Actualitate
Remember 27 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Zis şi făcut
Am văzut japonezi fericiţi
Dîndu-şi seama că nu vom putea produce bomba atomică prea curând – singura de care se tem – japonezii amenajează capul de Pod (al Prieteniei) din România ca pe un grătar cu mititei al căror miros trebuie să atragă Occidentul. Aşteptînd să ne pice şi nouă niscaiva mici sau niscaiva occidentali, ne mulţumim deocamdată cu o singură certitudine: mirosul Toyota-n, Sharp-esc, Kokusai Koeki-pier, Juki-nez sau Panasonic Technics-ist.
Să privim si noi cu ochii minţii, încercînd să înţelegem de ce surâde un reprezentant comercial japonez mai ceva ca un ataşat cultural trimis în misiune la Teatrul de Comedie, dînd eu ochii de „TIB 90” sau cu urechile de „raportul Vătăşescu”.
„TIB ’90”. Trecînd prin expoziţia de Dacii cu număr de provincie de la intrare, după o coadă Ia bilete, după ce încercai zadarnic să depăşeşti bulucelile din fata televizoarelor, te aşezai la coadă la banane. Patru la sută nu era un procent ci un preţ: patru banane la suta de lei. „TIB 90”, raiul hoţilor de buzunare, a fost si ea mai „la vedere” bisniţărie naţională. Duăzeci de lei intrarea ca să dai şaizeci pe bericile la cutie sau să stai trei ore la coadă la berea autohtonă. Cît despre minerala de Bodoc, sorturile de miere, mobilierul sculptat, pantofii de piele, puloverele, covoarele şi cîte altele, toate expuse de firme româneşti terminate în „ex”, adică „luaţi-vă gîndul că merg la export”, nu exista sfidare mai sfruntată atîta vreme cît rafturile magazinelor bucureştene rânjeau ştirb, iar vînzătorii se băteau de muscă. Ori numai pentru specialişti.
ori cu vânzare, altminteri nu trebuia organizat un tirg internaţional de asemenea anvergură. Aveţi grijă la primăvară, cînd om ieşi din iarnă cu capsa pusă (dac-om mai ieşi), să ne dati pe la nas tot cu vinaţuri scumpe şi pui de baltă la cutie!
Săracul, cînd vrea să pară bogat expune o pădure de „Telelift”-uri identice. Pentru reclamă apelează la paietele şi muzica turco-ţigănească a Lihanei Pagu; pliantele cu reclame sint lăsate de indivizi care o tulesc pentru a nu fi serviţi de încăierarea care urmează. Contracte, contracte… O blondă înghesuită de doi tuciurii, o brună fascinînd cu engleza ei un grup de roşcaţi, o fetişcană purtată de talie de un grizonat prevenitor, onoram la contracte… Mi-a plăcut „maşina de umplut continuu” expusă de I.U.A. Slatina că pe unde ies cîrnaţii va exista un consum continuu, pricep; dar, pe sus, pe unde pică din cer carnea, mă îndoiesc de continuitate. Un cort ingenios expus de Contransimex părea ideal pentru nunţi-botezuri, iar strecurătoarea cauciucată care se cojea deja te apăra de ţînţari. Jamahiria libiană expunea la intrare un covoraş cu chipul lui Gadafi; ei încă îl mai ţin pe perete…
„Raportul Vătăşescu” (premiul Nobel pentru economie pe 1991). Alertat de cărbunele restant de 700 milioane dolari, propun guvernului, în numele unui grup de scriitori, să se înfiinţeze o mică Piaţă a Universităţii direct în mină, la intersecţia unor galerii. Pentru ca minerii să nu mai piardă timpul pe tren, noi vom veni, cu schimbul spre a nu fi ciomăgiti „la sursă”. Singurul punct slab al programului avansat de domnul Vătăşescu mi se pare concesionarea „pe risc propriu” a celor 15 zone inaccesibile. Merită să risipiţi zestrea copiilor noştri doar pentru a vă consolida poziţia politică, domnilor?
P.S. Pe 16 octombrie a fost Ziua Alimentaţiei. Cam puţin o singură zi pe an. Pînă şi dictatorul ne îngăduia să mâncăm în mai multe.
Tudor VASILIU
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!
AMBIDEXTRU
Fotografii realizate de Gabriel MIRON
• Retras în turnul de fildeş placat cu sticlă al tribunelor oficiale, fostul căpitan al Stelei, Tudorel Stoica, priveşte consternat la spectacolul dezastrului jalnicilor epigoni ai garniturii de aur de acum cîţiva ani. Un fel de aceeaşi Mărie, dar cu altă şapcă, amarnic de ferfeniţită.
• Ministerul Culturii este pe cale să depăşească cîteva recorduri de întîrziere a atribuirii premiilor laureaţilor festivalului de la Mamaia. Laura Stoica, deţinătoarea marelui premiu încearcă chiar să se consoleze cu ideea că acea întîrziere o va scuti să bată de două ori drumul pînă la casieria ministerului întrucît Cerbul de aur bate la uşă cu nerăbdare.
• Loredana Groza a remarcat, din propria ei experienţă, că nu mai este avantajos nici să vorbeşti, nici să cînţi. Cel mai rentabil e să fluieri.
• Phonix-ul, reverberaţia târzie în România a spiritului muzical născut din Beatles, revine în faţa fanilor săi, aşa cum Rolling Stones-ul a revenit în acest an pe marele stadioane din Occident. Timişoara, ca un pinten înfipt în coasta istoriei noastre
• Despărţiţi in mai multe grupuri de unităţi comerciale oamenii vechiului ITHR încearcă să se lepede cit mai rapid de haina rutinei. Unul din cei mai activi manageri, domnul director Ion Antonescu a păşit rapid în perimetrul promoţiei, lansînd marele complex Bucureşti în cîteva atractive iniţiative publicitare ale televiziunii. Ambiţiosului şef de promoţie al Bucureştiului îi străluceşte deja deasupra capului o coroniţă de lauri care i-a stat pînă nu demult pe cap ca o cunună de spini.
• Remarcată la TIB in standul unei întreprinderi din Mediaş, Mihaela Medeşan a întîrziat o zi în Bucureşti la cererea unui numeros grup de fotoreporteri. Colegul nostru Gabriel Miron vă oferă o singură secvenţă romantică cu un personaj romantic într-un cadru romantic pentru a fi sigur că la cererea unui mare număr de cititori romantici, Mediaşul ne va favoriza o reîntilnire cu fotomodele sale înainte de pragmatica ediţie de primăvară a TIB ’91.
• Părintele filmelor noastre de aventuri, Sergiu Nicolaescu, afişează în Cameră o figură calmă şi previtoare de erou pozitiv dintr-un film a cărui intrigă este lupta dintre bine şi mai bine.
• Împins de un destin neiertător pe creasta aprigei polemici politico-literare ce animă viaţa actuală din ultimul timp, Eugen Barbu se retrage în tihna stadionului care îi încîntă pe toţi. Doar firma Xerox mai caută motiv de gîlceavă cu a sa veninoasă alură: „Într-o lume de copiatoare, noi sîntem originalul”.
• Domnul Câmpeanu este în continuare una din figurile pregnante ale Parlamentului. Luările sale de cuvint sînt de obicei critice, uneori vehemente, iar opoziţia sa a devenit constructivă. Nici nu se putea altfel, de vreme ce programul Guvernului e unul liberal. Majoritatea fesenistă a Parlamentului pune, de altfel, întreaga opoziţie într-o anume dificultate. Dacă programul Guvernului va avea succes însuşirea ideilor adversarilor din campania electorală va fi iertată şi greşiţii vor cîştiga cu armele învinşilor.
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 5-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 6-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 7-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Ziarul Libertatea din 26 octombrie 1990 pag. a 8-a ► Click pe imagine pentru mărire!
Actualitate
O nouă eră în războiul asistat de algoritmi: cum a devenit Maven Smart System „motorul” campaniei aeriene împotriva Iranului
Planificatorii Pentagonului și statele majore americane au folosit într‑un mod fără precedent inteligența artificială în timpul celor 38 de zile de război aerian împotriva Iranului, arată date nou publicate despre modul în care a fost utilizat Maven Smart System (MSS), suita de AI a Departamentului Apărării.
13.000 de ținte în 38 de zile: foamea de AI pe câmpul de luptă
„Operațiunea Epic Fury a folosit Maven Smart System al Palantir pentru a executa misiuni de lovire în întregul spațiu de luptă, 13.000 de ținte în 38 de zile”, a declarat Cameron Stanley, Chief Digital & AI Officer (CDAO) al Pentagonului, la conferința SCSP AI+Expo.
Militarii, spune el, au arătat „o poftă nesățioasă” pentru astfel de instrumente: „[Instrumentele de AI] ne permit să luăm toate aceste date, să le sintetizăm și să luăm decizii mai bune, mai rapide, pe câmpul de luptă.”
MSS este o suită de instrumente de inteligență artificială derivată din experimentul inițial Project Maven, evoluată într‑un instrument multifuncțional de planificare militară dezvoltat de Palantir. (O ramură separată a Maven este operată de Agenția Națională de Informații Geospațiale.)
Explozie de utilizare: miliarde de „tokens” pe zi
În timpul Epic Fury, folosirea MSS a crescut abrupt, atât în sfera clasificată, cât și în cea neclasificată, au explicat oficialii.
– Utilizarea neclasificată a crescut cu 38% de la o lună la alta.
– Utilizarea clasificată a urcat cu 89%.
– Măsurată în „tokens” – operațiunile matematice de bază care stau la baza AI generative – vârful zilnic de consum a explodat cu 4.425%.
La un moment dat, a precizat un purtător de cuvânt al Pentagonului, utilizarea zilnică a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de tokens.
Prin comparație, într‑un context civil, o singură interacțiune cu un chatbot poate consuma câteva sute de tokens, iar un „power user” care folosește AI intensiv, de exemplu pentru programare, poate ajunge la circa un sfert de milion de tokens pe zi.
„De la începuturile sale modeste, ca o mică echipă transfuncțională de circa 45 de oameni în Pentagon, [Maven] a explodat și a devenit cea mai bună capabilitate de comandă și control (C2) asistată de AI de pe planetă”, a spus Stanley.
De la identificarea teroriștilor la „vederea în direct” a câmpului de luptă
Ce produce, concret, această activitate intensă? Pentagonul a refuzat să ofere exemple specifice din conflictul cu Iranul, însă descrie funcționalități care amintesc, la versiuni militare, de trusele de AI comerciale.
MSS include unelte „low‑code/no‑code” care permit personalului fără expertiză în programare să își construiască propriile aplicații sau chiar agenți AI semi‑autonomi, capabili să preia sarcini repetitive.
În același timp, sistemul execută funcții profund militare.
Nucleul Project Maven a fost, inițial, detectarea țintelor teroriste în ore interminabile de imagini video provenite de la drone. Treptat, suita s‑a extins către ceea ce Palantir descrie ca „o vedere sincronizată, în timp real, a spațiului de luptă”, care permite planificare și execuție de misiuni sincronizate, automatizează detectarea obiectelor și centralizează procesul de identificare și gestionare a țintelor.
Tehnologia analizează combinații complexe de imagini video, imagini satelitare și alte surse de informații extrem de tehnice, potrivit companiei și relatărilor publice. Maven Smart System poate, de asemenea, să filtreze biblioteci uriașe de rapoarte de informații și să genereze rezumate sau posibile opțiuni de acțiune viitoare, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Nu adversarul, ci capacitatea noastră”: lupta pentru putere de calcul
Toată această activitate consumă o cantitate tot mai mare de putere de calcul, avertizează Stanley.
„Cea mai mare teamă a mea, în acest moment, nu este adversarul”, a spus el la SCSP AI+Expo. „Cea mai mare teamă a mea este: putem ține pasul?”
„Vedem o creștere dramatică, nu doar în utilizarea sistemelor noastre, ci și în cantitatea de compute necesară”, a continuat el. „Departamentul analizează în prezent diverse modalități prin care putem crește capacitatea în fiecare domeniu, la fiecare nivel de clasificare, pentru a ne asigura că acea poftă nesățioasă este satisfăcută, de la cel mai tânăr operator până la cel mai înalt comandant.”
Costul vitezei: erori, victime colaterale și testarea algoritmilor
Accelerarea AI în război nu este lipsită de riscuri, recunoaște Stanley. Nu a discutat explicit pagubele colaterale în loviturile asupra Iranului, deși chiar prima zi a campaniei a ucis cel puțin 175 de persoane într‑o școală aflată lângă o bază a Gardienilor Revoluției, incident atribuit unor informații învechite. Astfel de tragedii, subliniază observatorii, au avut loc și înainte de era AI.
CDAO insistă însă că algoritmii sunt supuși unor programe riguroase de testare. Pe termen lung, Stanley susține că o echipă mixtă om‑mașină, în care fiecare îl verifică pe celălalt, ar putea reduce erorile și salva vieți.
„Deși ritmul s‑a accelerat, un lucru care mă preocupă profund în război este să minimizez greșelile, mai ales în ceea ce privește deciziile operaționale”, a spus el. „Și știm, din istoria noastră lungă, că oamenii, singuri, greșesc. Mașinile, singure, greșesc și ele. Ce încerc să implementez este cea mai bună echipă om‑mașină posibilă.”
„Folosești tehnologia pentru ceea ce face ea cel mai bine – procesare foarte rapidă a datelor – dar păstrezi întotdeauna omul care va analiza situația, va aplica arta operațională, contextul și intenția legală, pentru a reduce drastic erorile și a asigura superioritatea decizională pe câmpul de luptă”, a concluzionat Stanley.
Actualitate
O nouă dimensiune a recunoașterii pe câmpul de luptă: Teledyne FLIR Defense lansează sistemul Black Recon pentru vehicule blindate
Teledyne FLIR Defense a dezvăluit recent o inovație tehnologică de ultimă oră sub forma unei „microdrone” intitulate Black Recon. Conceput special pentru a fi integrat pe vehiculele terestre cu echipaj uman, acest sistem promite să ofere trupelor de la sol un avantaj tactic fără precedent, transformând fiecare vehicul într-un centru mobil de lansare și coordonare a dronelor.
Sistemul Black Recon este compus dintr-un lansator echipat cu trei aparate de zbor de dimensiuni reduse. Conform detaliilor tehnice oferite, dronele decolează în mod autonom, execută misiuni complexe de recunoaștere, supraveghere și achiziție a țintelor (RSTA), iar la finalul misiunii revin singure la lansator pentru andocare și reîncărcare automată.
Supraveghere persistentă la viteze de top: Performanțele tehnice care definesc noua microdronă
Deși cântărește mai puțin de 450 de grame, Black Recon impresionează prin capabilitățile sale de zbor. Microdrona poate atinge viteze de aproximativ 90 km/h și are o autonomie de zbor de până la o oră. Aceste specificații o fac ideală pentru monitorizarea rapidă a perimetrului în medii de luptă dinamice, unde informațiile în timp real sunt vitale pentru supraviețuirea echipajului.
Testele inițiale au fost deja efectuate cu succes în condiții climatice aspre, în Norvegia, pe parcursul iernii trecute. De asemenea, sistemul a fost evaluat în teren utilizând vehicule de tip Ford Raptor, demonstrându-și versatilitatea și capacitatea de integrare pe diverse platforme terestre.
Extinderea către piața globală: Contracte europene și perspective pentru forțele terestre americane
Impactul tehnologiei pe piața de apărare este deja vizibil. Dezvoltatorul a confirmat deja semnarea unor contracte cu doi clienți europeni, ale căror nume rămân confidențiale. Deși sistemul nu a fost încă prezentat oficial în demonstrații pentru Armata SUA, sunt așteptate teste oficiale cu forțele americane în cursul acestui an, interesul pentru soluții autonome de recunoaștere fiind la un nivel record.
Livrările pentru noul sistem sunt programate să înceapă în anul 2027. Totodată, producătorul și-a luat angajamentul de a dezvolta module suplimentare care vor extinde utilitatea sistemului. Viitoarele actualizări vor include sarcini utile letale și senzori specializați pentru detecția amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).
Siguranță sporită pentru operatori: Automatizarea ca pilon central al misiunilor de mare intensitate
Obiectivul principal al sistemului Black Recon este acela de a oferi comandanților o imagine clară și persistentă asupra câmpului de luptă, fără a expune militarii la riscuri inutile. Prin automatizarea completă a lansării, recuperării și reîncărcării, operatorii primesc acces rapid la informații tactice esențiale, menținând în același timp un ritm ridicat al operațiunilor.
Această soluție de ultimă generație subliniază tendința globală de a integra sistemele autonome în structura de bază a unităților de infanterie mecanizată, oferind o protecție sporită și o capacitate de reacție mult mai rapidă în fața amenințărilor imprevizibile.
Actualitate
Parteneriatul strategic cu sectorul privat în domeniul cibernetic: O nouă strategie pentru a contracara dominația Chinei
O prevedere recentă inclusă în proiectul legii politicii de apărare a Senatului SUA propune o colaborare fără precedent între guvern și hackerii civili. Această inițiativă este văzută de experți și foști oficiali militari ca o metodă esențială pentru a echilibra balanța puterii în fața rezervei mult mai vaste de operatori cibernetici ai Chinei. Programul pilot vizează evaluarea fezabilității utilizării contractorilor civili, care ar folosi propria infrastructură pentru a obține acces în sistemele țintă, rămânând însă sub direcția operațională și autoritatea US Cyber Command.
Echilibrarea forțelor în spațiul digital: Soluții pentru deficitul de personal
Unul dintre principalele argumente pentru adoptarea acestei măsuri este avantajul numeric zdrobitor al Chinei, estimat la un raport de 10 la 1 față de personalul cibernetic al SUA. În timp ce operatorii militari sunt o resursă limitată, atragerea sectorului privat ar putea extinde considerabil capacitatea de reacție. Spre deosebire de conflictele fizice, operațiunile cibernetice necesită un timp îndelungat pentru obținerea și menținerea accesului în rețelele inamice—proces care poate dura luni sau chiar ani. Prin delegarea acestor sarcini de monitorizare și menținere a accesului către civili, personalul militar ar fi eliberat pentru a se concentra pe „măiestria” războiului cibernetic și pe execuția efectelor ofensive.
Provocări juridice și riscuri de escaladare: Granița fină dintre acces și atac
Deși propunerea se limitează la obținerea accesului și nu permite contractorilor să execute „efecte” (distrugerea sau manipularea sistemelor), măsura nu este lipsită de controverse. Unii experți avertizează că implicarea civililor ar putea atrage represalii asupra infrastructurii civile naționale și ar putea încălca normele internaționale. Simpla pătrundere într-o rețea străină, chiar și fără a cauza daune imediate, poate fi interpretată de alte state ca un act ostil. Mai mult, utilizarea infrastructurii proprii de către companii ar putea transforma aceste entități private în ținte militare legitime în cazul unui conflict deschis.
Inovația privată ca motor al apărării: Viteză de reacție fără bariere birocratice
Dincolo de numărul de oameni, parteneriatul cu sectorul privat promite o accelerare a inovației. Utilizarea instrumentelor și a infrastructurii proprii le permite contractorilor să acționeze la „viteza relevanței”, evitând procesele lungi și anevoioase de achiziții publice și cerințe tehnice guvernamentale. Această abordare valorifică unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale SUA: capacitatea de soluționare inovatoare a companiilor americane. Dacă acest model va avea succes, el ar putea reprezenta trecerea de la simple parteneriate la o colaborare de tip „coechipier”, esențială pentru menținerea securității naționale într-un domeniu digital tot mai disputat.
-
Exclusivacum 4 zileCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 2 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum o ziInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 4 zileRepublica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 3 zileNu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 3 zileRepublica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX











