Actualitate
Va ajunge un euro la 5 lei până la finalul anului? Previziunile companiilor

Aproximativ două treimi din managerii participanți la sondajul din cadrul Barometrului Moneycorp 2020 sunt de părere că un euro va ajunge la 4,95 – 5 lei la finalul anului, iar 16 % estimează că această cotație va fi depășită. Analistul financiar Adrian Codirlașu estimează o continuare a trendului de depreciere lentă a cursului leu/euro în următorul an.
Evoluția cursului valutar are un rol semnificativ în dinamica economiei, iar cei mai mulți manageri chestionați în cadrul Barometrului Moneycorp 2020 se așteaptă la deprecierea monedei naționale. Conform Barometrului Moneycorp 2020, dat publicității luni, revenirea economică în România, după pandemia COVID, va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative.
„Firmele vor fi mai atente la cursul valutar”
,,Firmele vor fi mai atente la cursul valutar, la evoluția monedei naționale în raport cu euro si dolarul, mai cu seamă că cei mai mulți anticipează o continuare a deprecierii monedei naționale’’, a afirmat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp România.
Întrebate despre previzune cursului valutar la sfârsitul anului 2021, majoritatea companiilor (67%) se așteaptă la un curs euro/leu de 4,95-5,00 lei, 16% văd euro peste nivelul de 5 lei și numai 17% sub nivelul de 4,95 lei.
Referitor la dolar, 56% se așteaptă ca dolarul să fie cotat, la finele anului 2021, la un nivel de 4,20-4,30 lei, 18% îl estimează la 4,10-4,20 lei, în timp ce 13% mizează pe faptul că moneda americană va trece de 4,30 lei.
Un euro a fost cotat marți de BNR cu 4,8649 , în scădere cu 0,03% față de cotația precedentă. Prima cotație a anului, din 3 ianuarie, a fost de 4,7789 de lei pentru un euro, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 1,8%. Pragul de 4,8 lei/euro a fost depășit pe 21 februarie, iar în 16 martie, prima zi de stare de urgență, euro ajunsese la un nou maxim istoric, de 4,82 lei.
Dolarul american a avut o scădere de 0,7% față de luni, fiind cotat marți la 3,9774 lei, față de 4,0068 lei.
Adrian Codirlașu: „Depreciere lentă în următorul an”
„Cred că leul va rămâne și în următorul an în trendul multi-anual de deprecire lentă, de 2-3 puncte procentuale pe an”, consideră analistul financiar Adrian Codirlașu, Vice-Președinte al Asociației CFA România, într-un comentariu pentru Gândul.
Potrivit analistului, ceea ce conduce la acest trend reprezintă diferențialul de inflație dintre România și zona euro și deficitele gemene ale României – cel bugetar și de cont curent, care trebuie finanțate, inclusiv extern.
„Ceea ce ar putea atenua sau chiar stopa acest trend sunt atragerea de bani europeni, care ar conduce la o ofertă de euro pe piața valutară, și reducerea ratei inflației către valorile din Uniunea Monetară, însă forțarea acestui lucru ar avea un impact negativ asupra creșterii economice”, a explicat Adrian Codirlașu.
Analiștii CFA România prognozau o depreciere a cursului de schimb euro/lei, în cel mai recent sondaj, din octombrie, dat publicității în ultima săptămână din noiembrie. Toți participanții antipau o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea de la acea dată). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni era de 4,9398 de lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat era de 5,0102 lei pentru un euro. Următorul sondaj va fi publicat până la finalul lunii decembrie.
Deprecierea, transferată în prețul final către consumator
Potrivit Barometrului Moneycorp 2020, în anul 2020, 36% dintre companii au transferat costurile deprecierii leului în prețul final către consumator. Pentru 2021, 40% din companiile care au participat la sondaj se arată dispuse să folosească soluții de gestionare a riscului valutar, instrumentele de hedging.
Potrivit documentului citat, fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export. O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu.
„De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză şi incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, a explicat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.
Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle si top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 41 de ani.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, anul trecut, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 15 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”