Actualitate
GÂNDUL GREEN. România, printre primele 10 țări europene în topul risipei de alimente
Risipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societății contemporane. Cu toate că există mulți oameni care nu își permit hrana zilnică, multe supermarketuri și persoane fizice aruncă anual la gunoi milioane de tone de mâncare. ONG-urile trag un semnal de alarmă în acest sens, creând programe speciale și propunând educația alimentară în școli. Toate aceste subiecte au fost dezbătute în ultima ediție a Gândul Green.
Românii aruncă la gunoi 1.85 milioane de tone de mâncare pe an
Într-un an, cantitatea de mâncare proaspătă care ajunge la gunoi în România este de 1.85 milioane de tone.
Cantitatea de mâncare pe care un român o aruncă la gunoi într-o zi ar putea reprezenta o masă pentru încă o persoană. Multe dintre produsele cumpărate de români nu au fost niciodată desfăcute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educație în școli, spun reprezentanții ONG-urilor.
Există și altă soluție pentru combaterea risipei alimentare, reprezentată de băncile de alimente.
Băncile de alimente, o soluție pentru combaterea risipei
„A fost mai greu la început. În primul an, până am început să fim cunoscuți, a fost mai dificil. Apoi, toți cei care au început colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe orașe mari din România beneficiază de o banca de alimente.
Noi încheiem contracte cu producătorii sau vânzătorii și le preluăm produsele, fie în donație, fie în sponsorizare. La rândul nostru, avem contract încheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program și beneficiari sociali.
Noi încercăm să găsim consumatorii la orice hrană rămasă valabilă, pentru că este păcat să se piardă”, spune Gabriel Sescu, președinte la Banca pentru Alimente.
În anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse către Banca de Alimente, provenite de la un singur lanț de magazine.
„Pe de o parte ridică niște probleme sociale. Știm foarte bine că sărăcia este prezența și este o problema morală faptul că aruncăm mâncare și nu o donăm persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de altă parte, risipa alimentară ridică o problema de mediu care nu poate fi neglijată.
Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transformă în deșeuri, în vreme ce pentru punerea lor pe piață s-au consumat resurse considerabile. Încă de la început ne-am implicat în acest program.
Dacă ne uităm în intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, în 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente și 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul băncilor la peste 100 de ONG-uri.
În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua băncilor pentru alimente a redistribuit în total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi și partenerii noștri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.
În unele țări europene, supermarketurile sunt obligate să doneze produsele care se apropie de expirare către instituții caritabile.

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord
Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord. În fiecare zi, mâncare nevânduta din supermarketuri este adunată și donată oamenilor care nu își pot permite mâncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit și o campanie – „Sandvișul de la miezul nopții”, care durează 365 de zile pe an.
„Povestea a început în urmă cu 7 ani, din dorința de a limita risipa alimentară. Aveam un prieten care a venit cu această propunere, legată de drumul mâncării nevândute din supermaketuri.
Am aflat cu stupoare că această era aruncată. Vreau să specific că era vorba de mâncare proprie consumului. Această mâncare era distrusă în timp ce mulți oameni nu își permiteau să o cumpere.
Noi am început această campanie ca pe una de prevenire a cerșetoriei pentru că ne adresam oamenilor străzii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama că la punctele noastre de distribuție nu erau doar oameni ai străzii. Erau oameni care aveau câteva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar și foști sportivi care veneau. Noi nu depozităm nimic, facem doar colectare și distribuție a mâncării. Campania se numește Sandvișul de la miezul nopții, pentru că aceea este ora la care noi ajungem să distribuim.
România, în topul țărilor care risipesc alimente
Eu am o problema personală cu risipa alimentară, iar cu toate că suntem o țară săracă, suntem în top 10 țări din Europa care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că resursele sunt finite. Ar trebui să ne educăm în acest sens. Avem mai multe categorii pe care le donăm, fructe și legume, salate, freshuri, brioșe, mâncare gătită, lactate, etc…
Începuturile sunt cele mai frumoase dar sunt și cele mai grele, pentru că nu prea știi ce te așteaptă. În primul an și jumătate am funcționat pe resursele noastre proprii, iar atunci când am obținut sprijin financiar, primii noștri angajați au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord.
Am înscris copii la școli și la grădinițe și am oferit locuri de muncă. În primul rând am făcut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echipă.
În primul an de zile totul a fost pe forțe proprii. Eu și soțul meu colectam alimentele în fiecare seară și le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sună tot felul de parteneri și primim o cantitate foarte mare de produse, dar în ianuarie și februarie nu ne mai deschide nimeni ușa. Eu aș introduce voluntariatul în școli și facultăți, pentru că este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocupă cu redistribuirea mâncării rămase necumparate la supermarketuri.
Actualitate
Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
Actualitate
Următorul exercițiu anti-dronă al SUA se mută în oraș: prioritatea, protejarea civililor
Deșertul lasă loc unui mediu mult mai complicat
După aproape o lună de antrenamente într-o zonă aproape pustie, la granița dintre Statele Unite și Mexic, forțele americane pregătesc următorul exercițiu de amploare împotriva dronelor într-un cadru radical diferit: un oraș aglomerat, cu numeroși locuitori și clădiri.
Schimbarea va pune la încercare capacitatea autorităților de a contracara amenințările aeriene fără a expune populația la riscuri. Generalul de brigadă Jason Rueschhoff, director de operațiuni al Comandamentului Nord al SUA, a subliniat că apărarea teritoriului național trebuie să țină cont atât de amenințările externe, cât și de siguranța din interiorul țării. Una dintre preocupările majore pentru viitorul exercițiu, a spus el, va fi limitarea pagubelor colaterale.
Falcon Peak testează cooperarea dintre instituții
Exercițiul Falcon Peak este coordonat de Comandamentul Nord al SUA. Ediția desfășurată în septembrie, la Yuma, în Arizona, a reunit pentru prima dată reprezentanți ai comandamentului, ai Defense Innovation Unit, ai grupului interinstituțional Joint Interagency Task Force 401 și ai Departamentului pentru Securitate Internă.
Participanții au testat metode de neutralizare a dronelor în deșert, inclusiv prin mijloace electronice sau prin doborârea lor. Au evaluat, totodată, efectele căldurii, vântului și nisipului asupra echipamentelor.
Următoarea ediție, prevăzută peste aproximativ un an, va adăuga dificultățile specifice mediului urban. Clădirile dense, obstacolele fizice și aglomerarea semnalelor electronice pot perturba comunicațiile și pot bloca câmpul vizual necesar radarelor și camerelor convenționale, a explicat colonelul pușcașilor marini Scott Humr, adjunct pentru știință și tehnologie în cadrul JIATF 401.
Reguli stricte și responsabilități împărțite
Operațiunile într-o zonă populată implică și provocări juridice și administrative. Autoritățile trebuie să respecte restricții interne stricte, să gestioneze competențe care se suprapun între instituții și să reducă riscul ca intervențiile să afecteze civilii — cerințe mai puțin presante într-un poligon izolat.
Humr a indicat drept prioritate o abordare interinstituțională bine coordonată, în special prin colaborarea cu Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației (FAA).
Necesitatea unei cooperări strânse a fost evidențiată în februarie, când FAA a închis brusc spațiul aerian din jurul aeroportului din El Paso, Texas. Ulterior, s-a stabilit că incidentul fusese provocat de o comunicare deficitară între agenții federale privind folosirea unui laser anti-dronă de către Poliția de Frontieră și Vamă, echipament împrumutat de la Armată.
De atunci, oficialii militari au pus accentul pe coordonarea cu FAA. Colaborarea a dus la un acord comun privind utilizarea unui sistem laser pentru protejarea frontierei sudice, iar reprezentanții armatei afirmă că instituțiile continuă să coopereze în privința testării.
Neutralizarea dronelor, fără a pune populația în pericol
Cea mai dificilă miză a exercițiului urban va fi protejarea civililor de eventuale efecte colaterale. În deșert, o dronă de mici dimensiuni poate fi doborâtă cu o armă de foc fără același nivel de risc pentru cei din jur. Într-un oraș, o astfel de intervenție ar putea pune în pericol oamenii și bunurile aflate la sol.
De aceea, Pentagonul și JIATF 401 vor acorda prioritate metodelor cu efecte colaterale reduse și soluțiilor neletale, pentru ca amenințările să poată fi contracarate în zone aglomerate cu un risc cât mai mic pentru populație.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 5 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri




