40% din populația de urși a Europei se află în România, iar înmulțirea necontrolată a acestor animale sălbatice a ajuns să pună în pericol viața oamenilor. În Parlament, UDMR a reușit să facă o coaliție cu PSD, PNL și reprezentanții minorităților în încercarea de a impune, prin legislație, controlul, prin vânătoare, a populației de urs brun. Astfel, s-a stabilit ca, până în 2024, să fie recoltate aproape 500 de exemplare.

Poveștile ursuleților nevinovați, cărora în România li s-au furat pădurile și de aceea au coborât să omoare oameni și animale domestice și să distrugă culturile agricole, propăvăduite de ONG-urile finanțate de țările europene, aceleași țări care nu mai au labă de urs pe teritoriul lor și nici nu vor să audă de ei, au prins la populație. Și au prins atât de tare, încât vezi tot mai des turiști care se opresc să hrănească urșii de pe marginea drumurilor naționale și europene sau chiar să-și facă poze cu animalele.

S-a ajuns, astfel, la situația absurdă în care viața unui urs valorează mai mult decât viața unui român. Singurii care au făcut demersuri serioase, de-a lungul timpului, pentru conștientizarea absurdului situației, au fost parlamentarii UDMR, presați și de votanții din Harghita și Covasna, unde urșii s-au extins peste tot. Iar mai nou, ong-iștii amenință să-l târască prin instanțe pe fostul ministru al Mediului pe motiv că a îndrăznit să crească puțin cota de recoltare pentru urșii periculoși.

Astăzi, orice drumeție, chiar și în zone deluroase și de câmpie, a devenit un adevărat risc din cauza urșilor. Nu mai vorbim de faptul că urșii au ajuns acum și în marile orașe, cum este cazul animalului care a bântuit zile și nopți întregi pe străzile din Ploiești. Am mai spus-o și cu alte ocazii, invazia urșilor nu are legătură cu defrișarea pădurilor decât într-un procent de 5%, eventual. Adevărata cauză este decizia UE de a proteja această specie, pe care occidentalii au eradicat-o de multă vreme, că doar nimeni nu e nebun să pună în pericol turismul, agricultura și viața oamenilor. Dar în România se poate. Protecția a însemnat absența oricărui control al înmulțirii acestora și, dat fiind că animalul nu are dușmani naturali, a procreat în neștire, dinamitând echilibrul din habitatul acestuia.

Zeci de oameni uciși sau mutilați

În expunerea de motive a unui proiect de lege depus la Senat, parlamentarii arată că, în ultimii ani, conflictele om-urs au condus la uciderea sau mutilarea a zeci de români și la o creștere exponențială a cheltuielilor statului cu despăgubirile.

”Specialiștii confirmă alterarea comportamentului natural al urșilor, daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, dar și scăderea toleranței populației locale față de prezența urșilor în comunități, în culturile agricole, livezi și în anexele gospodărești. În acest context, protejarea vieții umane și a bunurilor populației trebuie să fie principalul aspect al măsurilor privind managementul populației de urs brun, concomitent cu menținerea stării de conservare favorabile a speciei”, susțin parlamentarii.

Estimată la aproape 9.000 de exemplare, populația de urs brun din România este una dintre cele mai mari din Europa, reprezentând 40% din populația europeană. Studiile au arătat că densitatea foarte mare a urșilor în România provoacă numeroase pierderi în rândul puilor, prin uciderea acestora de către masculi, reacția femelelor cu pui fiind de a-i proteja prin părăsirea habitatului natural și refugierea în culturi agricole, trupuri mici de vegetație forestieră, în apropierea localităților, unde crește riscul de conflict cu populația umană, iar puii cresc, practic, habituați.

Din concluziile studiilor reiese faptul că sutele de relocări efectuate s-au dovedit ineficiente, pentru că urșii relocați ori au revenit în locul de origine sau au creat conflicte în zonele de relocare. ”Țările europene au refuzat preluarea unor exemplare, chiar și în condițiile în care aveau habitate favorabile pentru existența urșilor, iar populațiile lor sunt într-o stare critică sau au dispărut”, se precizează în motivarea proiectului legislativ.

Începe vânătoarea

Proiectul de act normativ prevede că, pentru prevenirea atacurilor asupra populației umane și a pagubelor cauzate de atacurile de urs, se va aproba pentru anii 2023 și 2024 recoltarea a 426 exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și 55 de exemplare ca nivel de intervenție. ”Practica anilor 2016-2023 privind acordarea derogărilor relevă faptul că această prevedere lasă loc de interpretări care au dus la implementarea măsurilor de prevenție și intervenție”, explică parlamentarii.

A fost completata lista cu pensionarile aflate pe ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru judecatori a CSM de joi, 5 octombrie 2023, dezvaluie Lumea Justitiei.

Initial, pe lista cu pensionari figurau sapte judecatori. Intre timp, ea a fost completata cu alte doua nume, printre care si al unei judecatoare de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Concret, noile cereri de pensionare puse pe ordinea de zi sunt formulate de Irina Hrusca de la Tribunalul Botosani si Adriana Elena Gherasim de la ICCJ. In ceea ce priveste instanta suprema, condusa de Corina Corbu (foto), observam ca este a patra plecare intr-o foarte scurta perioada de timp. Caci pe langa judecatoarea Adriana Elena Gherasim, incepand cu 13 septembrie 2023, de la ICCJ s-au mai pensionat judecatoarii Laura Ivanovici, Petronela Cristina Valeanu si Valentin Mitea. Iar sa pierzi patru judecatori, in mai putin de o luna, chiar se simte la ICCJ, in pofida celor promovati recent. Cine e de vina pentru aceste iesiri din magistratura produse chiar la cea mai importanta instanta? Evident ca de vina e instabilitatea creata in randul judecatorilor prin nesfarsitele discutii despre taierea pensiilor. (Irinel I.).