(Preluare Inpolitics):

O știre dinamită, venită pe înserat, și care ar merita ceva mai multă atenție, mai ales pentru că e o premieră istorică absolută. E vorba de anunțul lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, conform căruia niciun membru al conducerii partidului nu va candida la funcțiile de conducere ale Camerelor. O informație care ar putea avea varii explicații, dar mai ales, care ar putea devoala o veritabilă lovitură de teatru: o alianță PSD-USR în Parlament, la împărțirea funcțiilor.

Ce a transmis oficial Ciolacu, după ședința Biroului Politic Național de azi: că liderii PSD nu vor ocupa funcții de conducere în Parlament. „Este timpul ca partidul să promoveze oameni tineri, profesioniști, să ne asigurăm că vom avea viitor împreună”.

„Continuăm să modernizăm PSD. Nicio funcție din Parlament nu va fi ocupată de către un membru al conducerii PSD sau președinte de organizației. Este timpul ca partidul să promoveze oameni tineri, profesioniști, să ne asigurăm că vom avea viitor împreună”, afirmă Marcel Ciolacu.
Și mai spune că liderii PSD, „chiar dacă sunt profesioniști, chiar dacă au câștigat alegerile, chiar dacă în domeniile lor de activitate sunt recunoscuți, au înțeles că nu trebuie să existe în interiorul partidului, o dispută pe anumite funcții”.

Din capul locului fie sus, greu de întîlnit atîtea aberații pe metru pătrat ca în anunțul lui Ciolacu.

De cînd și pînă cînd un politician de valoare e bun pentru Parlament, dar nu și pentru conducerea partidului, ori invers?

Să înțelegem că liderii conducerii centrale ori ai organizațiilor județene nu sunt ”buni profesioniști”?
De ce ar reprezenta ceva de laudă promovarea tinerilor în conducerea Parlamentului, cînd pînă și termenul de Senat vine de la senex, bătrînețe? De cînd a avea experiență de mai multe mandate în legislativ a devenit o povară, un neajuns, ceva ce trebuie rezolvat?
De cînd ar fi tinerețea o recomandare pentru funcții care reclamă în primul rînd experiență politică?
Nu mai vorbim că sloganul PSD cu întinerirea tot e fluturat de vreo 25 de ani încoace, dar rezultate nu prea a dat.
De fapt, cred că marea problemă a parlamentului la ora actuală e tocmai absența unor figuri mai patriarhale, care să știe cu adevărat cu se mănîncă parlamentarismul.

E mai mult decît sigur că Ciolacu altceva urmărește prin respectiva strategie.

Iar o ipoteză interesantă și-ar putea afla confirmarea foarte repede, cel tîrziu marți.

Scriam ieri despre o problemă spinoasă a actualelor negocieri pentru guvern, anume că ele vin la pachet cu funcțiile de conducere al Camerelor, mai ales Dan Barna fiind interesat de șefia deputaților.

Doar că negocierile pentru guvern pot dura săptămîni – ne-a avertizat chiar Klaus Iohannis – în timp ce parlamentul se va tranșa zilele următoare.

Ce ar putea face un om care își dorește cu ardoare șefia Camerei, precum Barna, dar care nu poate aștepta finalul negocierilor cu PNL și UDMR?
Răspunsul e unul simplu: un aranjament de culise, cum scriam tot ieri.

Cum votul este secret, cu buletine, nimeni nu ar ști cine cum a votat.

PSD și USR își pot împărți parlamentul: deputăția pentru USRPLUS, Senatul pentru PSD.

Nu ar exista nicio înțelegere oficială cu PSD care să expună USRPLUS oprobriului public.
Vina pentru rezultat se poate da, practic, pe oricine.

Astfel, ambele partide ar bifa cîte o mare reușită în contul lor.

Doar că pentru Ciolacu ar apărea o problemă imensă.
Neputînd să revendice pentru sine șefia Camerei, pe care o vrea cu disperare Barna, ar însemna că promoveze drept numărul 2 în stat, la Senat, pe altcineva din conducerea PSD.

Iar greii listei senatoriale a PSD sunt nume precum Gabriela Firea, Titus Corlățean, Paul Stănescu ori Vasile Dîncu.

Oricare dintre ei, odată ajuns numărul doi în stat poate deveni un pol de putere suficient de mare încît să pericliteze scaunul lui Ciolacu.

Soluția e cea anunțată azi de liderul PSD: toți cei sus pomeniți fac parte din conducerea centrală a partidului și nu vor putea obține funcții în Biroul Permanent.

O strategie ciudată, fără precedent, dar una excelentă pentru Marcel Ciolacu.
Care, obținînd șefia Senatului în fața unei drepte amenințătoare, își va trece încă un mare punct în palmares, după locul unu în alegeri.
Excelentă și pentru USRPLUS, care va obține un mare post peste capul PNL.

Și foarte păguboasă pentru Ludovic Orban, care s-ar vedea lăsat fără un atu al negocierii pentru guvern.
Dar cine ar lăcrima pentru Orban? Ciolacu? Iohannis? Barna? Cioloș? Răspunsul nu e greu de intuit.