Connect with us

Actualitate

Actorii TNB spun poveștile lucrărilor împușcate în decembrie 1989

Publicat

pe

În decembrie 2020, după mai bine de trei decenii de preocupare, Muzeul Național de Artă al României și Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București prezintă parcursul restaurării picturilor împușcate la Revoluția din 1989, printr-un proiect inedit.

Cele două instituții de cultură lansează azi, 17 decembrie a.c., o serie de 11 clipuri video prin care actorii TNB vorbesc despre picturile din colecția de Artă Românească Modernă, ce au fost puternic avariate în timpul acelor zile. Proiectul este inspirat de expoziția temporară Laborator II – 1989. restaurarea picturilor împușcate, deschisă la MNAR. Împușcate frontal, în rafale, picturile au urmat un lung și amplu proces de restaurare, prin care au fost supuse unor serii de acțiuni de salvare, de recompunere si refacere, grație eforturilor restauratorilor muzeului. Interesant pentru specialiști a fost nu doar procesul în sine de restaurare, cât acela de a conștientiza „traumele” la care au fost supuse aceste lucrări și de a vedea urmele adânci lăsate în destinele lucrărilor.

 

Proiectul (R)EVOLUȚIA TABLOURILOR. Actorii TNB spun poveștile lucrărilor împușcate în decembrie 1989 prezintă cazul fericit al unor picturi salvate și repuse în circuitul expozițional. Actorii Teatrului Național I.L. Caragiale din București se transpun și devin vocile acestor tablouri. Prin glasurile lor, proiectul atrage atenția asupra efectelor acțiunilor de atunci, imprimate printre straturile de culoare. Aflați față-n față cu picturile restaurate, actorii povestesc, simt și transmit încărcătura pieselor de artă. Rememorarea tragicelor evenimente de acum 31 de ani, reanalizarea fiecărei lucrări în parte și chiar simpla vizionare a stadiilor înainte și după restaurare, transformă proiectul de față într-un adevărat manifest istoric, făcând apel la conștiință.

 

Clipurile video sunt puse la dispoziția publicului prin platformele de comunicare ale MNAR și TNB, respectiv conturile de YouTube și paginile de Facebook ale instituțiilor, în încercarea de a face cât mai accesibile publicului larg aceste unice povești. Seria de clipuri va începe cu lucrările semnate de Ioan Andreescu (1850 – 1882). Puteți afla poveștile celor patru lucrări împușcate și restaurate, prin participarea actorilor Ileana Olteanu, Lari Giorgescu, Alexandru Potocean și Mircea Rusu. Restauratorii picturilor sunt Sorina Gheorghiță, Ioan Sfrijan și Horațiu Costin.

 

Proiectul este realizat de Muzeul Național de Artă al României și Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, cu participarea grupului Laboratorului de restaurare pictură de șevalet și ai actorilor: Emilia Popescu, Amalia Ciolan, Monica Davidescu, Ileana Olteanu, Cosmina Olariu, Ion Caramitru, Mircea Rusu, Alexandru Potocean, Lari Giorgescu, Richard Bovnoczki și Daniel Badale.

 

Clipurile de prezentare sunt completate și de o expoziție dedicată, amenajată chiar pe gardul MNAR din Calea Victoriei. Trecătorii pot vedea cele 11 tablouri, alături de cei 11 actori și pot accesa clipurile video prin intermediul codurilor QR ce însoțesc fotografiile expuse. Spațiul ce nu a putut delimita evenimentele din 1989 devine acum reperul celor trei decenii de recuperare culturală. Concepul foto – video a fost realizat de fotograful Teatrului Național din București, Florin Ghioca.

 

 

Miercuri, 16 decembrie 2020, vicepremierul Raluca Turcanu, și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, au onorat invitația de a vizita expoziția Laborator II – 1989. Restaurarea picturilor împușcate. Cei doi demnitari au dialogat cu cei doi curatori ei expoziției, Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan – restauratori ai MNAR și parte din echipa celor care au lucrat concret la salvarea picturilor.

 

Impresionată de munca laborioasă și dedicația specialiștilor, vicepremierul Ralua Turncanu și-a exprimat admirația și a îndemnat tinerii să viziteze această expoziție. „Tablourile împușcate reprezintă o colecție cu adevărat excepțională și în spatele acestei colecții stau câțiva oameni a căror dăruire merită cunoscută de către întreaga țară, apreciată și de asemenea, multiplicată – dacă se poate. Îi îndemn pe toți să vadă această expoziție și să vadă ce pot să realizeze dibăcia, talentul, dăruirea unor oameni care pur și simplu își iubesc meseria. Această expoziție merită văzută pentru a înțelege de câte lucruri are nevoie cultura românească. Îi îndemn pe tineri să îmbrățișeze această meserie – de restaurator – îi îndemn să vină să viziteze colecțiile din care pot să înțeleagă tragismul Revoluției din 1989, dar și valoarea patrimoniului cultural românesc.” Raluca Turcanu, Vicepremier, 16 decembrie 2020, MNAR

 

În același sens, al recunoștinței, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, marcat fiind de povestea unei picturi, în mod special, a declarat: „Mi-a atras atenția un tablou al lui Luchian, Safta Florăreasa, un tablou care a apărut și în filmul în care Ion Caramitru l-a interpretat pe maestrul Luchian, dacă veți urmări și dvs. această expoziție veți vedea că personajul Safta Florăreasa a fost împușcat în inimă – de parcă cineva a căutat punctele letale. Astăzi avem parte de o expoziție care face cinste MNAR, se marchează într-un mod inedit împlinirea a 31 de ani de când a început Revoluția în România și trebuie ca an de an să nu uităm că niște oameni s-au sacrificat pentru ca noi să ne putem exprima liber. Vă invit să vizionați această frumoasă expoziție.” – Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, 16 decembrie 2020, MNAR.

Cristina Verona Tobi, Managerul interimar al MNAR, a transmis un mesaj în memoria celor întâmplate în 1989: „Față de toți cei care au fost în Piața Palatului de atunci, avem astăzi un gând de mulțumire pentru libertatea câștigată, față de toți cei care au provocat distrugeri Palatului Regal și operelor de artă, un gând de iertare, iar față de toți cei care au lucrat, au restaurat și au salvat patrimoniul, un gând de recunoștință.” De asemenea, Cristina Verona a punctat demararea campaniei realizată împreună cu o altă instituție din subordinea Ministerului Culturii – Teatrul Național I. L Caragiale din București, prin care alături de actorii TNB vom prezenta povestea fiecărei lucrări împușcate. „În acest sens dorim să menționăm pe de o parte, istoricul prin care în toți acești 31 de ani am trecut, tot ceea ce s-a salvat, s-a recuperat, dar mai ales libertatea pe care am câștigat-o.” Cristina Verona Tobi, Manager interimar MNAR, 16 decembrie 2020

 

Actualitate

Uvision își extinde prezența în Europa printr-un parteneriat cu compania estoniană Lendurai

Publicat

pe

De

Software estonian pentru munițiile rătăcitoare israeliene

Producătorul israelian de muniții rătăcitoare Uvision a încheiat un acord de parteneriat cu firma estoniană Lendurai, specializată în sisteme autonome. În baza înțelegerii, software-ul dezvoltat de compania estoniană va fi integrat pe platformele Uvision destinate unui client NATO care nu a fost identificat.

Acordul, semnat pe 24 septembrie, pare să reprezinte prima confirmare publică a extinderii Uvision pe piața estoniană. Estonia este recunoscută pentru competențele sale în domeniul software și își accelerează eforturile de dezvoltare a unor muniții accesibile, adaptate noilor cerințe de pe câmpul de luptă.

Inteligența artificială, în centrul cooperării

Directorul executiv al Uvision, Ran Gozali, a declarat că autonomia bazată pe inteligență artificială capătă o importanță tot mai mare în gestionarea complexității operațiunilor militare moderne.

Potrivit acestuia, cooperarea cu Lendurai va permite integrarea unor capabilități destinate să răspundă cerințelor în schimbare ale forțelor NATO.

Acordul nu precizează însă dacă software-ul estonian va fi instalat în mod concret pe drona Hero. Uvision produce o gamă largă de muniții rătăcitoare și și-a extins portofoliul în ultimii ani, inclusiv după preluarea companiei israeliene SpearUAV, specializată în sisteme tactice de dimensiuni mai reduse.

Experiența din Ucraina, un argument comercial major

Lendurai produce și un interceptor de drone denumit Accipiter, însă principalul element al parteneriatului îl reprezintă tehnologia software a companiei, în special sistemul Neocortex.

Compania estoniană susține că această soluție a fost testată în condiții reale de luptă în Ucraina. Tehnologia este concepută pentru a oferi capabilități de autonomie și pentru a sprijini procesul de identificare și reacție în medii operaționale complexe.

Directorul Lendurai, Siim Maivel, a declarat că reunirea expertizei companiei sale în domeniul inteligenței artificiale și autonomiei cu sistemele fără pilot dezvoltate de Uvision creează posibilitatea livrării unor soluții adaptate cerințelor operaționale reale.

El a adăugat că parteneriatul ar putea reprezenta baza unei cooperări mai ample în viitor.

Uvision își consolidează poziția pe piața europeană

Compania israeliană acordă o atenție tot mai mare pieței europene. În luna martie, Uvision a anunțat înființarea unei filiale la München, denumită Uvision Europe, menită să coordoneze și să susțină activitățile companiei pe continent.

Estonia, Lituania și Letonia își modernizează rapid forțele armate, pe fondul preocupărilor tot mai mari generate de amenințarea rusă. În acest context, sistemele fără pilot, munițiile rătăcitoare și soluțiile de interceptare a dronelor au devenit priorități pentru statele baltice și pentru aliații lor.

Portofoliul israelian se extinde și în Statele Unite

Uvision urmărește în paralel consolidarea prezenței sale pe piața americană. În octombrie 2025, compania a anunțat un contract estimat la aproape un miliard de dolari, încheiat prin intermediul partenerului american Mistral, pentru furnizarea sistemului Hero-120 armatei Statelor Unite.

În luna iunie, Uvision a prezentat și sistemul de management al luptei Cortex. Soluția este destinată conectării senzorilor cu platformele Hero, Viper și Peregrine, într-o arhitectură menită să îmbunătățească coordonarea dintre mijloacele de observare, comandă și lovire.

Prin acordul cu Lendurai, Uvision își întărește poziția într-un sector în care inteligența artificială, autonomia și munițiile cu cost redus devin componente esențiale ale strategiilor militare occidentale.

Citeste in continuare

Actualitate

Saildrone își extinde producția navală în Europa: noi proiecte în Țările de Jos, Norvegia și Polonia

Publicat

pe

De

Compania americană își consolidează prezența pe piața europeană

Saildrone, producător american de nave de suprafață fără echipaj, își extinde operațiunile în Europa și pregătește fabricarea unor sisteme navale în Țările de Jos, Norvegia și Polonia.

Anunțul a fost făcut cu puțin timp înaintea începerii DALO Industry Days, cea mai mare expoziție de apărare din Scandinavia, organizată în Danemarca. Compania americană și-a stabilit la începutul acestui an sediul central pentru operațiunile din Uniunea Europeană în această țară.

Trei proiecte pentru producție și desfășurare rapidă

Saildrone lansează trei proiecte industriale menite să-i crească semnificativ capacitatea de a construi și de a trimite rapid nave autonome în apele europene.

Primul exemplar de 52 de metri din clasa Saildrone Spectre va fi construit la șantierul Van Der Valk din Țările de Jos. În paralel, noua generație a navei Saildrone Surveyor va fi produsă la șantierul Umoe Mandal din Norvegia.

Al treilea proiect este derulat împreună cu furnizorul Southern Spars, cu sediul în Noua Zeelandă. Compania va fabrica în Polonia „aripile” navelor Surveyor — structuri verticale, rigide și de mari dimensiuni, care funcționează asemenea unei vele și asigură propulsia prin utilizarea energiei vântului.

Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă a companiei

Saildrone produce în prezent patru clase de nave de suprafață autonome. Printre acestea se numără Surveyor, cu o lungime de 20 de metri, și Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă dezvoltată până acum de companie.

Saildrone Spectre are 52 de metri lungime și o greutate de aproximativ 250 de tone. Platforma a fost prezentată în luna aprilie și va fi construită în parteneriat cu Lockheed Martin și Fincantieri Marine Group.

Nava este destinată să contribuie la acoperirea unui deficit important în domeniul luptei antisubmarin. Platforma ar urma să atingă viteze de până la 30 de noduri și să poată executa lovituri cinetice. Printre încărcăturile utile avute în vedere se numără două sisteme Lockheed Martin MK-70 Payload Delivery System.

Navele autonome, folosite pentru supraveghere și informații

Navele Saildrone au fost deja utilizate de armata americană în zona Caraibelor și în Pacificul de Est, inclusiv pentru urmărirea unor persoane suspectate de trafic de droguri.

În vara anului 2026, Forțele Armate Daneze au lansat o operațiune de testare desfășurată pe durata mai multor luni, folosind patru nave autonome Saildrone Voyager în apele teritoriale ale Danemarcei.

Misiunea urmărește consolidarea capacităților de supraveghere maritimă și colectare de informații în nordul Europei, într-un context în care statele europene acordă o atenție tot mai mare monitorizării zonelor maritime și utilizării sistemelor fără echipaj.

Citeste in continuare

Actualitate

Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice

Publicat

pe

De

Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare

Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.

Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.

Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.

Două procese distincte, două direcții juridice diferite

Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.

În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.

Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri

Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.

Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.

La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.

Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude

Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.

Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.

Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.

Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI

Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.

Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.

În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.

Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal

Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.

Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.

Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul

Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.

Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.

Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.

Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională

Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.

Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.

Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior

Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...

Exclusiv6 ore ago

M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere

Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...

Exclusiv6 ore ago

MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus

La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...

Exclusiv6 ore ago

Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână

Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...

Exclusiv6 ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!

Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a –  Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?

La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...

Exclusivo zi ago

M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE

Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...

Exclusivo zi ago

Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”

Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...

Exclusivo zi ago

I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă

Din strada, direct în culisele orașului ciuruit La peste 50 de ani, agentul de poliție Editoiu Alin, de la Biroul...

Exclusiv2 zile ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...

Exclusiv3 zile ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv