (I) Prahova fierbe, iar...

Exclusiv2 zile ago

AUDITUL ANULUI ȘI TUPEUL SECOLULUI: Curtea de Conturi CONFIRMĂ OFICIAL dezvăluirile Incisiv de Prahova (DOCUMENTE!)! Jaful antigrindină: 260 de MILIOANE de lei deficit și planuri de ‘jaf până în 2040’!

AUDITUL ANULUI ȘI TUPEUL SECOLULUI: Curtea de Conturi spulberă „scutul” antigrindină! Deficit de 260 de MILIOANE de lei și „mafia...

Exclusiv2 zile ago

MAE: Circul diplomatic al faraonilor fiscali și sirenelor cu dinți – Când nervii inlocuiesc diplomația

Ceea ce părea, până mai ieri, o glumă proastă cu repetiție la nesfârșit – o piesă absurdă jucată pe scena...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova, teatrul absurdului penal: Când agresorul cere daune morale, iar groapa Prahovei e mai adâncă decât orice portofel!

I.P.J.Prahova continuă să ne uimească. După o serie de dezvăluiri incendiare despre mușamalizări, dosare șterse și o „Metodă Portocală” reînviată...

Exclusiv3 zile ago

Salvare dramatică pe Jiu: O viață smulsă din ghearele gerului și disperării

Într-o noapte geroasă de joi spre vineri, pe malul râului Jiu, o intervenție complexă și contracronometru, desfășurată în condiții extreme,...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!

Prahova, acest tărâm binecuvântat de natură, dar blestemat de propriile-i „elite”, continuă să ne uimească. Nu doar că istoria se...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!

Prahova, un teatru al ororilor pe cale de deconspirare totală Prahova, „Caracalul bunului simț” și groapa fără fund a justiției,...

Exclusiv5 zile ago

Justiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!

Când groaza devine farsă, sau cum se mai fură un vis în Prahova Scandalurile imobiliare „White Tower”, „City Gate” și...

Exclusiv5 zile ago

Adio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.

Când credeai că Poliția Română nu te mai poate șoca, realitatea de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Capitalei...

Exclusiv5 zile ago

MAI, Ministerul Absurdului Infernal: Unde polițiștii ingheață la datorie, iar cetățenii sunt indemnați la… echipament de expedție polară!

După ce ne-au mai servit o mostră de „profesionalism” de la Năvodari, Sindicatul Europol revine în forță cu o dezvăluire...

Exclusiv6 zile ago

Prăpastia dintre promisiuni și realitate: Sediul Poliției Năvodari, o imagine socantă a neglijenței instituționale

Într-o dezvăluire ce aruncă o lumină dură asupra condițiilor de muncă din interiorul sistemului, Sindicatul Europol atrage atenția asupra situației...

Exclusiv6 zile ago

Ploieștiul se deconectează: Călătoria spre nicăieri, o „eficiență” de râs (amar)!

Într-un oraș unde logica pare să fi luat-o pe un traseu ocolit (și anulat, probabil, ulterior), Primăria Ploiești ne oferă...

Exclusiv6 zile ago

Guvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)

Dragii noștri cetățeni, ai căror nervi sunt deja de oțel, iar încrederea în clasa politică a ajuns la nivelul unei...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv