Actualitate
Granturi directe de 4,4 milioane de euro pentru susținerea aeroporturilor regionale afectate de pandemia de COVID-19. Cum funcționează schema de ajutor
Comisia Europeană a aprobat, pentru România, schema de ajutor în valoare de 4,4 milioane de euro destinată despăgubirii operatorilor aeroportuari regionali pentru daunele cauzate de pandemie, schemă adoptată de Guvern la finalul lunii septembrie.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor în valoare de 21,3 milioane lei (circa 4,4 milioane euro) pentru a-i despăgubi pe operatorii aeroportuari regionali din România pentru pagubele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus, a transmis luni Reprezentanța Comisiei Europene la București. Suma obținută de România reprezintă 96% din suma solicitată de către guvern, de 22,28 milioane lei.
Decizia vine după ce, în 24 septembrie a.c., Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, instituirea schemei de ajutor de stat pentru cinci aeroporturi regionale din România, cu un trafic de pasageri de la 200.000 până la trei milioane de persoane pe an, pentru compensarea pierderilor cauzate ca urmare a suspendării zborurilor în starea de urgență.
Suma maximă inclusă în schema Guvernului era cu aproape un milion de lei mai mare. „A fost adoptat proiectul de ordonanță de urgență pentru susținerea activității unor aeroporturi regionale, în contextul economic generat de pandemia COVID-19. (…) Bugetul alocat acestui ajutor este de 22,2 milioane lei și vor beneficia de această măsură de sprijin aeroporturile regionale de la Iași, Bacău, Cluj, Craiova și Sibiu”, a explicat Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, în briefingul de presă din 25 septembrie.
Ulterior, pe 1 octombrie a.c., Guvernul a inclus aceste prevederi în OUG 167/2020 privind unele măsuri pentru susținerea activităţii unor aeroporturi regionale, în contextul crizei economice generată de pandemia COVID – 19 și pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii „Compania naţională de transporturi aeriene române – TAROM”- S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation – S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19.
Anterior, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 4,8 mil. lei (circa 1 mil. euro) pentru compensarea Aeroportului Timișoara pentru pagubele cauzate de suspendarea zborurilor ca urmare a pandemiei de COVID-19 în perioada 16 martie -16 iunie 2020.
Pentru compania Tarom, Comisia Europeană a aprobat la începutul lunii octombrie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanție pentru împrumuturi de până la 19 milioane euro (94 milioane lei) în favoarea companiei aeriene de stat.
Comisia Europeană: „Schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat”
„În cadrul schemei, care va fi deschisă operatorilor de pe aeroporturile românești cu un trafic anual cuprins între 200.000 și 3 milioane de pasageri, autoritățile române vor fi în măsură să compenseze aceste aeroporturi pentru pierderile nete suferite în perioada 16 martie — 30 iunie 2020 ca urmare a măsurilor restrictive referitoare la serviciile de transport aerian internațional și intern de pasageri implementate de România și de alte țări”, se arată în comunicatul Comisiei.
Sprijinul va lua forma unor granturi directe. Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care îi permite să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi companii pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale precum pandemia de coronavirus. Comisia a constatat că schema României va oferi despăgubiri pentru daunele direct legate de pandemia de coronavirus, precum și că măsura este proporțională, întrucât despăgubirea nu depășește ceea ce este necesar pentru repararea prejudiciului. Pe această bază, Comisia a concluzionat că schema este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.
Traseul banilor
Potrivit OUG 167/2020, neadoptarea unor măsuri de urgență duce la imposibilitatea acordării unui sprijin financiar aeroporturilor regionale care au înregistrat pierderi în perioada martie-iunie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, ceea ce pune în pericol menținerea acestora în stare operațională și ar conduce la blocarea/întârzierea relansării economice și, implicit, la scăderea PIB-ului României.
Suma stabilită în OUG, de 22.28 milioane de lei, a fost solicitată de Asociaţia Aeroporturilor din România pentru pagubele înregistrate în perioada martie – iunie 2020.
Conform notei de fundamentare a OUG, numai pentru Aeroportul Sibiu, impactul bugetar (direct, indirect şi indus) în PIB-ul României la nivelul anului 2019 este estimat, conform Airoport Council International – Europene şi Inter VISTAS, la 37,39 mil euro şi 2.113 locuri de muncă. „Pe fondul scăderii de trafic generate de pandemia COVID -19 în anul curent, impactul prezentat anterior ar înregistra o regresie cumulată de -24,59 mil Euro şi -1.389 locuri de muncă”, se arată în document.
Dispozițiile OUG 167/2020 intră în vigoare la data comunicării deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană, se arată în documentul Guvernului.
Ulterior, schema de ajutor de stat se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, administrator al acestei schemei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării Deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat de către Comisia Europeană.
Conform OUG 167/2020, suma prevăzută e alocă bugetelor locale ale județelor, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat emise de către Comisia Europeană și în limita sumelor aprobate prin aceasta, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.
Finanțarea schemei de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale ale județelor, fiind destinată compensării pierderilor înregistrate de regiile autonome prevăzute în anexa OUG, în perioada martie-iunie 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Regiile autonome incluse în anexă și sumele prevăzute sunt:
- Regia Autonomă Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj: 8.537.000 de lei
- Regia Autonomă Aeroportul Internațional Iași: 6.002 mii lei
- Regia Autonomă Aeroportul Internațional Sibiu: 3.966 mii lei
- Regia Autonomă Aeroportul Internațional Craiova: 630 mii lei
- Regia Autonomă Aeroportul Internațional George Enescu Bacău: 3.149 mii lei
Consiliile județene, în calitate de autoritate publică tutelară, răspund de îndeplinirea condițiilor prevăzute în schema de ajutor de stat, precum și de modul de utilizare a sumelor alocate.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
Actualitate
DIA publică un cadru de analiză pentru evaluarea „voinței de a lupta”
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
-
Exclusivacum 4 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 5 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 5 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 2 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 5 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 4 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



