Actualitate
GÂNDUL GREEN. România, printre primele 10 țări europene în topul risipei de alimente
Risipia de alimente este una dintre cele mai mari probleme ale societății contemporane. Cu toate că există mulți oameni care nu își permit hrana zilnică, multe supermarketuri și persoane fizice aruncă anual la gunoi milioane de tone de mâncare. ONG-urile trag un semnal de alarmă în acest sens, creând programe speciale și propunând educația alimentară în școli. Toate aceste subiecte au fost dezbătute în ultima ediție a Gândul Green.
Românii aruncă la gunoi 1.85 milioane de tone de mâncare pe an
Într-un an, cantitatea de mâncare proaspătă care ajunge la gunoi în România este de 1.85 milioane de tone.
Cantitatea de mâncare pe care un român o aruncă la gunoi într-o zi ar putea reprezenta o masă pentru încă o persoană. Multe dintre produsele cumpărate de români nu au fost niciodată desfăcute. Pentru a evita risipa s-ar putea face educație în școli, spun reprezentanții ONG-urilor.
Există și altă soluție pentru combaterea risipei alimentare, reprezentată de băncile de alimente.
Băncile de alimente, o soluție pentru combaterea risipei
„A fost mai greu la început. În primul an, până am început să fim cunoscuți, a fost mai dificil. Apoi, toți cei care au început colaborarea cu noi au continuat-o. Mai multe orașe mari din România beneficiază de o banca de alimente.
Noi încheiem contracte cu producătorii sau vânzătorii și le preluăm produsele, fie în donație, fie în sponsorizare. La rândul nostru, avem contract încheiat cu peste 130 de ONG-uri care au program și beneficiari sociali.
Noi încercăm să găsim consumatorii la orice hrană rămasă valabilă, pentru că este păcat să se piardă”, spune Gabriel Sescu, președinte la Banca pentru Alimente.
În anul 2019 s-au donat 37 de tone de produse către Banca de Alimente, provenite de la un singur lanț de magazine.
„Pe de o parte ridică niște probleme sociale. Știm foarte bine că sărăcia este prezența și este o problema morală faptul că aruncăm mâncare și nu o donăm persoanelor care au nevoie de aceasta. Pe de altă parte, risipa alimentară ridică o problema de mediu care nu poate fi neglijată.
Tonele de alimente pe care le-am aruncat se transformă în deșeuri, în vreme ce pentru punerea lor pe piață s-au consumat resurse considerabile. Încă de la început ne-am implicat în acest program.
Dacă ne uităm în intervalul 1 martie 2019 – 29 februarie 2020, în 12 luni noi am donat 89 de tone de alimente și 221 de tone de produse nealimentare care au ajuns prin intermediul băncilor la peste 100 de ONG-uri.
În primele 10 luni ale lui 2020, rețeaua băncilor pentru alimente a redistribuit în total peste 2130 de tone de produse alimentare colectate de la companiile partenere, noi și partenerii noștri, care au fost distribuite mai departe la peste 80.000 de persoane beneficiare”, spune Cristina Hanganu, director de comunicare al unui hypermarket.
În unele țări europene, supermarketurile sunt obligate să doneze produsele care se apropie de expirare către instituții caritabile.

Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord
Irina Mohora hrănește în fiecare seară aproape 100 de persoane în zona Gării de Nord. În fiecare zi, mâncare nevânduta din supermarketuri este adunată și donată oamenilor care nu își pot permite mâncare. Pentru a combate risipa alimenara, Irina a pornit și o campanie – „Sandvișul de la miezul nopții”, care durează 365 de zile pe an.
„Povestea a început în urmă cu 7 ani, din dorința de a limita risipa alimentară. Aveam un prieten care a venit cu această propunere, legată de drumul mâncării nevândute din supermaketuri.
Am aflat cu stupoare că această era aruncată. Vreau să specific că era vorba de mâncare proprie consumului. Această mâncare era distrusă în timp ce mulți oameni nu își permiteau să o cumpere.
Noi am început această campanie ca pe una de prevenire a cerșetoriei pentru că ne adresam oamenilor străzii. Cu toate acestea, la scurt timp ne-am dat seama că la punctele noastre de distribuție nu erau doar oameni ai străzii. Erau oameni care aveau câteva sute de lei pensie, copii sau familii monoparentale. Avem chiar și foști sportivi care veneau. Noi nu depozităm nimic, facem doar colectare și distribuție a mâncării. Campania se numește Sandvișul de la miezul nopții, pentru că aceea este ora la care noi ajungem să distribuim.
România, în topul țărilor care risipesc alimente
Eu am o problema personală cu risipa alimentară, iar cu toate că suntem o țară săracă, suntem în top 10 țări din Europa care aruncă cea mai mare cantitate de mâncare. Trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că resursele sunt finite. Ar trebui să ne educăm în acest sens. Avem mai multe categorii pe care le donăm, fructe și legume, salate, freshuri, brioșe, mâncare gătită, lactate, etc…
Începuturile sunt cele mai frumoase dar sunt și cele mai grele, pentru că nu prea știi ce te așteaptă. În primul an și jumătate am funcționat pe resursele noastre proprii, iar atunci când am obținut sprijin financiar, primii noștri angajați au fost cei care ne ajutau la Gara de Nord.
Am înscris copii la școli și la grădinițe și am oferit locuri de muncă. În primul rând am făcut de toate. Aveam un ONG dar nu aveam o echipă.
În primul an de zile totul a fost pe forțe proprii. Eu și soțul meu colectam alimentele în fiecare seară și le distribuiam la Gara de Nord. Acum ne sună tot felul de parteneri și primim o cantitate foarte mare de produse, dar în ianuarie și februarie nu ne mai deschide nimeni ușa. Eu aș introduce voluntariatul în școli și facultăți, pentru că este foarte important”, spune Irina Mohora, fondator al ONG-ului care se ocupă cu redistribuirea mâncării rămase necumparate la supermarketuri.
Actualitate
Casa Albă accelerează ofensiva pentru supremația dronelor americane
Aproape 100 de reprezentanți ai industriei și administrației, reuniți la Washington
Administrația Trump își intensifică eforturile pentru dezvoltarea producției interne de drone. Aproape 100 de reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor guvernamentale s-au reunit la Eisenhower Executive Office Building, în cadrul primei ediții a evenimentului „Drone Dominance”, organizat la Casa Albă.
La întâlnire au participat reprezentanți ai aproximativ 40 de companii, care au primit informații despre direcțiile strategice ale administrației în domeniul sistemelor aeriene fără pilot. Printre oficialii prezenți s-au numărat Sebastian Gorka, director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, Emil Michael, subsecretarul Apărării pentru cercetare și inginerie, și Kelly Loeffler, șefa Administrației pentru Întreprinderi Mici.
Obiectivul Washingtonului: nu doar suficiență, ci dominație
În discursul adresat participanților, Emil Michael a subliniat că Statele Unite nu urmăresc doar să atingă un nivel minim de producție sau să ajungă la paritate cu adversarii.
Obiectivul declarat este ca industria americană să devină capabilă să producă suficiente drone pentru a obține un avantaj clar în plan operațional și strategic.
Evenimentul face parte dintr-o abordare guvernamentală mai amplă, menită să consolideze producția internă într-un moment în care producătorii trebuie să răspundă simultan cerințelor Departamentului Apărării, reglementărilor Administrației Federale a Aviației și noilor restricții privind utilizarea materialelor și mineralelor strategice provenite din Rusia, Iran, Coreea de Nord și, în special, China.
Investiții de sute de milioane de dolari pentru industria americană
Pentru sectorul apărării, administrația promite noi investiții destinate extinderii capacităților de producție și consolidării lanțurilor de aprovizionare.
Un exemplu recent este un împrumut condiționat în valoare de 820 de milioane de dolari acordat companiei Performance Drone Works prin intermediul Office of Strategic Capital. Autoritățile au anunțat că, în următoarele două săptămâni, ar putea fi prezentate și alte acorduri similare.
Finanțările urmăresc dezvoltarea unei baze industriale capabile să răspundă cererii militare și să reducă dependența de furnizorii externi pentru componente critice.
Companiile au primit acces direct la instituțiile guvernamentale
După sesiunile de dimineață, participanții au putut vizita o expoziție organizată sub forma unui târg, unde mai multe instituții și structuri guvernamentale au avut standuri proprii.
Printre acestea s-au aflat Departamentul Apărării, inclusiv structura responsabilă de portofoliul autonomiei, Departamentul Comerțului, Administrația pentru Întreprinderi Mici, Export-Import Bank of the United States, Departamentul pentru Securitate Internă și Administrația Federală a Aviației.
Companiile au avut astfel ocazia să discute direct despre finanțare, reglementări, exporturi, securitatea lanțurilor de aprovizionare și oportunitățile de participare la programele militare.
De la baterii și camere la senzori și motoare
Evenimentul nu s-a adresat exclusiv producătorilor de drone complete. La reuniune au participat și companii care dezvoltă componente esențiale pentru aceste sisteme, precum baterii, camere video, senzori termici și motoare.
Această abordare reflectă intenția administrației de a construi un ecosistem industrial complet, capabil să susțină producția de drone de diferite dimensiuni și categorii, de la platforme de supraveghere până la aparate de atac.
Ordinul executiv a declanșat reorganizarea sectorului
Evenimentul de la Casa Albă a avut loc la puțin peste 14 luni după ce președintele Donald Trump a semnat, în iunie 2025, ordinul executiv intitulat „Unleashing American Drone Dominance”.
În luna următoare, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a emis o directivă menită să reducă procedurile birocratice și să accelereze dezvoltarea, achiziția și introducerea dronelor în serviciul militar.
De atunci, Pentagonul a adoptat mai multe măsuri pentru punerea în aplicare a inițiativei. Printre acestea se numără crearea unei structuri dedicate portofoliului autonomiei, elaborarea unor planuri pentru alocarea a aproape 55 de miliarde de dolari către Defense Autonomous Warfare Group și dezvoltarea programului Drone Dominance.
Pentagonul pregătește un miliard de dolari pentru drone de atac
Programul Drone Dominance este prezentat drept un mecanism prin care Pentagonul intenționează să cheltuiască un miliard de dolari în următorii doi ani pentru achiziția de drone mici, destinate misiunilor de atac.
Pentru selectarea furnizorilor, Departamentul Apărării organizează competiții succesive, în cadrul cărora companiile trebuie să își demonstreze capacitățile tehnologice și operaționale.
Prima rundă, denumită Gauntlet 1, s-a concentrat pe drone mici, de tip „one-way attack”, proiectate să lovească ținta fără a reveni la bază. Potrivit datelor publice, 11 companii au primit contracte pentru livrarea a 24.320 de astfel de arme aeriene.
A doua rundă vizează drone cu încărcături letale
Pentru Gauntlet 2, Pentagonul a selectat 19 companii care au fost invitate să își testeze dronele la Fort Carson, în statul Colorado.
Demonstrațiile, programate în această lună, includ platforme echipate cu diverse încărcături letale. Companiile cu cele mai bune rezultate ar putea primi o parte din contractele pentru furnizarea celor 60.000 de drone pe care Departamentul Apărării estimează că le va comanda în cadrul acestei etape.
Prin aceste programe, administrația americană încearcă să transforme producția de drone într-o capacitate industrială strategică, susținută de finanțare federală, cerere militară și reguli menite să limiteze dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de rivali geopolitici.
Actualitate
Armata SUA integrează inteligența artificială în noua arhitectură de comandă și control
Armata americană dezvoltă componenta de inteligență artificială a arhitecturii Next Generation Command and Control (NGC2) împreună cu firma de software și tehnologie Striveworks, au declarat oficiali militari americani.
Anunțul vine într-un moment în care armata se pregătește să extindă, anul viitor, utilizarea platformei la nivel de corp de armată, cu o atenție specială acordată operațiunilor din regiunea Indo-Pacifică.
Mai multe date, presiune mai mare asupra structurilor de comandă
Trecerea de la nivelul diviziei la cel al corpului de armată va presupune procesarea unui volum considerabil mai mare de date și informații provenite din sisteme software, senzori și surse operaționale.
Joseph Welch, responsabil pentru achiziții în domeniul comandamentului, controlului și contracarării sistemelor de comandă adverse, a explicat că extinderea operațională va crește importanța instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Aceste soluții vor avea rolul de a sprijini procesarea informațiilor și de a ajuta comandanții să ia decizii într-un ritm adecvat unui câmp de luptă dominat de fluxuri de date în timp real.
Striveworks va construi fundația AI a sistemului NGC2
În luna iunie, Armata SUA a anunțat că Anduril va dezvolta stratul de date de bază al arhitecturii NGC2. Acesta este considerat fundația sistemului, deoarece oferă un cadru comun pentru aplicațiile software și serviciile care urmează să fie integrate.
Striveworks va completa această infrastructură prin dezvoltarea stratului de inteligență artificială. Compania, cu sediul în Austin, Texas, este specializată în operațiuni AI și în gestionarea modelelor utilizate pentru analiza datelor.
Obiectivul este transformarea volumului uriaș de informații colectate de pe câmpul de luptă în date utile pentru misiune. Potrivit directorului general al companiei, Jim Rebesco, activități care necesită astăzi ore întregi de muncă din partea statelor-majore ar putea fi realizate în doar câteva secunde.
De la drone și senzori la decizii operative
Noua arhitectură este concepută pentru a reuni date provenite de la drone, senzori și alte fluxuri operaționale. Cantitatea de informații generată de aceste sisteme depășește însă capacitatea de procesare manuală a personalului militar.
Stratul de date ar urma să elimine izolarea informațiilor în sisteme separate, în timp ce componenta AI va permite asocierea modelului potrivit cu setul de date relevant și cu obiectivul specific al misiunii.
În același timp, arhitectura va păstra mecanismele de supraveghere umană și de guvernanță, astfel încât rezultatele furnizate de algoritmi să poată fi verificate și utilizate în condiții de încredere operațională.
Testele de la nivel de divizie fac loc extinderii regionale
Prototipurile NGC2 au fost deja testate la nivelul diviziilor 4 Infanterie și 25 Infanterie. Următoarea etapă presupune adaptarea arhitecturii pentru operațiuni la nivel de corp de armată, unde volumul și complexitatea datelor sunt semnificativ mai mari.
În anul fiscal 2027, armata intenționează să introducă și să extindă sistemul în cadrul I Corps, cu sediul la Joint Base Lewis-McChord, în statul Washington. Structura are responsabilități asupra unităților americane desfășurate în regiunea Asia-Pacific.
Un registru comun pentru algoritmi și modele AI
Striveworks va furniza mai multe funcții esențiale pentru componenta de inteligență artificială: un registru de modele, instrumente de validare, mecanisme de implementare și sisteme de monitorizare.
Această infrastructură va permite urmărirea modelelor pe întregul lor ciclu de utilizare — de la dezvoltare și testare până la implementarea în teren și supravegherea performanței.
Un alt obiectiv este crearea unui depozit comun pentru algoritmii dezvoltați de militari și de alte structuri pentru nevoi specifice. În loc ca un model să rămână disponibil doar unei singure unități, acesta va putea fi accesat și adaptat de alți utilizatori din ecosistemul NGC2.
Armata vrea să reducă timpul dintre dezvoltare și utilizare
Prin stabilirea unor standarde comune, noul strat AI va permite integrarea mai rapidă a unor tehnologii dezvoltate de industrie sau de structurile militare.
Sistemul ar trebui să reducă intervalul dintre apariția unei noi capabilități și folosirea ei efectivă în operațiuni. În loc ca adoptarea unui algoritm să dureze luni sau ani, unitățile ar putea beneficia de soluții noi într-un timp mult mai scurt, cu condiția ca acestea să fie validate și compatibile cu arhitectura comună.
NGC2 este astfel construită ca o infrastructură digitală menită să unifice comunicațiile de pe câmpul de luptă, să elimine blocajele dintre sistemele informatice și să accelereze procesul de decizie la nivel tactic și operațional.
Actualitate
SUA reduc amploarea exercițiului militar cu Coreea de Sud, pe fondul tensiunilor cu Phenianul
Trump invocă mesajul „ostil” transmis Coreei de Nord și costurile ridicate
Statele Unite își vor diminua participarea la exercițiul militar comun cu Coreea de Sud, programat pentru această lună, a anunțat președintele Donald Trump într-un mesaj publicat duminică pe rețelele sociale.
Liderul american a susținut că astfel de manevre sunt costisitoare și transmit Phenianului „un semnal complet nepotrivit și ostil”. În același timp, Trump a invocat relația sa „foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Decizia a fost asociată și cu refuzul Seulului de a participa la eventuale acțiuni militare împotriva Iranului. Trump a relatat că l-a întrebat recent pe președintele sud-coreean dacă țara sa dorește să se alăture eforturilor americane pentru denuclearizarea Republicii Islamice Iran, însă răspunsul ar fi fost negativ.
Exercițiul Ulchi Freedom Shield începe în această săptămână
Ulchi Freedom Shield, unul dintre cele mai importante exerciții militare anuale organizate de Statele Unite și Coreea de Sud, urma să înceapă luni și să se desfășoare până pe 27 august.
Donald Trump a precizat că anularea participării americane nu mai este posibilă, având în vedere apropierea debutului exercițiului. Totuși, el i-a cerut secretarului Apărării, Pete Hegseth, să reducă „substanțial” amploarea întregului program.
În anii precedenți, exercițiul a inclus trageri reale de amploare, misiuni de sprijin aerian apropiat și operațiuni de interdicție aeriană. La manevre au participat mii de aeronave în cadrul unor scenarii de antrenament, precum și forțe pentru operațiuni speciale însărcinate cu contracararea unor amenințări simulate cu arme de distrugere în masă.
Pentagonul evită să explice impactul concret al reducerilor
Un purtător de cuvânt al Pentagonului nu a oferit detalii despre modul în care va fi modificat exercițiul și a direcționat întrebările către Casa Albă.
În paralel, pagina dedicată exercițiului de pe site-ul Forțelor Americane din Coreea afișa luni dimineață un mesaj de eroare, indicând că materialul solicitat nu mai era disponibil.
Anunțul a stârnit reacții critice în Congres. Senatorul Mark Kelly, democrat de Arizona și membru al Comisiei pentru Forțele Armate, a calificat decizia drept „miopă” și „o greșeală”.
„Coreea de Nord și Coreea de Sud se află încă, din punct de vedere tehnic, în stare de război. Capacitatea noastră de a ne apăra aliatul în fața Coreei de Nord depinde de faptul că forțele noastre sunt bine instruite și pot coopera eficient cu armata sud-coreeană”, a avertizat Kelly.
La rândul său, senatorul Andy Kim, democrat de New Jersey, a declarat că mesajul președintelui ridică semne de întrebare și sugerează o lipsă de considerație față de relația bilaterală.
„Deciziile privind exercițiile comune trebuie luate împreună, nu anunțate unilateral pe rețelele sociale”, a afirmat acesta.
Relația Washington-Seul, afectată de discuțiile privind trupele americane
Anunțul lui Trump vine într-un moment în care relațiile Statelor Unite cu mai mulți aliați tradiționali traversează o perioadă de instabilitate. Una dintre principalele surse de tensiune este reticența unor parteneri de a sprijini campania militară americană împotriva Iranului.
Coreea de Sud se află în centrul acestor dispute. Administrația americană ar analiza inclusiv posibilitatea reducerii efectivelor militare staționate în Peninsula Coreeană.
Noua Strategie Națională de Apărare a Statelor Unite, publicată în ianuarie, a sugerat că Washingtonul dorește o redistribuire a responsabilităților în cadrul alianței cu Seulul. Documentul afirmă că armata sud-coreeană este capabilă să-și asume rolul principal în descurajarea Coreei de Nord, beneficiind de un sprijin american mai limitat, dar esențial.
Potrivit strategiei, această schimbare ar reflecta atât capacitățile Coreei de Sud, cât și interesul Statelor Unite de a-și adapta dispozitivul militar din Peninsula Coreeană.
Pentagonul ia în calcul noi reduceri ale exercițiilor
Alte diminuări ale exercițiilor militare americane ar putea urma, în condițiile în care administrația de la Washington și conducerea Pentagonului încearcă să reducă presiunea financiară și să aloce mai multe resurse Comandamentului Central al SUA, responsabil inclusiv de operațiunile din Orientul Mijlociu.
Generalul Kevin Schneider, comandantul Forțelor Aeriene americane din Pacific, a declarat recent că armata își reevaluează calendarul exercițiilor pentru a menține nivelul de pregătire operațională în fața angajamentelor tot mai numeroase de pe glob.
El a explicat că responsabilii militari analizează unde pot accepta riscuri și cum pot gestiona nivelul de pregătire, în timp ce prioritățile sunt concentrate asupra regiunii aflate sub responsabilitatea Comandamentului Central.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 5 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum 15 oreEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 2 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 3 zileBombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică



