Poliţiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Isaccea au efectuat controlul specific asupra unui ansamblu rutier, format din cap tractor și semi-remorcă, condus de către un bărbat în vârstă de 43 de ani, care transporta diverse mărfuri.

Cu ocazia verificării documentelor de însoțire a mărfii, polițiștii de frontieră, împreună cu inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Isaccea au desigilat compartimentul marfă, procedând la verificarea bunurilor existente în interior.

Cu această ocazie au fost descoperite, pe lângă mărfurile transportate, 1.520 pistoale neletale, supuse autorizării, diferite modele și calibre, precum și 120 încărcătoare cu o capacitate de 18 cartușe.

Polițiștii de frontieră, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, iar cele 1.520 de pistoale și 120 de încărcătoare au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, precizeaza sursa citata. (Sava N.).

Autorităţile de frontieră bulgare au informat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, prin intermediul Centrului Comun de Contact Giurgiu, că în perioada 03-05.10.2023, vor fi demarate lucrări de reparaţii a rosturilor de dilatare de pe Podul dintre Ruse-Giurgiu, aspect ce necesită introducerea unor măsuri temporare de restricționare a traficului pe pod.

Astfel, în perioada respectivă, pe timpul zilei circulația pe Podul Prieteniei se va desfăşura cu dificultate, pe o singură bandă fiind reglementată prin indicatoare și semnalizatoare rutiere, iar pe timpul nopţii vor fi intervale de timp (între orele 22.00-01.00), când traficul pe pod va fi restricţionat în totalitate.

Având în vedere că traficul prin PTF Giurgiu – Ruse se va derula cu dificultate, recomandăm persoanelor care intenționează, în perioada imediat următoare, să ajungă în Bulgaria să evite PTF Giurgiu și să tranziteze frontiera prin celelalte puncte de frontieră deschise în regim internaţional cu țara vecină, menționate mai jos.

La graniţa cu Bulgaria sunt operaționale 11 puncte de trecere a frontierei în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, conform categoriilor specifice fiecărui punct, astfel:

• pe raza jud. Constanţa – PTF Vama Veche, PTF Ostrov, PTF Negru Vodă, PTF Lipnița, PTF Dobromir.
• pe raza jud. Călăraşi – PTF Călăraşi (trecere bacul).
• pe raza jud. Giurgiu – PTF Giurgiu.
• pe raza jud. Teleorman – PTF Turnu Măgurele (trecere bacul), PTF Zimnicea (trecere bacul).
• pe raza jud. Dolj – PTF Calafat, PTF Bechet (trecere bacul). (Paul D.).

Secetele prelungite și ploile căzute în cantități-record în timp scurt afectează diverse comunități globale, în special pe cele mai sărace. Recenta catastrofă din Libia, unde orașul Derna a fost distrus aproape în totalitate de ruperea unui baraj, a readus în atenție o întrebare pe care tot mai mulți o pun: cum ne adaptăm noilor condiții climatice?

Peste 5.000 de libieni au murit în urma inundațiilor și peste 10.000 sunt dispăruți, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Slăbiciunile statului libian – instabilitatea politică, un deceniu de război civil, infrastructura învechită și nereabilitată, lipsa serviciilor de ajutor de urgență – toate au jucat un rol în tragedia care s-a desfășurat în regiunea de est Jabal al-Akh. Alături de acestea, schimbările climatice au avut drept efect cea mai distructivă furtună înregistrată vreodată în regiunea mediteraneană.

Multe dintre provocările lumii s-au unit într-un peisaj teribil al iadului, a transmis secretarul general al ONU, Antonio Guterres, citat de Bloomberg. Această combinație de factori distructivi, unde instabilitatea socială și corupția conduc la lipsa acută de politici publice există în majoritatea statelor slab dezvoltate. De asemenea, acolo unde dictaturile sunt responsabile de investițiile publice, situația este la fel de îngrijorătoare. Umanitatea ar trebui să fie pregătită pentru temperaturi din ce în ce mai ridicate, să își întărească infrastructura pentru a face față secetelor prelungite și ploilor abundente, care se vor manifesta din ce în ce mai agresiv.

Starea fragilă a instituțiilor multor state face dificilă utilizarea fondurilor pentru a aborda corect schimbările climatice, deși prin intermediul mai multor programe internaționale, statele în impas pot primi finanțare. Summitul climatic COP27 de anul trecut a marcat luarea unei decizii istorice care a condus la crearea unui fond pentru daune produse de fenomene extreme, țările sărace putând fi astfel ajutate.

Experții chestionați de Bloomberg sunt unanimi: creșterea temperaturilor va afecta, în mod deosebit, statele sărace și mai puțin stabile socio-politic ale lumii. Inundațiile au devenit mai intense, dezastrele apărând brusc, în mare parte pentru că la fiecare creștere de un grad Celsius a temperaturii globale, atmosferei îi sunt adăugate cu 7% mai mulți vapori de apă. Libia, cu infrastructura sa învechită, s-a încălzit deja cu mai mult de un grad din 1900 încoace. În cazul în care cantitatea de emisii a gazelor cu efect de seră rămâne neschimbată, temperaturile medii ale țării vor crește cu 2,2°C până în 2050 și cu 4°C până la sfârșitul secolului.

Ceea ce s-a întâmplat în Derna este ceea ce vom vedea tot mai des în multe alte țări precum Libia, a declarat Ciarán Donnelly, vicepreședinte senior la International Rescue Committee (Comitetul Internațional de Salvare), o organizație nonprofit care ajută persoanele afectate de crize umanitare. Statele fragile social și cele implicate în diferite conflicte militare sunt semnificativ mai vulnerabile la schimbările climatice din cauza deteriorării serviciilor sociale și a lipsei de întreținere a infrastructurii, a mai spus acesta. n

Barajele învechite, o problemă cronică la nivel mondial

Sursa citată mai scrie că numărul mare de baraje învechite și nereabilitate din lume, construite cu mulți ani în urmă pentru a rezista unui climat care nu mai există, va deveni o problemă din ce în ce mai răspândită, mai ales în țările în curs de dezvoltare cu puține resurse pentru întreținere.

O analiză detaliată a peste 35.000 de baraje din lume, publicată la începutul acestui an în revista Nature, a constatat că anul mediu de construcție al acestora, la nivel mondial, este 1974. America de Nord găzduiește cele mai vechi baraje, cu an mediu de finalizare 1963, Europa fiind următoarea, cu an mediu 1966. Se estimează că, până la sfârșitul acestui deceniu, numărul zonelor urbane expuse la inundații frecvente va crește cu aproximativ 270% în Africa de nord, cu 800% în sudul Africii și cu 2.600% în mijlocul continentului african, comparativ cu nivelurile de la sfârșitul mileniului.

Conform celui mai recent raport al oamenilor de știință de la Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice susținut de ONU, aproximativ 70% din orașele africane sunt evaluate ca fiind extrem de vulnerabile la șocurile climatice. În spatele tuturor acestor lucruri se află lipsa infrastructurii critice și întreținerea proastă a barajelor, podurilor și a drumurilor deja vechi. Experții în climă spun deja că eforturile de a proteja oamenii trebuie îndreptate către adaptare, atenuarea fiind deja un vis frumos. În timp ce națiunile sărace au avut dificultăți în obținerea de fonduri suficiente pentru atenuare, programele de finanțare în domeniul adaptării au fost până de curând aproape inexistente.

E o certitudine că încălzirea globală a oferit putere furtunii care a devastat Derna, făcând-o de până la 50 de ori mai probabilă, potrivit unui raport al oamenilor de știință de la World Weather Attribution (WWA).