Administratie
Situațiile în care am scris
Cititul și scrisul au fost viața mea. Nu mă mândresc cu asta, mi-ar fi plăcut să fiu preocupat de ceva mai apropiat de natură – grădinărit, explorarea ghețurilor din Antarctica, înotul în mare -, nu de ceva exclusiv artificial, inventat de om. Dar așa fost să fie.
Mulți iubitori de literatură au povestit în ce situații insolite au citit de-a lungul vieții lor. Margareta Labiș, sora lui Nicolae Labiș, își amintește că ea și Nicolae își amenajaseră într-un arin din curtea casei, sus, în mijlocul frunzișului bogat, un loc de citit, cu măsuță și două scaune. Acolo se ascundeau și se dedau lecturii, fără să răspundă părinților care îi căutau și îi strigau intrigați de dispariția lor.
Sunt, în istoria literaturii, sute de mărturii de acest fel. Mai puțini autori au vorbit însă de situațiile neobișnuite în care au scris. Le-au evocat, uneori exegeții lor. Așa am aflat, de exemplu, că un laureat al Premiului Nobel, Knut Hamsun, și-a scris romanul Foamea pe câte o bancă din parc, aproape leșinând de foame, cu căpețele de creioane, pe hârtie obținută prin netezirea ghemotoacelor de hârtie găsite pe stradă. Eu n-am luat Premiul Nobel, dar aceasta numai din cauză că nu există un Premiu Nobel pentru critică literară. Și nici exegeți nu am, însă îi voi avea post-mortem. Așa că nu mi se pare deplasat să povestesc în ce condiții mi-am făcut de-a lungul anilor profesia.
Am scris la vârsta de nouă ani, cu un creion mecanic, pe un caiet dictando, ținut pe plita fără foc a bucătăriei de vară din casa bunicii de la țară, poezia „Incendiul”, inspirată de un incendiu din sat.
Am scris în cimitir, pe coajă mătăsoasă de mesteacăn, versuri de dragoste pentru iubita mea din liceu, A., în prezența ei.
Am scris în minte rezumatul unei cărți inexistente a lui Mihail Sadoveanu, pe care l-am recitat la ora de română și am obțint nota 9 („Ți-aș fi dat 10 – mi-a explicat profesoara de română Viorica Breabăn -, dar pentru că n-ai citit cartea recomandată de mine, ‘Baltagul’, ți-am scăzut un punct.”)
Am scris în tren, cu foi A4 pe genunchi, în lungul drum de la București la Suceava, o mare parte din lucrarea mea de licență „Poezia lui G. Bacovia”, un act de exorcism, pentru care Nicolae Manolescu mi-a dat 10 și pe care mi-a publicat-o în revista „Steaua” (cu concursul lui Aurel Rău, care era pe atunci directorul revistei).
Am scris în noaptea nunții (29/30 august 1970), în apartamentul nupțial de la hotelul „Berbecul” din Ploiești. După ce Domnița a adormit, m-am așezat la masa de machiaj cu oglindă (masă de scris nu există în hoteluri) și am început să lucrez în regim de urgență la un eseu despre Ion Barbu pentru rubrica mea „Comentarii critice”, din revista Luceafărul.
Am scris pe un caiet studențesc, în timpul cursului de teoria literaturii al lui George Macovescu, scurte adnotări sarcastice la ceea ce ne spunea profesorul, opunând unor idei estetice consacrate propriile mele idei. (Pe un caiet studențesc și-a scris și Eminescu poemul „Memento mori”, audiind un curs de istorie antică la Viena.) Multe dintre afirmațiile mele teribiliste de atunci și-au găsit locul, ulterior, prelucrate, în volumul „Cum se fabrică o emoție” (publicat într-un tiraj confidențial și, din păcate, netrimis în librării, de Editura Contemporanul).
Am scris în armată, pe drepunghiuri de pânză decupate din cearșaf, însemnări de jurnal. Le țineam în buzunarele uniformei și, odată, când am fost percheziționat, n-au fost decoperite pentru că… n-au foșnit.
Am scris în cabina unui camion de ocazie, luat de la Brașov la București, un articol pentru „România literară” despre poezia lui Emil Brumaru. Hurducăturile erau atât de mari încât literele îmi ieșeau strâmbe și de necitit. Toată munca mea de câteva ore s-a dovedit până la urmă a fi fost inutilă. Mai bine contemplam peisajul de pe Valea Prahovei.
Am scris sute de pagini de critică literară în camera mea de la bloc, la o mașină de scris germană, „Continental”, procurată de tata înainte de război și dăruită apoi mie. Băteam cu un singur deget, care mi s-a și tocit de-a lungul timpului din cauza asta, și marea mea grijă era ca țăcănitul mașinii să nu răsune prea tare în clădirea prost izolată fonic. Am făcut rost cu greu de un suport de pâslă gros pe care așezam mașina de scris ca să nu intre în contact direct cu lemnul biroului. Și totuși, în liniștea nopții, țăcănitul se auzea în apartamentele vecine, iar unii locatari băteau nervoși în calorifere ca să mă facă să încetez.
Am scris apoi la calculator, fericit că scrisul meu a devenit silențios. Am scris, am scris, am scris. Când am avut și laptop, am scris în cele mai diferie locuri, penru că îl purtam peste tot cu mine. La vila scriitorilor de la Neptun, la o cabană în munți, într-o sală de așteptare la gară, în mașină cu altcineva la volan.
Acest text îl scriu tot la laptop. Stau întins într-un pat medical, la mine acasă, nu la spital, și țin laptopul deasupra mea. Pe geam văd pomii înalți sădiți cu ani în urmă de mine pe un teren pe care zeci de ani la rând se cultivase doar porumb. De șase luni nu am mai ieșit din casă ca să le mângâi trunchiul zgrunțuros și drag. Am ulcerații la picioare și dureri mari, douăzeci patru de ore din douăzeci și patru. Când scriu, uit de ele. Nu complet. Ele au devenit un fel de acompaniament în surdină al scrisului meu.
Alex Stefanescu
Administratie
Revoluția digitală la volan: Situația permisului de conducere, la un clic distanță pe HUB MAI
Era cozilor interminabile la ghișeu și a incertitudinii privind punctele de penalizare a apus oficial. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) accelerează procesul de digitalizare, oferind milioanelor de șoferi români posibilitatea de a-și gestiona situația rutieră direct de pe telefon sau calculator, într-un sistem disponibil 24/7.
Într-o lume în care timpul a devenit cea mai prețioasă resursă, modernizarea platformei HUB MAI transformă radical relația dintre stat și cetățean, eliminând birocrația sufocantă în favoarea transparenței totale.
Adio, birocrație: Peste 51 de milioane de accesări confirmă succesul platformei
Potrivit datelor oficiale centralizate până la data de 13 mai 2026, succesul procesului de digitalizare este incontestabil. Sursa guvernamentală indică faptul că platforma HUB MAI a înregistrat peste 51,6 milioane de accesări, un număr record care demonstrează apetitul românilor pentru servicii publice rapide și sigure.
Dintre aceștia, peste 226.000 de posesori de permise au solicitat deja cazierul rutier online, evitând astfel drumurile inutile la sediile poliției. Platforma nu este doar un instrument tehnologic, ci o reformă profundă a modului în care cetățeanul interacționează cu autoritățile, punând informația oficială la dispoziția utilizatorului în timp real.
Monitorizarea punctelor de penalizare: Scutul împotriva suspendării permisului
Un aspect critic pentru orice conducător auto este monitorizarea pragului de suspendare a dreptului de a conduce. Conform legislației rutiere, acumularea a 15 puncte de penalizare în ultimele 6 luni atrage automat suspendarea permisului pentru o perioadă de 30 de zile.
Prin noua facilitate oferită de MAI, șoferii pot verifica exact unde se situează în raport cu acest prag, fără a mai aștepta comunicări poștale sau a solicita informații la ghișee. Accesul la „Istoricul sancțiunilor rutiere” permite o vizibilitate completă asupra abaterilor active, oferind șoferilor șansa de a fi mai responsabili și mai informați.
Procedură simplificată: Cum accesezi istoricul rutier în cinci pași
Ministerul Afacerilor Interne a simplificat la maximum parcursul utilizatorului pe platformă. Pentru a obține datele dorite, șoferii trebuie să urmeze un proces intuitiv:
- Accesarea platformei hub.mai.gov.ro;
- Autentificarea în contul personal securizat;
- Selectarea secțiunii „Șoferi și vehicule”;
- Accesarea opțiunii „Istoric sancțiuni rutiere”;
- Transmiterea solicitării și consultarea imediată a datelor.
Un MAI adaptat viitorului: Reforma serviciilor publice continuă
Această digitalizare a istoricului rutier este doar o etapă din planul extins de modernizare a instituției. „Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci servicii publice mai aproape de oameni”, subliniază reprezentanții MAI.
Prin implementarea acestor soluții digitale, ministerul nu doar că reduce presiunea asupra personalului de la ghișee, dar elimină și riscul de erori umane, oferind un mediu sigur pentru datele cu caracter personal. Într-o Românie care se vrea modernă, HUB MAI devine noul standard de eficiență administrativă, oferind cetățeanului control total asupra propriei situații juridice în trafic. (Sava N.).
Administratie
Scut de securitate pe Prut: România și Republica Moldova accelerează integrarea europeană prin cooperare în Afaceri Interne
Într-un context regional marcat de provocări complexe, relația dintre București și Chișinău atinge un nou prag de maturitate strategică. Ministrul Afacerilor Interne din România, Cătălin Predoiu, și omologul său din Republica Moldova, Daniella Misail-Nichitin, au reconfirmat la sediul MAI un parteneriat de neclintit, menit să transforme granița comună într-un model de siguranță și eficiență europeană.
Întâlnirea desfășurată pe 12 mai 2026 subliniază un angajament bilateral fără precedent, unde sprijinul tehnic și politic oferit de România devine motorul principal pentru alinierea Chișinăului la standardele comunitare.
Expertiză românească pentru „Capitolul 24”: O poartă deschisă spre Uniunea Europeană
Unul dintre pilonii centrali ai discuțiilor a vizat sprijinul direct oferit de Ministerul Afacerilor Interne din România pentru îndeplinirea priorităților asociate Capitolului 24 – Justiție, Libertate și Securitate. Potrivit sursei guvernamentale, acest transfer de expertiză este vital pentru parcursul european al Republicii Moldova, vizând direct reziliența instituțională și capacitatea de combatere a criminalității organizate transfrontaliere.
„De la ultima întâlnire, din octombrie 2025, experții noștri au înregistrat progrese în toate domeniile”, a declarat viceprim-ministrul Cătălin Predoiu. Mesajul este clar: România nu este doar un vecin, ci un mentor și un partener logistic în procesul complex de aliniere la acquis-ul Uniunii Europene.
Un deceniu de elită în formarea profesională: Poliția moldoveană, la standarde europene
Cooperarea dintre cele două ministere nu este una conjuncturală, ci se bazează pe o tradiție de peste 10 ani de instruire și dotare. Proiecte de impact, precum cel de twinning în domeniul migrației și azilului, demonstrează eficiența mecanismelor polițienești utilizate în comun.
De la patrulări mixte și grupuri de lucru operative până la utilizarea platformei EMPACT, cele două state acționează ca un bloc unitar împotriva amenințărilor hibride și a migrației ilegale. Sursa citată subliniază că pregătirea polițiștilor moldoveni acoperă spectrul integral al securității moderne: de la localizarea persoanelor până la misiuni de căutare-salvare și intervenții de urgență în situații critice.
Granițe fluide pentru oameni și mărfuri: Controlul coordonat devine realitate
Dincolo de strategiile de securitate, o prioritate zero rămâne viața cotidiană a cetățenilor și tranzitul comercial. Cei doi oficiali au evaluat stadiul măsurilor de fluidizare a traficului transfrontalier, punând accent pe dezvoltarea cadrului juridic pentru implementarea controlului coordonat.
Perspectiva unor puncte de trecere a frontierei unde verificările se realizează rapid și eficient, sub o singură autoritate comună, reprezintă viitorul relației economice bilaterale. Ministrul Daniella Misail-Nichitin a apreciat rezultatele concrete ale acestui parteneriat, punctând că eforturile polițiilor de frontieră contribuie direct la apropierea Republicii Moldova de marea familie europeană.
Prin această consolidare a afacerilor interne, Bucureștiul și Chișinăul demonstrează că securitatea regională nu se negociază, ci se construiește zi de zi, prin profesionalism și solidaritate. Viitorul comun pe harta Europei este, astfel, susținut de un sistem de securitate robust, gata să facă față oricărei provocări. (Paul D.).
Administratie
Oltenia, la un pas de o revoluție medicală: Noul pavilion de politraumă din Craiova, finalizat în proporție de 98%
Secundele care fac diferența între viață și moarte vor fi gestionate de acum la standarde occidentale în inima Olteniei. Proiectul noului pavilion de medicină operațională din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” a intrat pe ultima sută de metri, promițând să transforme radical intervențiile de urgență pentru pacienții în stare critică.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății, investiția este una strategică, menită să elimine blocajele logistice ale vechiului sistem pavilionar și să ofere un răspuns chirurgical imediat în cazurile de politraumă.
Investiție record prin PNRR: 14,6 milioane de euro pentru excelență
Șantierul, vizitat recent de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, reprezintă un succes al implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu un buget ce depășește 14,6 milioane de euro, noua structură medicală a fost ridicată într-un timp record, atingând în prezent un stadiu de execuție de 98,5%.
Conform sursei citate, această investiție nu se rezumă doar la pereți noi, ci aduce la Craiova o dotare de elită: 70 de paturi moderne, un bloc operator de ultimă generație și spații integrate special concepute pentru stabilizarea și tratarea pacienților cu leziuni multiple.
Timpul, inamicul învins: Adio intervenții îngreunate de distanțe
Unul dintre cele mai mari avantaje ale noului pavilion este unificarea serviciilor medicale. În prezent, Spitalul Militar funcționează într-un sistem pavilionar, unde distanțele mari dintre clădiri pot irosi minute prețioase în timpul transferului pacienților critici.
„Într-un spital unde distanțele dintre clădiri îngreunează intervențiile rapide, acest nou pavilion înseamnă timp câștigat pentru salvarea de vieți”, au subliniat reprezentanții Ministerului Sănătății. Prin concentrarea urgenței, diagnosticului și tratamentului sub același acoperiș, noul complex medical elimină timpii morți și crește exponențial șansele de supraviețuire.
Securitate sanitară sporită pentru întreaga regiune
Finalizarea acestui obiectiv va schimba harta medicală a sudului României. Nu este doar o victorie a infrastructurii, ci un angajament pentru siguranța cetățeanului. Personalul medical va beneficia de condiții de lucru la standarde europene, în timp ce pacienții din întreaga regiune a Olteniei vor avea acces la tratamente de înaltă performanță fără a mai fi nevoiți să fie transferați către Capitală.
Sursa guvernamentală reiterează că acest pavilion de politraumă este pilonul central al modernizării spitalelor militare, demonstrând că fondurile europene, gestionate eficient, se traduc direct în vieți salvate și într-un sistem de sănătate rezilient, capabil să facă față celor mai mari provocări medicale.
-
Exclusivacum 4 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 5 zileLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 3 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 2 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 19 oreREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 19 oreEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 3 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE



