Actualitate
GÂNDUL LIVE. Mădălina Poenaru, jurnalist în Marea Britanie, despre românii blocați la Dover: Oameni buni, ce e cu inconștiența asta? Eu nu am mers acasă pentru a nu-mi pune părinții în pericol | VIDEO

Mădălina Poenaru, jurnalist român stabilit în Marea Britanie, a vorbit marți la GÂNDUL LIVE despre imaginile apărute în presă și pe rețelele sociale cu sute de români blocați la Dover, la granița dintre Regat și Franța.
Peste 200 de cetățeni români sunt blocați la frontiera dintre Franța și Marea Britanie, după ce circulația a fost suspendată din cauza noii tulpini de coronavirus.
Poenaru susține că nu înțelege de ce acei români sunt acolo și susține că aceștia ar fi trebuit să rămână în Marea Britanie, nu să se îngrămădească la granițe pentru a se întoarce în țară. Ea critică, totodată, și faptul că oamenii din imagini nu respectă regulile de distanțare. Poenaru spune că românii din acele imagini dau dovadă de inconștiență.
„Înțeleg TIR-urile, dar nu înțeleg oamenii din mașini. Adică ceea ce văd și acum în imagini sunt probabil niște români care încearcă să ajungă de sărbători acasă, nu văd distanțare socială acolo sub nicio formă, nu văd nicio teamă de noua tulpină a coronavirusului. Deci ceea ce văd pentru mine este inconștiență totală. Păi dacă o țară a pus anumte restricții ca să protejeze populația și insistă să stai acasă, să călătorești doar dacă este necesar, ce cauți acolo? Și după aceea strigi «aoleu, suntem blocați în vamă». De ce nu pleacă acele grupuri de români înapoi către adresele lor din Marea Britanie? De ce se plâng acum că trebuie să stea 2-3 zile în vamă ca să ajungă în România? Există riscul să își petreacă Crăciunul acolo dacă astăzi Franța nu va ajunge la un acord cu Marea Britanie. Acest acord despre care se discută vizează în principal transporturile de mărfuri, pentru că asta este important acum”, a spus Mădălina Poenaru la GÂNDUL LIVE.
Poenaru: Acum trebuia să fiu acasă cu familia, dar am hotărât că e mai bine să rămân aici
Mădălina Poenaru a adăugat că nu este clar dacă noua tulpină a SARS-CoV-2 este mai contagioasă din cauza mutațiilor sau din cauza faptului că britanicii s-au relaxat în ultimele zile.
„Experții de aici încă analizează, au monitorizat ceea ce s-a întâmplat la nivel molecular cu acest virus. Ei au spus că există o rapiditate de răspândire a virusului, dar acum încearcă să stabilească dacă rapiditatea este ca urmare a acestor modificări sau din cauza faptului că oamenii au fost la cumpărături pentru Crăciun, s-au relaxat, au ieșit în baruri, la restaurante, s-au văzut cu prietenii, au început să-și viziteze familiile. Să nu uităm că am fost în lockdown până pe 2 decembrie, iar de pe 2 decembrie până sâmbătă a fost o oarecare relaxare”, spune ea.
Totodată, jurnalista mai susține că, deși se află în concediu și ar fi trebuit ca în această perioadă a anului să fie în România, cu familia, a preferat să rămână în Marea Britanie tocmai pentru a nu-și pune în pericol părinții.
„Am fost inclusiv eu în centrul Londrei, abia puteai să mergi pe stradă, am purtat mască tot timpul. A fost prima mea ieșire într-o lună de zile. Eu am luat foarte în serios regulile de aici. În acest moment eu sunt în vacanță, trebuia să fiu acasă cu familia, dar am hotărât că e mai bine să rămân aici. De ce? Pentru că aș trece prin aeroport, aș putea să devin un purtător asimptomatic al virusului și să îmi pun familia în pericol. Părinții mei au peste 60 de ani și ar fi un gest de inconștiență să mă duc la ei de Crăciun. Aș putea să petrec cu ei Crăciunul ăsta, dar aș putea să le cauzez atâtea probleme de sănătate încât, Doamne ferește, Crăciunul următor să nu mai pot să îi mai văd. Ceea ce eu văd în imagini este o inconștiență fără limite. România ar trebui să ia niște măsuri cât se poate de rapide astfel încât românii pe care îi vedem în imagini și stau acolo îngrămădiți să fie puși în carantină imediat pentru că pot să fie purtători sau nu. Sau dacă trebuie să intre pe teritoriul Franței, se vehiculează pe surse că Franța dorește ca șoferii de TIR să fie testați rapid de COVID și aș vrea și cred că se va întâmpla, ca și românii care sunt acolo să fie testați. Adică ce e cu inconștiența aia, oameni buni? Pe cuvânt! Chiar nu vă gândiți că mergeți dintr-o țară care a luat toate măsurile posibile să micșoreze numărul de îmbolnăviri și tu vrei să te duci acasă?”, a spus Mădălina Poenaru la GÂNDUL LIVE.
În cadrul unei reuniuni de urgență a Mecanismului Integrat pentru Răspuns la Crize organizate la Bruxelles pentru analizarea situației de criză apărute, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE a prezentat problema transportatorilor român aflați în tranzit, blocați la frontierele Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, subliniind necesitatea identificării unei soluții rapide, printr-o abordare coordonată în planul UE, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la București.
Marea Britanie a devenit izolată după ce mai multe state, printre care și România, au impus restricții de circulație spre și dinspre această țară, ca urmare a descoperirii unei tulpini foarte contagioase a SARS-CoV-2 în Regat.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Administratieacum 17 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”