Actualitate
Remember 27 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Zis şi făcut
Am văzut japonezi fericiţi
Dîndu-şi seama că nu vom putea produce bomba atomică prea curând – singura de care se tem – japonezii amenajează capul de Pod (al Prieteniei) din România ca pe un grătar cu mititei al căror miros trebuie să atragă Occidentul. Aşteptînd să ne pice şi nouă niscaiva mici sau niscaiva occidentali, ne mulţumim deocamdată cu o singură certitudine: mirosul Toyota-n, Sharp-esc, Kokusai Koeki-pier, Juki-nez sau Panasonic Technics-ist.
Să privim si noi cu ochii minţii, încercînd să înţelegem de ce surâde un reprezentant comercial japonez mai ceva ca un ataşat cultural trimis în misiune la Teatrul de Comedie, dînd eu ochii de „TIB 90” sau cu urechile de „raportul Vătăşescu”.
„TIB ’90”. Trecînd prin expoziţia de Dacii cu număr de provincie de la intrare, după o coadă Ia bilete, după ce încercai zadarnic să depăşeşti bulucelile din fata televizoarelor, te aşezai la coadă la banane. Patru la sută nu era un procent ci un preţ: patru banane la suta de lei. „TIB 90”, raiul hoţilor de buzunare, a fost si ea mai „la vedere” bisniţărie naţională. Duăzeci de lei intrarea ca să dai şaizeci pe bericile la cutie sau să stai trei ore la coadă la berea autohtonă. Cît despre minerala de Bodoc, sorturile de miere, mobilierul sculptat, pantofii de piele, puloverele, covoarele şi cîte altele, toate expuse de firme româneşti terminate în „ex”, adică „luaţi-vă gîndul că merg la export”, nu exista sfidare mai sfruntată atîta vreme cît rafturile magazinelor bucureştene rânjeau ştirb, iar vînzătorii se băteau de muscă. Ori numai pentru specialişti.
ori cu vânzare, altminteri nu trebuia organizat un tirg internaţional de asemenea anvergură. Aveţi grijă la primăvară, cînd om ieşi din iarnă cu capsa pusă (dac-om mai ieşi), să ne dati pe la nas tot cu vinaţuri scumpe şi pui de baltă la cutie!
Săracul, cînd vrea să pară bogat expune o pădure de „Telelift”-uri identice. Pentru reclamă apelează la paietele şi muzica turco-ţigănească a Lihanei Pagu; pliantele cu reclame sint lăsate de indivizi care o tulesc pentru a nu fi serviţi de încăierarea care urmează. Contracte, contracte… O blondă înghesuită de doi tuciurii, o brună fascinînd cu engleza ei un grup de roşcaţi, o fetişcană purtată de talie de un grizonat prevenitor, onoram la contracte… Mi-a plăcut „maşina de umplut continuu” expusă de I.U.A. Slatina că pe unde ies cîrnaţii va exista un consum continuu, pricep; dar, pe sus, pe unde pică din cer carnea, mă îndoiesc de continuitate. Un cort ingenios expus de Contransimex părea ideal pentru nunţi-botezuri, iar strecurătoarea cauciucată care se cojea deja te apăra de ţînţari. Jamahiria libiană expunea la intrare un covoraş cu chipul lui Gadafi; ei încă îl mai ţin pe perete…
„Raportul Vătăşescu” (premiul Nobel pentru economie pe 1991). Alertat de cărbunele restant de 700 milioane dolari, propun guvernului, în numele unui grup de scriitori, să se înfiinţeze o mică Piaţă a Universităţii direct în mină, la intersecţia unor galerii. Pentru ca minerii să nu mai piardă timpul pe tren, noi vom veni, cu schimbul spre a nu fi ciomăgiti „la sursă”. Singurul punct slab al programului avansat de domnul Vătăşescu mi se pare concesionarea „pe risc propriu” a celor 15 zone inaccesibile. Merită să risipiţi zestrea copiilor noştri doar pentru a vă consolida poziţia politică, domnilor?
P.S. Pe 16 octombrie a fost Ziua Alimentaţiei. Cam puţin o singură zi pe an. Pînă şi dictatorul ne îngăduia să mâncăm în mai multe.
Tudor VASILIU
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!
AMBIDEXTRU
Fotografii realizate de Gabriel MIRON
• Retras în turnul de fildeş placat cu sticlă al tribunelor oficiale, fostul căpitan al Stelei, Tudorel Stoica, priveşte consternat la spectacolul dezastrului jalnicilor epigoni ai garniturii de aur de acum cîţiva ani. Un fel de aceeaşi Mărie, dar cu altă şapcă, amarnic de ferfeniţită.
• Ministerul Culturii este pe cale să depăşească cîteva recorduri de întîrziere a atribuirii premiilor laureaţilor festivalului de la Mamaia. Laura Stoica, deţinătoarea marelui premiu încearcă chiar să se consoleze cu ideea că acea întîrziere o va scuti să bată de două ori drumul pînă la casieria ministerului întrucît Cerbul de aur bate la uşă cu nerăbdare.
• Loredana Groza a remarcat, din propria ei experienţă, că nu mai este avantajos nici să vorbeşti, nici să cînţi. Cel mai rentabil e să fluieri.
• Phonix-ul, reverberaţia târzie în România a spiritului muzical născut din Beatles, revine în faţa fanilor săi, aşa cum Rolling Stones-ul a revenit în acest an pe marele stadioane din Occident. Timişoara, ca un pinten înfipt în coasta istoriei noastre
• Despărţiţi in mai multe grupuri de unităţi comerciale oamenii vechiului ITHR încearcă să se lepede cit mai rapid de haina rutinei. Unul din cei mai activi manageri, domnul director Ion Antonescu a păşit rapid în perimetrul promoţiei, lansînd marele complex Bucureşti în cîteva atractive iniţiative publicitare ale televiziunii. Ambiţiosului şef de promoţie al Bucureştiului îi străluceşte deja deasupra capului o coroniţă de lauri care i-a stat pînă nu demult pe cap ca o cunună de spini.
• Remarcată la TIB in standul unei întreprinderi din Mediaş, Mihaela Medeşan a întîrziat o zi în Bucureşti la cererea unui numeros grup de fotoreporteri. Colegul nostru Gabriel Miron vă oferă o singură secvenţă romantică cu un personaj romantic într-un cadru romantic pentru a fi sigur că la cererea unui mare număr de cititori romantici, Mediaşul ne va favoriza o reîntilnire cu fotomodele sale înainte de pragmatica ediţie de primăvară a TIB ’91.
• Părintele filmelor noastre de aventuri, Sergiu Nicolaescu, afişează în Cameră o figură calmă şi previtoare de erou pozitiv dintr-un film a cărui intrigă este lupta dintre bine şi mai bine.
• Împins de un destin neiertător pe creasta aprigei polemici politico-literare ce animă viaţa actuală din ultimul timp, Eugen Barbu se retrage în tihna stadionului care îi încîntă pe toţi. Doar firma Xerox mai caută motiv de gîlceavă cu a sa veninoasă alură: „Într-o lume de copiatoare, noi sîntem originalul”.
• Domnul Câmpeanu este în continuare una din figurile pregnante ale Parlamentului. Luările sale de cuvint sînt de obicei critice, uneori vehemente, iar opoziţia sa a devenit constructivă. Nici nu se putea altfel, de vreme ce programul Guvernului e unul liberal. Majoritatea fesenistă a Parlamentului pune, de altfel, întreaga opoziţie într-o anume dificultate. Dacă programul Guvernului va avea succes însuşirea ideilor adversarilor din campania electorală va fi iertată şi greşiţii vor cîştiga cu armele învinşilor.
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 5-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 6-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 7-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 8-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Actualitate
Blindate de top pentru Europa: Gigantul BAE Systems accelerează producția CV90, în ciuda retragerii Estoniei
Negocierile la nivel înalt pentru dotarea armatelor europene cu vehicule de luptă pentru infanterie intră într-o fază decisivă. În timp ce cinci națiuni europene își unifică forțele pentru o achiziție comună de blindate CV90, producătorul suedez BAE Systems Hägglunds își recalibrează strategia după ce Estonia a anunțat oficial că părăsește programul. Conducerea companiei dă însă asigurări că planurile de producție rămân pe o traiectorie ascendentă, impactul retragerii fiind considerat „marginal”.
Efect de bumerang: Retragerea Tallinnului accelerează livrările pentru ceilalți aliați
Decizia Estoniei de a prioritiza sistemele de apărare aeriană în detrimentul noilor blindate nu a provocat panică la sediul central din Örnsköldsvik. Din contră, oficialii BAE Systems susțin că acest pas înapoi va permite celorlalți clienți — Finlanda, Suedia, Norvegia, Lituania și Olanda — să primească vehiculele mai devreme decât era prevăzut. Deși Tallinnul va continua să își modernizeze flota actuală de 50 de unități, ieșirea din consorțiul de achiziție ar putea pune presiune pe prețul per unitate pentru restul partenerilor, negocierile urmând să fie finalizate până în toamna acestui an.
Investiții masive pentru o cadență de război: „Un blindat pe zi”
Pentru a răspunde cererii globale fără precedent, BAE Systems a demarat un plan de expansiune agresiv. Cu peste 300 de milioane de dolari deja investiți și o forță de muncă ce a explodat de la 750 la 2.600 de angajați în ultimii patru ani, compania se pregătește pentru o nouă infuzie de capital de 150 de milioane de dolari între 2026 și 2028. Obiectivul este clar: atingerea unei capacități de producție de un vehicul CV90 pe zi. Cu un portofoliu actual de 600 de unități și o prognoză de încă 500 prin noul program european, linia de asamblare va rămâne activă cel puțin până în anul 2032.
Lecția ucraineană: Blindate adaptate pentru era dronelor
Experiența de pe frontul din Ucraina a devenit un laborator de testare vital pentru inginerii suedezi. Cele 50 de vehicule donate de Suedia au demonstrat o protecție remarcabilă, oficialii companiei afirmând că, din datele lor, niciun militar nu și-a pierdut viața în interiorul unui CV90 în timpul luptelor. Totuși, realitatea crudă a „războiului dronelor” a forțat modernizări imediate. Noile configurații vor include sisteme avansate de protecție împotriva amenințărilor aeriene fără pilot, recunoscându-se faptul că generațiile anterioare erau vulnerabile în fața acestei noi tehnologii de combat.
Actualitate
Ambiții submerse: Programul de submarine AUKUS în fața unei crize de credibilitate și infrastructură
Parteneriatul strategic trilateral AUKUS, menit să redefinească echilibrul de forțe în regiunea Indo-Pacifică prin livrarea de submarine cu propulsie nucleară, traversează un moment critic. O serie de „deficiențe și eșecuri” sistemice amenință acum să deraieze unul dintre cele mai ambițioase proiecte de apărare din istoria recentă, punând sub semnul întrebării nu doar securitatea națională, ci și soliditatea alianței dintre Regatul Unit, SUA și Australia.
Șantiere în derivă: Veriga slabă a producției de elită
Punctul focal al îngrijorărilor se află la Barrow-in-Furness, unde șantierul naval BAE Systems, destinat construcției viitoarelor nave SSN-AUKUS, se confruntă cu întârzieri majore de investiții. Modernizarea infrastructurii este considerată vitală, însă orice amânare suplimentară ar putea genera un efect de domino asupra întregului calendar de livrare.
Fără o intervenție imediată în capacitățile de producție, promisiunea tehnologică a programului riscă să rămână un simplu proiect pe hârtie. Consecințele nu sunt doar logistice, ci și diplomatice, afectând direct încrederea partenerilor internaționali în capacitatea de execuție a Londrei.
Deriva politică și ceața financiară: Lipsa unei direcții clare
Pe lângă problemele tehnice, programul suferă din cauza unei aparente pierderi de entuziasm la nivelul conducerii politice britanice. Observatorii avertizează că „vizibilitatea” scăzută a guvernului central în promovarea acestui parteneriat a lăsat loc unei derive politice periculoase. Este necesară o asumare mai fermă a rolului de lider pentru a contracara incertitudinea care planează asupra proiectului.
Această incertitudine este amplificată de amânarea Planului de Investiții în Apărare (DIP), documentul strategic care ar fi trebuit să clarifice prioritățile de achiziție pentru următorul deceniu. Retragerea calendarului de publicare a acestui plan lasă semne de întrebare majore asupra finanțării pe termen lung, într-un context în care costul estimat al fiecărui submarin viitor se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de dolari.
Flota actuală la limita rezistenței: Prețul mare al credibilității
Efortul de a menține aparențele unei prezențe globale constante exercită o presiune imensă asupra resurselor actuale. Submarinele din clasa Astute ale Marinei Regale sunt împinse dincolo de limitele lor operaționale pentru a onora angajamentele de rotație și vizite în porturile australiene.
Exemplul recent al unei nave forțate să își scurteze misiunea în Australia pentru a fi redeployată urgent în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu subliniază o realitate crudă: disponibilitatea flotei este la un nivel critic de scăzut. Dacă infrastructura de mentenanță și suport nu va fi îmbunătățită într-un ritm accelerat, capacitatea de a asigura securitatea în zona Euro-Atlantică, respectând în același timp obligațiile AUKUS, va deveni o misiune imposibilă.
Actualitate
Viteza, noua armă strategică: Generalul Saltzman impune „soluția de 80%” în Space Force
Într-o mișcare ce semnalează o ruptură radicală de birocrația tradițională a achizițiilor militare, Generalul Chance Saltzman, șeful Operațiunilor Spațiale, a lansat un apel ferm către forțele sale pentru adoptarea unei dezvoltări incrementale. Mesajul este clar: Space Force trebuie să prioritizeze livrarea rapidă a „capabilităților minime viabile”, abandonând căutarea utopică a sistemului perfect în favoarea unor soluții imediate și funcționale. Deși autoritatea formală asupra bugetelor rezidă în ramura civilă a Departamentului Forțelor Aeriene, influența lui Saltzman ca lider de serviciu trasează noua direcție strategică pentru „Guardians”.
Imperfecțiunea calculată: Mai bine azi decât prea târziu
În cea mai recentă notă de comandă, datată 24 aprilie 2026, Generalul Saltzman a subliniat că întreaga arhitectură de apărare a SUA trece la un „regim de război”. În acest nou context, perfecționismul devine un inamic al eficienței. „O soluție de 80% aflată astăzi în mâinile luptătorilor este infinit mai valoroasă decât o soluție de 100% care sosește prea târziu”, a declarat Saltzman. Această filosofie transformă eșecurile tehnologice controlate din „erori” în „lecții necesare”, argumentând că asumarea unor riscuri calculate în faza de producție reduce, în final, riscul operațional pe câmpul de luptă.
Războiul împotriva „derapajului cerințelor”
Esența noii strategii constă într-o colaborare strânsă între cei care proiectează sistemele și cei care le operează. Saltzman cere eliminarea fenomenului de „requirements creep” – adăugarea continuă de noi cerințe tehnice care amână lansarea unui produs. În loc să aștepte îndeplinirea tuturor specificațiilor ideale, unitățile operaționale trebuie să accepte produse parțiale, dar utile, care vor fi îmbunătățite ulterior prin iterații succesive. Este o schimbare de mentalitate care impune un sentiment de urgență absolută în fața amenințărilor în continuă evoluție.
O forță de achiziții record pentru un buget de 33 de miliarde
Space Force deține în prezent cea mai mare concentrație de specialiști în achiziții dintre toate ramurile armatei americane, raportat la numărul total de personal. Cu un buget de aproape 33 de miliarde de dolari planificat pentru acest an, serviciul este poziționat să devină un motor al inovației rapide. Totuși, Saltzman avertizează că procesele care au funcționat în trecut nu mai sunt adecvate pentru viitor. Trecerea de la vechea paradigmă, unde operatorii refuzau orice sistem care nu era „perfect” de teamă că nu vor mai primi actualizări, la un model de dezvoltare continuă, este esențială pentru a menține supremația în spațiul cosmic.
-
Ancheteacum 3 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 2 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 4 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 3 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 2 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 23 de oreOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora











