Actualitate
Vlasov, condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani închisoare
Fostul deputat PNL Mihail Vlasov, supranumit „Împăratul”, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României – CCIR, a fost condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani închisoare într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Iniţial, în august 2018, Mihail Vlasov primise o condamnare la Curtea de Apel Bucureşti de 9 ani şi 10 luni închisoare, pedeapsă scăzută de Instanţa supremă la 8 ani. Judecătorii au constatat că infracţiunile din acest dosar sunt concurente cu infracţiunea de trafic de influenţă, pentru care Vlasov a fost condamnat definitiv în 2015 de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani, el fiind eliberat condiţionat în septembrie 2017. La pedeapsa cea mai grea, de 5 ani, judecătorii au aplicat un spor de 3 ani, el având de executat în final 8 ani închisoare.
În acelaşi dosar, Instanţa supremă a dispus încetarea procesului penal împotriva fiicei lui Mihail Vlasov, Ingrid Vlasov (la instanţa de fond primise un an cu suspendare), iar soţul acesteia, Marian Nedelcu, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare. De asemenea, au fost condamnaţi: Rodica Luiza Grigorescu (secretar general CCIR) – 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, Mariana Rodica Suciu (director general la SC Romexpo SA) – 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, Nicolai Zdrobici – 2 ani şi 3 luni închisoare cu suspendare. La Curtea de Apel Bucureşti aceştia primiseră închisoare cu executare.
Instanţa supremă a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti pe latură civilă. Astfel, Mihail Vlasov trebuie să plătească 53.823.942 lei daune materiale către Camera de Comerţ şi Industrie a României, din care 48.301.870 lei singur, iar 5.522.071 lei în solidar cu ceilalţi inculpaţi.
De asemenea, Mihail Vlasov trebuie să plătească 6.086.741 lei daune materiale către partea civilă Romexpo SA, în solidar cu ceilalţi inculpaţi.
În plus, judecătorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Mihail Vlasov şi celorlalţi inculpaţi până la concurenţa sumei de 59.910.683 lei, însă au ridicat sechestrul pe bunurile deţinute de Ana Maria Vlasov, Viviana Florina Vlasov şi societatea Casa Wanda 02 SRL.
DNA susţine că, în perioada 2008 – 2014, Mihail Vlasov, abuzând de funcţia de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, a întreprins demersuri pentru obţinerea unor foloase materiale personale şi pentru persoane din anturajul său, în detrimentul instituţiei pe care o reprezenta.
Potrivit procurorilor, au fost adus grave prejudicii atât Camerei de Comerţ, cât şi SC Romexpo SA, la care CCIR este acţionar majoritar.
„După ce a preluat conducerea CCIR, Mihail Vlasov a întreprins acţiuni astfel încât bani din bugetul instituţiei să ajungă la diverse entităţi/societăţi comerciale, în scopul sprijinirii intereselor materiale proprii sau ale unor membri de familie, prin încheierea de contracte şi convenţii. Concret, el şi-a folosit autoritatea şi influenţa faţă de inculpatele Ştefănescu, Grigorescu şi Suciu, pe care le-a determinat să semneze contracte în fals, având drept scop însuşirea şi respectiv folosirea resurselor materiale ale celor două entităţi”, spun anchetatorii.
DNA menţionează că, prin contractele semnate, respectiv contracte de închiriere, contracte de prestări servicii sau colaborare, contracte de asistenţă juridică cu Cabinetul Individual „Avocat Mihail M. Vlasov”, au fost direcţionate sume de bani sau au fost puse la dispoziţie imobile din patrimoniul CCIR şi Romexpo la preţuri derizorii, în favoarea lui Mihail Vlasov şi a unor membri de familie.
„Mihail Vlasov şi-a însuşit sume de bani din bugetul CCIR, pe care le-a cheltuit în interes propriu, după cum urmează: suma de 47.599.382,90 lei retrasă din ‘Fondul la dispoziţia biroului de conducere/Fond la dispoziţia preşedintelui’, prevăzut în bugetul CCIR, ridicată în numerar, pe bază de dispoziţii de plată către casierie; suma de 702.487,68 lei retrasă din contul bancar al CCIR, prin plăţi efectuate cu cardul către mai multe cazinouri, pentru participarea la jocuri de noroc, fără să o restituie”, mai spune DNA.
Conform DNA, Mihail Vlasov şi celelalte persoane, prin actele şi faptele lor, au produs prejudicii patrimoniilor Camerei de Comerţ şi societăţii Romexpo de peste 54,3 milioane lei, respectiv de aproximativ 6,1 milioane lei.
Actualitate
Scutul invizibil al Romei: Operațiunea secretă din Golf care a aruncat în aer scena politică italiană
Ceea ce trebuia să fie o misiune strategică discretă s-a transformat într-un scandal politic de proporții la Roma. Italia a desfășurat aproximativ 700 de militari în regiunea Golfului pentru a proteja națiunile partenere împotriva atacurilor iraniene, însă dezvăluirea detaliilor tehnice și a amplorii acestei prezențe a luat prin surprindere opoziția parlamentară, declanșând acuzații grave de lipsă de transparență.
Task Force Arabia: Avioane de vânătoare și radare de ultimă generație sub soarele deșertului
Prezența militară italiană, structurată pe două componente majore, reprezintă una dintre cele mai semnificative și riscante desfășurări de forțe ale Romei din ultimele decenii. Nucleul operațiunii, denumit Task Force Air-Arabia, include 400 de membri ai Forțelor Aeriene staționați în Arabia Saudită, Bahrain și Kuweit. Aceștia operează un arsenal impresionant: avioane Eurofighter pentru controlul spațiului aerian, aeronave E-550A pentru avertizare timpurie și avioane de transport KC-130J.
Pe lângă componenta aeriană, Italia a trimis în teren și Task Force Land-Arabia, un contingent de 260 de militari din cadrul forțelor terestre. Această unitate operează sisteme de apărare antiaeriană SAMP/T și radare Kronos, alături de tehnologia ACUS-E produsă de Leonardo, special concepută pentru a neutraliza amenințarea dronelor de mici dimensiuni. Importanța misiunii este subliniată de faptul că Roma a trimis echipamente de o raritate și complexitate extremă, a căror eventuală pierdere ar fi o lovitură grea pentru capacitatea națională de apărare.
Revolta în Parlament: „O răsturnare inacceptabilă a regulilor democratice”
Dezvăluirea publică a acestor detalii, apărută inițial pe site-ul Ministerului Apărării, a provocat o undă de șoc printre parlamentarii din opoziție. Partidul Democrat a reacționat dur, acuzând guvernul condus de Giorgia Meloni că a trimis sute de soldați în zone de criză fără un mandat clar și fără informarea prealabilă a legislativului. „Este o dovadă de lipsă de seriozitate politică”, au afirmat reprezentanții opoziției, contestând legitimitatea modului în care a fost gestionată operațiunea.
În replică, ministrul apărării, Guido Crosetto, a respins criticile, susținând că misiunea a fost aprobată încă din luna martie, în cadrul unei rezoluții care permitea redistribuirea forțelor în regiunile geografice deja autorizate. Totuși, amploarea tehnologică și riscul operațional par să fi depășit așteptările multor aleși de la Roma.
Vitrină tehnologică și câmp de antrenament împotriva Iranului
Dincolo de obiectivele strategice, misiunea din Golf are două mize esențiale. Pe de o parte, oferă armatei italiene ocazia rară de a acumula experiență operativă directă împotriva tehnologiilor militare iraniene, colectând date vitale despre apărarea antirachetă și lupta anti-dronă.
Pe de altă parte, există o dimensiune industrială evidentă. Prin desfășurarea sistemelor SAMP/T și a tehnologiilor anti-dronă de la Leonardo în condiții reale de conflict, Italia își transformă misiunea într-o veritabilă vitrină comercială. Succesul acestor echipamente sub presiunea atacurilor din Golf ar putea consolida poziția Italiei pe piața globală de armament, demonstrând că tehnologia națională este pregătită pentru cele mai dure provocări moderne.
Actualitate
Eșec la scară globală: Cum a pierdut cea mai puternică flotă din lume controlul asupra Strâmtorii Hormuz
În ciuda declarațiilor oficiale venite de la Comandamentul Central al SUA, realitatea de pe teren este una cruntă: Strâmtoarea Hormuz rămâne, în mare parte, blocată. Traficul maritim a scăzut la un nivel alarmant de 10% față de perioada de dinaintea conflictului, un fapt strategic care l-a forțat pe Președintele Donald Trump să suspende ordinele pentru un atac militar masiv, în încercarea de a redeschide această arteră vitală prin negocieri.
O victorie tactică, un dezastru strategic
Deși există voci care susțin că situația actuală nu reprezintă un eșec al Marinei, datele economice și realitatea geografică spun o altă poveste. Blocada asupra transporturilor iraniene prin strâmtoare a fost, într-adevăr, eficientă, punând o presiune imensă pe o economie deja șubredă. Totuși, această reușită este umbrită de un adevăr incomod: Iranul nu a fost neutralizat. În prezent, orice navă care îndrăznește să tranziteze zona are nevoie de permisiunea tacită a ambelor tabere, ceea ce transformă libertatea de navigație într-o simplă iluzie diplomatică.
Vina împărțită: Între ezitarea politică și lipsa de pregătire militară
Există tendința de a plasa întreaga responsabilitate pe umerii decidenților civili de la Washington. Este adevărat că trimiterea forțelor amfibii ale pușcașilor marini cu o întârziere de câteva săptămâni indică o lipsă de viziune în planificarea inițială. Totuși, armata nu se poate spăla pe mâini atât de ușor.
Cu bugete record în ultimii ani și cu o amenințare cunoscută de peste patru decenii, Marina pare să nu fi oferit liderilor politici opțiuni militare care să implice riscuri acceptabile. Când o flotă cu un buget de 248 de miliarde de dolari nu poate garanta siguranța unui coridor maritim, întrebările legate de eficiența investițiilor devin inevitabile.
Industria maritimă a votat: Eforturile americane sunt insuficiente
Testul suprem al succesului nu se află în comunicatele de presă ale Pentagonului, ci în registrele companiilor de asigurări și ale proprietarilor de nave. Dacă aceștia decid că riscul este prea mare — așa cum au făcut-o deja — traficul încetează, iar economia mondială intră în colaps.
Deși navele de război americane au reușit să se protejeze de drone și bărci rapide, ele au eșuat în misiunea de a extinde această protecție asupra flotei comerciale. Auto-apărarea nu este suficientă atunci când misiunea ta principală este menținerea căilor navigabile deschise.
Lecția istoriei și eșecul tactic al noii ere
Istoria navală ne învață că, în ambele Războaie Mondiale, aliații au fost reticenți în a adopta sistemul convoaielor, preferând să „vâneze” amenințarea. În ambele cazuri, strategia a eșuat catastrofal până când s-a revenit la escortarea directă. Astăzi, Marina pare să repete aceleași greșeli, încercând să creeze „coridoare sigure” de la distanță, o tactică ce nu a reușit să convingă armatorii să își trimită navele la apă.
După cinci luni de conflict, concluzia este ineluctabilă: o strâmtoare blocată sub ochii unei flote de 290 de nave și 345.000 de marinari este, prin definiție, un eșec naval. Până când această problemă nu va fi diagnosticată și rezolvată, supremația maritimă a SUA rămâne doar un concept teoretic, în timp ce 500 de nave comerciale stau blocate, așteptând o siguranță care nu mai vine.
Actualitate
ALIANȚA PENTRU „CER CURAT”: NATO și Ucraina lansează un program istoric de finanțare pentru anihilarea dronelor rusești
Într-o mișcare strategică menită să schimbe echilibrul de forțe pe frontul tehnologic, clusterul ucrainean pentru tehnologii de apărare, Brave1, și NATO au pus bazele primului program comun de inovare. Această inițiativă fără precedent vizează finanțarea directă a companiilor de apărare capabile să dezvolte soluții radicale împotriva celor mai presante amenințări aeriene: dronele FPV și sistemele de tip Shahed.
O investiție colosală pentru neutralizarea amenințărilor aeriene
Programul, lansat oficial la începutul acestei săptămâni, reprezintă un mecanism de granturi menit să unească expertiza combatantă a Ucrainei cu resursele tehnologice ale statelor membre NATO. Miza financiară este uriașă: sunt disponibile fonduri de până la 500 de milioane de euro pentru fiecare parteneriat stabilit între o firmă ucraineană și o entitate dintr-o țară membră a Alianței.
Această injecție masivă de capital nu este doar un sprijin economic, ci o tentativă de a crea o „linie de asamblare a inovației” care să poată ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern. Parteneriatele transfrontaliere sunt condiția esențială pentru accesarea acestor resurse, subliniind dorința NATO de a integra lecțiile învățate direct din tranșee în arsenalul său tehnologic viitor.
Cinci piloni tehnologici: De la scuturi active la război electromagnetic
Brave1 a definit clar prioritățile acestui program, focusându-se pe cinci domenii critice în care dronele rusești fac ravagii. În centrul atenției se află sistemele de protecție activă împotriva dronelor FPV și soluțiile accesibile din punct de vedere al costurilor pentru anihilarea dronelor Shahed.
Dincolo de distrugerea fizică a țintelor, programul pune un accent deosebit pe spectrul electromagnetic. Finanțarea va viza tehnologii de suport pentru informații electronice (SIGINT), sisteme de atac electromagnetic specifice împotriva vehiculelor FPV și dezvoltarea platformelor de mare altitudine. Scopul este crearea unui ecosistem defensiv stratificat, capabil să detecteze, să bruieze și să doboare dronele înainte ca acestea să își atingă obiectivele.
Războiul dronelor: Adaptarea la „Shahed-urile cu reacție” și barajele balistice
Ugența acestui program este dictată de realitatea brutală a statisticilor de pe teren. Doar în decursul a 24 de ore, forțele ruse au lansat peste 130 de drone, alături de o panoplie de rachete de croazieră și balistice Iskander-M sau S-400. Deși Ucraina deține o expertiză de neegalat în operarea sistemelor fără pilot, volumul imens și diversitatea atacurilor fac ca implementarea defensivă să fie o provocare continuă.
Evoluția tactică a inamicului adaugă un nou nivel de complexitate: Moscova a început să utilizeze variante de drone Shahed dotate cu motoare cu reacție pentru atacuri în interiorul teritoriului ucrainean, în timp ce versiunile convenționale sunt folosite tot mai des ca înlocuitor pentru artileria cu rază lungă de acți. În acest context, alianța tehnologică dintre Brave1 și NATO nu este doar o oportunitate de business, ci o necesitate vitală pentru supraviețuirea infrastructurii critice și securitatea spațiului aerian.
-
Exclusivacum 18 ore„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 4 zileDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Exclusivacum 2 zileDe la cai „intact dopați” la autobuze îngropate în datorii: Imperiul lui Nae de pe hipodrom și din TCE
-
Exclusivacum 3 zileRepublica de la poarta fabricii Coca-Cola Ploiesti: boieri cu camere, butoaie rătăcite și teatru ieftin pe bani grei
-
Exclusivacum 3 zileDoi ani fără rachete, doi ani cu adevărul pe câmp: cum i‑a obligat cerul pe Tánczos & „mafia antigrindină” să recunoască ce scriau Incisiv de Prahova și fermierii de la început
-
Exclusivacum 2 zileGrădina spiritelor cu băncuțe: Cum a votat consiliul în transă și a plătit Câmpina nota (I)
-
Exclusivacum 2 zileGarda de Mediu Prahova – „Bodycam pe mute și nasul înfundat”. Tudorache, Diaconu și parfumul rusesc de Lukoil (I)
-
Exclusivacum 24 de oreRacheta de aur în fondul de ten al Guvernului: Cum să toci 100 de milioane păzind norii, în timp ce „mafia antigrindină” bombardează doar bugetul de stat



