Actualitate
Kaspersky – Onestitatea este cea mai bună politică: IMM-urile care dezvăluie proactiv scurgerile de date tind să aibă pierderi financiare cu 40% mai reduse
Există o corelație între modul în care este dezvăluită o breșă de securitate a datelor și pierderile financiare totale pe care le are o organizație în urma unui incident de securitate cibernetică. Potrivit unui nou raport realizat de Kaspersky, „How businesses can minimize the cost of a data breach”, IMM-urile care decid să își informeze voluntar părțile interesate și publicul despre o astfel de situație, în medie, vor pierde cu 40% mai puțin decât celelalte companii, ale căror probleme de securitate ajung în mass-media. Aceeași tendință s-a constatat și în cazul companiilor mari.
Neinformarea adecvată a publicului cu privire la un incident de scurgere de date în timp util poate agrava serios consecințele financiare și reputaționale ale unei situații de acest fel. Exemple relevante pentru acest caz includ unele companii mari, cum este Yahoo!, companie care a fost amendată și criticată pentru că nu și-a notificat investitorii cu privire la breșa de securitate pe care a suferit-o, dar și amenda primită de Uber pentru acoperirea unui incident.
Raportul Kaspersky, bazat pe un sondaj global efectuat pe mai mult de 5.200 de profesioniști în domeniul IT și securitate cibernetică, arată că organizațiile care își asumă responsabilitatea asupra situației reduc, de obicei, daunele. Costurile pentru IMM-urile care dezvăluie o scurgere de date sunt estimate în medie la 93.000 de dolari, în timp ce companiile care au avut un incident ajuns să fie citat de mass-media au suferit daune de 155.000 de dolari. Același lucru este valabil și pentru marile companii: cele care își informează voluntar publicul cu privire la o situație de acest fel, au suferit mai puține daune financiare (28%) decât cele ale căror incidente au fost transmise presei – 1,134 milioane dolari față de 1,583 milioane dolari.
Costul mediu al unei breșe de securitate în funcție de modul în care a fost comunicată
Doar aproximativ jumătate (46%) dintre companii au dezvăluit proactiv un incident de securitate cibernetică. 30% dintre organizațiile care au experimentat o scurgere de date au preferat să nu le divulge. Aproape un sfert (24%) dintre companii au încercat să ascundă incidentul, dar au văzut că acesta a ajuns să fie prezentat în mass-media.
Deși pierderile cele mai mici au fost raportate de companiile care au reușit să nu dezvăluie incidentul, această abordare este departe de a fi ideală. Astfel de companii riscă să piardă și mai mult dacă – sau mai probabil când – un incident de securitate cibernetică este dezvăluit publicului împotriva voinței lor.
Sondajul a demonstrat în continuare că riscurile sunt deosebit de mari pentru acele companii care nu au putut detecta imediat un atac. 29% dintre IMM-urile cărora le-a luat mai mult de o săptămână pentru a identifica că au fost victimele unui atac cibernetic, au ajuns să descopere în presă știrea despre situația lor, acest procent fiind dublul celor care au detectat-o aproape imediat (15%). Pentru companiile mari, aceste procente sunt similare: 32% și respectiv 19%.
„Informarea proactivă cu privire la un incident de securitate cibernetică poate ajuta la transformarea lucrurilor în favoarea unei companii – și depășește simplul impact financiar. Dacă clienții știu imediat ce s-a întâmplat, este mai probabil să își păstreze încrederea în brand-ul respectiv. De asemenea, compania poate oferi clienților săi recomandări cu privire la ce să facă în continuare, astfel încât să își poată păstra activele protejate. Compania își poate spune și versiunea sa de poveste, prin schimbul de informații fiabile și corecte cu mass-media, în loc să lase ca prezentarea informațiilor să fie făcută de publicații care se bazează pe surse terțe care pot descrie situația în mod incorect”, comentează Yana Shevchenko, Senior Marketing Marketing Manager la Kaspersky.
Pentru a reduce șansa de a suferi consecințe dăunătoare din cauza unei scurgeri de date, Kaspersky recomandă companiilor să urmeze în prealabil aceste acțiuni recomandate:
- Pentru detectarea avansată a amenințărilor la nivel endpoint, investigație, detectare proactivă a amenințărilor și răspuns rapid, implementați soluții EDR, cum ar fi as Kaspersky Endpoint Detection and Response. Companiile mai mici, cu o expertiză limitată în securitate cibernetică, pot beneficia de Kaspersky EDR Optimum, care oferă capabilități EDR de bază, inclusiv o mai bună vizibilitate la nivel endpoint, o analiză simplificată a cauzei situației și o opțiune de răspuns automat.
- În plus față de protecția la nivel endpoint, companiile mari ar trebui să implementeze o soluție de securitate la nivel corporativ care să detecteze amenințările avansate în rețea, îmbogățită cu informații despre amenințări, cum ar fi Kaspersky Anti Targeted Attack Platform. Aceasta ajută la protejarea împotriva atacatorilor cibernetici profesioniști care aplică o abordare multi-vectorială și care adesea combină multe tehnici diferite într-un singur atac planificat.
- Pentru a răspunde în timp util la un atac cibernetic, poziționați echipa internă de răspuns la incidente în primă linie de rezolvare a situației și transmiteți incidentele mai complexe către alți experți din exteriorul organizației.
- Introduceți sesiuni de training pentru angajați pentru a le explica cum să recunoască un incident de securitate cibernetică și ce ar trebui să facă în cazul în care apare, inclusiv notificarea imediată a departamentului de securitate IT al companiei.
- Luați în considerare desfășurarea unei instruiri speciale pentru toate părțile implicate în gestionarea consecințelor unei încălcări a datelor, inclusiv specialiștii în comunicare și șeful securității IT, precum Kaspersky Incident Communications.
Despre sondaj
Studiul Kaspersky Global Corporate IT Security Risks Survey (ITSRS) a intervievat un total de 5.266 factori de decizie din domeniul IT, din 31 de țări, în iunie 2020. Respondenții au fost întrebați despre starea securității IT în cadrul organizațiilor lor, tipurile de amenințări cu care se confruntă și costurile cu care trebuie să aibă de-a face atunci când se recuperează după atacuri.
Despre Kaspersky
Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică fondată în 1997. Informațiile vaste despre amenințările cibernetice și experiența în securitate IT deținute de Kaspersky se materializează în mod constant în soluții de securitate și servicii inovatoare pentru a proteja companiile, infrastructura critică, autoritățile guvernamentale și utilizatorii individuali din toată lumea. Portofoliul vast al companiei include protecție endpoint de top și mai multe soluții specializate de securitate și servicii, pentru a combate amenințările digitale tot mai complexe. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejați de tehnologiile Kaspersky, precum și 250.000 de companii client, pe care le ajutăm să protejeze ce e mai important pentru ele. Pentru mai multe informații, vizitați www.kaspersky.com.
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
Actualitate
Pax Americana în Indo-Pacific: Pete Hegseth avertizează împotriva hegemoniei și laudă aliații care „pun osul” la apărare
Într-un discurs programatic susținut la deschiderea conferinței de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a trasat liniile de forță ale strategiei Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. Mesajul central a fost unul de o claritate chirurgicală: pacea și prosperitatea regiunii nu pot fi garantate decât prin forță, o forță susținută nu doar de Statele Unite, ci și de partenerii regionali care au înțeles necesitatea de a investi masiv în propria securitate.
Echilibrul puterii: O regiune fără stăpân absolut
Deși a evitat cu atenție să menționeze Taiwanul pe nume, Hegseth a transmis un semnal fără echivoc către Beijing. Șeful Pentagonului a subliniat că Statele Unite lucrează pentru menținerea unui „echilibru durabil al puterii”, într-o arhitectură regională în care nicio țară nu poate exercita o dominație absolută. Această viziune este împărtășită, în opinia sa, de aliații din regiune, care privesc cu o îngrijorare crescândă expansiunea militară istorică a Chinei și activitățile sale tot mai agresive.
„Împărtășim o evaluare lucidă a mediului de securitate și înțelegem reciproc că un Pacific dominat de orice hegemon ar duce la prăbușirea echilibrului regional și ar submina stabilitatea pe care încercăm cu toții să o păstrăm”, a punctat Hegseth, definind astfel miza strategică a decadei.
Aliații din prima linie: Investiții masive pentru o forță comună
Secretarul Apărării a oferit cuvinte de laudă pentru națiunile care au făcut pași concreți în consolidarea capacităților militare. Australia, Japonia, Coreea de Sud și Filipine au fost evidențiate pentru modul în care și-au asumat responsabilități sporite. Un caz aparte este cel al Filipinelor, unde administrația președintelui Ferdinand Marcos Jr. a crescut bugetul apărării cu 12%, concentrându-se pe modernizarea flotei și a gărzii de coastă.
Această infuzie de capital are un scop precis: crearea unei forțe avansate tehnologic, capabilă să acționeze sincronizat cu trupele americane. Hegseth a menționat, de asemenea, rolul crucial al Singaporelui, care, deși o țară mică, „lovește peste categoria sa de greutate”, servind ca hub logistic vital pentru desfășurarea prin rotație a forțelor SUA.
Lecția pentru Europa: Parteneriatele nu sunt străzi cu sens unic
Într-un moment de o sinceritate tăioasă, Hegseth a folosit tribuna din Singapore pentru a face un contrast direct între aliații din Pacific și cei din Europa. El i-a criticat dur pe partenerii europeni care, timp de decenii, au ignorat „rugămințile politicoase” de a crește cheltuielile de apărare și și-au lăsat armatele să se degradeze, deși a recunoscut că aceștia au început recent un proces de recuperare.
Mesajul pentru aliații de pretutindeni a fost unul de tip contractual: „Alianțele funcționează doar atunci când sunt parteneriate adevărate. Este o stradă cu două sensuri. Nu poți avea o alianță puternică dacă toată lumea nu pune ceva la bătaie (skin in the game)”. Prin aceste declarații, Hegseth a reafirmat o nouă paradigmă a politicii externe americane, în care sprijinul Washingtonului este direct proporțional cu efortul propriu al fiecărui aliat de a-și asigura securitatea.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 4 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 2 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 4 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 4 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



