După mai bine de un deceniu de planificare, cercetare și dezvoltare, tehnologia 5G este pe punctul de a fi implementată în mai multe zone din lume, inclusiv în România.
Viitorul ne bate la ușă. Unii dintre noi sunt nerăbdători să primească cu brațele deschise acest viitor mai bine conectat. Alții, în schimb, sunt reticenți să deschidă ușa unui „străin”.
În ultimele luni, discuțiile cu privire la siguranța rețelelor 5G pentru sănătatea umană au căpătat amploare peste tot în lume. Organizațiile internaționale și o mare parte din experți ne asigură că noua tehnologie este sigură și nu aduce riscuri pentru sănătatea umană. Există însă și voci care spun că, înainte de a implementa această tehnologie la scară largă, ar trebui să știm mai multe despre ea.
În acest articol vă propun să facem exact asta: să aflăm mai multe despre 5G. Ce este, cum a ajuns să ne sperie, care este adevărul din spatele temerilor vehiculate, care sunt dovezile existente la acest moment?
 

Ce este 5G și care este controversa?
Termenul 5G se referă la cea mai nouă generație de tehnologie mobilă. Prin trecerea de la 4G – tehnologia folosită în prezent – la 5G, obținem o conectivitate mai bună, dar mai ales o viteză mai mare de transfer pentru datele mobile. Crește viteza de descărcare și în același timp se reduce semnificativ latența, scad timpii de răspuns și timpii morți necesari încărcării unor date.

Da, asta înseamnă o experiență de gaming sau de video streaming mai plăcută, dar e mai mult decât atât. Conectivitatea mai bună înseamnă că adoptarea pe scară largă a tehnologiei 5G ar putea să paveze calea pentru dezvoltarea dispozitivelor inteligente de tip IoT (Internet of Things) – senzori și computere care vor putea comunica în timp real, cu latențe minime. De la sisteme bazate pe inteligență artificială până la mașini autonome și chirurgie realizată computerizat de la distanță, aplicațiile sunt practic nelimitate.
Atunci când vorbesc despre potențialele riscuri ale tehnologiei 5G pentru sănătate, criticii se referă în primul rând la nivelul și frecvența radiațiilor electromagnetice pe care antenele 5G îl vor emite. De ce este asta o problemă acum? Pentru că tehnologia 5G va opera pe frecvențe de unde electromagnetice mai înalte decât 4G, 3G și toate generațiile precedente.

Radiațiile și undele electromagnetice
O să trec rapid peste afirmația că nu toate radiațiile sunt periculoase – dacă ești aici, probabil știi deja asta și nu te sperii la simpla mențiune a acestui cuvânt – și o să încerc să explic mai pe îndelete radiațiile electromagnetice.
Undele electromagnetice sunt oscilații simultane ale unui câmp magnetic și ale unui câmp electric. În funcție de frecvența oscilațiilor în timp, spectrul radiațiilor electromagnetice se împarte în frecvențe joase și înalte. Radiația electromagnetică se măsoară în funcție de numărul de oscilații pe secundă, în hertzi (Hz).

Rețeaua electrică, de exemplu, se află în partea inferioară a spectrului electromagnetic, funcționând la oscilații între 50 și 60 Hz. Mai sus un pic avem undele radio, cu oscilații în jurul valorii de 100 Mhz, folosite și pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicații prin satelit și telefonie mobilă. Și mai sus sunt microundele (câțiva Ghz), urmate de radiațiile infraroșii. Ambele se pot folosi în comunicații. Razele infraroșii, de exemplu, se folosesc pentru transmiterea datelor wireless pe distanțe scurte. Cea mai banală aplicație este telecomanda. Cât despre cuptoarele cu microunde, ele emit radiații cu o frecvență de aproximativ 2 Ghz.
Mai sus, între 400.000 și 700.000 Ghz avem spectrul electromagnetic al luminii vizibile.  De la această frecvență în sus, radiația electromagnetică poate deveni periculoasă. Știm deja că radiația ultravioletă poate să ne facă rău în doze mari. Cu toate astea, cei mai mulți dintre noi nu ratează niciun prilej pentru a sta la soare și a se bronza – deci așa-zisul pericol e relativ. Urmează razele X (sau Röntgen), folosite de multă vreme în medicină pentru vizualizarea organelor interne. Deci, și la această frecvență, pericolul este relativ și dependent de doză. La punctul cel mai înalt al spectrului avem radiațiile Gamma, care sunt ionizante (pot distruge atomii prin spargerea legăturilor acestora). Radiațiile Gamma se produc adesea în reacțiile nucleare.
 

Pe altă frecvență
Și acum să revenim la radiația produsă de telefoanele mobile și de antenele de semnal. Până la acest moment, tehnologiile 1G, 2G, 3G și 4G operau pe frecvențe de până la 6 Ghz. Tehnologia 5G va opera la frecvențe electromagnetice mai înalte, de până la 70 Ghz. Această trecere la o lungime de undă mai înaltă față de tehnologiile predecesoare este motivul principal de îngrijorare.
Trebuie să recunosc că, dacă privim „problema” așa, strict prin prisma cifrelor, poate părea o creștere semnificativă. De aceea am vrut să vă ofer întâi un pic de context, diferite „praguri” ale radiației electromagnetice corelate cu aplicațiile lor practice. Dar am văzut că, deși frecvența radiației electromagnetice va crește aparent cu mult, în realitate spectrul radiației electromagnetice este foarte larg.
O altă problemă este faptul că, odată cu creșterea frecvenței, scade distanța de propagare. Prin urmare, pentru a oferi publicului conectivitate la viteze 5G, se impune creșterea puterii de emisie prin creșterea numărului de antene (sau turnuri) 5G, în special în zonele dens populate, cu un număr mare de utilizatori. Criticii atrag atenția că acest demers va genera un câmp de radiație electromagnetică mai intens decât până acum și… posibil mai periculos pentru sănătate.
Experții în telecomunicații spun că acest argument este fals. Da, vor exista mai multe antene pentru a asigura transmiterea corectă a semnalului la viteze 5G. Însă numărul mai mare de antene 5G înseamnă că fiecare din aceste antene va putea fi operată la o capacitate semnificativ mai mică comparativ cu puterea de operare necesară pentru a transmite semnalul 4G la distanțe mai mari. Prin urmare, nivelul radiațiilor la care vom fi expuși ar trebui să fie mai mic, nu mai mare.
Pericolul radiațiilor ține foarte adesea de doză: la doze mici, radiația este tolerabilă, nu este periculoasă. La doze mari, ea devine periculoasă. Prin urmare, daca urmăm firul logic, expunerea la doze mai mici rezultate din mai multe antene de capacitate scăzută ar putea fi mai sigură comparativ cu o expunere mai mare.

Dar, până la urmă, de ce se crede că radiația emisă de antenele 5G ar putea fi periculoasă?
În 2011, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) a format un grup de lucru alcătuit din 30 de experți din întreaga lume, care să evalueze efectele biologice ale radiațiilor electromagnetice, inclusiv riscul acestora de a cauza cancer. Rezultatele discuțiilor și concluziile grupului au fost publicate în același an în revista Lancet Oncology.
Oamenii de știință au evaluat dovezile existente în literatura de specialitate care arătau o posibilă corelație între radiația electromagnetică produsă de telefonul mobil și riscul de apariție al unor cancere ale sistemului nervos central. Analizând dovezile existente la acel moment, ei au încadrat radiația electromagnetică în grupul 2B, ca „posibil carcinogen”.
O să spuneți: „Wow, dar asta este foarte serios!” Dar, înainte de a vă arunca telefoanele mobile, ar trebui să știți că în clasa „2B – posibili carcinogeni” mai sunt incluse, printre altele: murăturile, extractul de aloe vera, pudra de talc, gazele de eșapament, precum și anumite medicamente printre care Digoxinul și contraceptivele orale pe bază de progesteron. Băuturile alcoolice și alimentele procesate sunt încadrate într-o clasă mai înaltă de risc.
La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății afirmă că „la acest moment nu au fost confirmate efecte adverse asociate expunerii pe termen lung la niveluri scăzute de radiații electromagnetice, însă cercetările continuă în acest domeniu”. FDA (Food and Drug Administration – principala autoritate în materie de sănătate publică SUA), afirmă că „dovezile științifice nu indică o asociere între expunerea la radiații electromagnetice prin intermediul telefoanelor mobile și apariția unor efecte adverse”.
 

Opinii în contradicție
Una din vocile cele mai puternice care vine să contrazică concluziile rapoartelor publicate de IARC și OMS este cea a medicului suedez Lennart Hardell. Medicul suedez este unul din inițiatorii unei petiții prin care cere autorităților europene să adopte limite mai stricte de expunere la radiațiile electromagnetice și să amâne trecerea la 5G până când vor exista mai multe studii care să ateste siguranța. Petiția este unul din principalele documente invocate de cei care critică decizia de adoptare pe scară largă a tehnologiei 5G.
Petiția a primit două răspunsuri oficiale din partea directorului Comisiei pentru Sănătate Publică al Comisiei Europene, John F. Ryan. În acest răspunsuri, se reiterează faptul că, în Uniunea Europeană, expunerea la radiații electromagnetice este reglementată și limitată prin Recomandarea Consiliului 519/1999.
Toate studiile independente efectuate până la acest moment nu au demonstrat necesitatea adoptării unor limite de expunere mai stricte. Mai mult, radiațiile electromagnetice emise de antenele 5G se încadrează în aceste limite de siguranță și nu le depășesc. Prin urmare, nu există argumente care să susțină că trecerea de la tehnologia 4G la 5G va reprezenta o încălcare a normelor de siguranță impuse la nivel european.
 

Vedere selectivă
Aș vrea să închei acest articol drastic și cu o ușoară notă de umor, o replică ireverențioasă care să creeze complicitate și să sugereze cititorilor noștri că apocalipsa anunțată a fost, și de această dată, amânată. Suntem în siguranță, e doar isterie, sunt doar conspirații, e doar fake news.
Aș vrea să fie totul atât de clar încât să pot să arăt cu degetul, să mă ridic și să spun: „nu-i adevărat, sunt doar prostii.” În realitate, lucrurile sunt foarte rar atât de bine tranșante: adevăr sau minciună, alb sau negru. În realitate, trăim între foarte multe nuanțe de gri, pe care învățăm să le acceptăm. În realitate, există o posibilitate (una mică, infimă, dar ea există) ca radiațiile electromagnetice (5G și nu numai) să aibă efecte adverse. Nu pot să stau aici și să vă spun că nu există posibilitatea asta. Pentru că ea ar putea să existe. Ar putea să fie minusculă, infimă și tot să existe. Este foarte greu să afirmi că „riscurile sunt zero”. În realitate, aproape nimic nu are zero riscuri.
Există posibile riscuri asociate oricărui obicei, comportament sau produs de consum. Paharul de vin sau de bere pe care îl bem ocazional sau mai des are efecte nocive demonstrate pentru sănătate. Nici nu mai vorbesc de țigara de după masă! Acolo riscurile nici măcar nu sunt mici, nu există nicio urmă de îndoială: îți face rău!
Multe din substanțele folosite în fabricarea detergenților, șampoanelor sau cosmeticelor sunt încadrate ca posibili carcinogeni. Știm asta, dar alegem să le folosim. Mâncarea procesată – crenvurștii, salamul, mezelurile, mâncarea de la fast food -, dar și cea gătită în casă, în anumită măsură, pot crește riscul de cancer. Și, cu toate acestea, cei mai mulți dintre noi nu ne gândim o secundă la asta. 

Întotdeauna mi s-a părut fascinat cât de dispuși suntem noi, oamenii, să închidem ochii și urechile și sa ignorăm riscurile pe care le știm, să ni le asumăm tacit, cu zâmbetul pe buze. În schimb, cât de ușor putem stârni furtuna într-un pahar cu apă pe o chestie punctuală, marginală, ignorând marile probleme care stau chiar în fața noastră.

În loc de concluzie
Toate noile tehnologii adoptate au trecut prin această fază, de respingere, de teamă, de pericol. Acum mai bine de 15 ani, țin minte clar că mama s-a opus instalării unui router WiFi în casă, tot de teama radiațiilor. Ideea că poți să trăiești bine-mersi într-un câmp electromagnetic era greu de acceptat.
Înainte de asta, a fost teama că telefoanele mobile ne iradiază. Magazinele de accesorii GSM au vândut atunci o grămadă de dispozitive hands-free – se spunea că e mai bine să ții telefonul departe de zona capului, să nu crească riscul de cancer la creier. Și mai înainte de asta, se spunea că dacă stai prea mult sau prea aproape de televizor o să-ți strici ochii. Era scuza perfectă a părinților și bunicilor pentru a doza în porții mai mici timpul petrecut de copii în fața ecranului. Acum, în mod ironic, acei părinți și bunici petrec cele mai multe ore în fața televizoarelor. Nimeni nu-și mai face probleme că telefonul mobil iradiază. Și toată lumea pe care o cunosc folosește cu plăcere internetul wireless – acasă, la birou și oriunde. Da, inclusiv mama.
Ce vreau să spun este că teama, circumspecția preced cel mai adesea adoptarea tehnologiilor noi. Asta nu înseamnă că ar trebui să luăm acest sentiment în derâdere sau că el nu este fundamentat. Este bine să ne facem griji. Este bine să cercetăm. Este bine să continuăm să facem studii care să analizeze efectele pe termen lung ale expunerii la radiații electromagnetice – 5G și nu numai. E bine să ne luăm toate precauțiile și să facem toate demersurile pentru a ne asigura că limităm pericolele la care ne expunem.
Curiozitatea, perseverența și prudența sunt întotdeauna calități, niciodată defecte.